Arhive etichetă: transparenta fondurilor europene

Redactia Transparenta Fondurilor Euopene 2010


Programul „Transparenta Fondurilor Europene” are propria redactie. Timp de cinci luni, zece jurnalisti alesi pe spranceana vor scormoni prin ungherele unor proiecte care se deruleaza romaneste pe bani cu finantare europeana.

Proiectul editorial „Transparenta pentru integritate!” va creste sanatos si armonios in urmatoarele luni. Jurnalistii vor beneficia de mai mult timp pentru documentarea subiectelor si vor primi indrumare de la experti in fonduri comunitare si in legislatie.

Portofoliul final va contine 10 investigatii complexe, relevante pentru procesul de absorbtie si implementare a fondurilor europene in Romania.

Cei zece redactori-colaboratori sunt:
1. Daniela Farcas (Ziua de Iasi)
2. Ionela Gavriliu (Jurnalul National)
3. Madalina Prundea (freelancer)
4. Oana Popoiu (Obiectiv Vocea Brailei)
5. Ovidiu Mihaiuc (Ziua de Iasi)
6. Sonia Pavelescu (1TV Bacau)
7. Eugen Constantin (NewsIn)
8. Ovidiu Amalinei (Viata Libera – Galati)
9. Iulian Banila (Ziua de Iasi)
10. Silviu Vasilache (Vox TV – Galati)

Echipa ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei le ureaza mult succes colegilor jurnalisti!

Reclame

POS DRU sub efectul post-kafkian


Autor: Irina Zamfirescu

Fondul Social European nu este o pomana si nu este un favor adus Romaniei. Este recunoasterea, sub aspect financiar, al calitatii de membru al Romaniei. Analog, Autoritatile de Management nu au prerogative divine in servicul pe care il performeaza de gestionare a acestor fonduri. Sunt premisele principale de la care plecam atunci cand reclamam, avem pretentii si propunem (a nu se citi sugeram) solutii.

Coalitia ONG-uri pentru fonduri structuarale a elaborat un raport exhaustiv cu privire la procesul, evolutia si involutia derularii fondului social la noi. Pentru raportul complet, aici. Demersul nostru aici este unul de a sintetiza, per program, punctele nevralgice identificate.

Vedeta de azi: Programul Operational de Dezvoltare a Resurselor Umane, pe numele lui mic POS DRU.

Raportul prezinta acest program ca fiind, in virtutea obiectivelor lui, cel mai ofertant pentru organizatiile non-guvernamentale. Insa, ca in viata, ceea ce e sexy, nu este si (imediat) accesibil.

Cu ocazia acestui raport, am putut desprinde ceea ce numim aici legislatie empirica. Ca tot ce este empiric, legislatia este emanata, si nu normativa. Beneficiarii si potentialii beneficiari intervievati reclama o legislatie hormonala – modificarile sunt constante (iata o noua lege a firii). Daca la momentul in care se scrie o cerere de finantare, legislatia zice specifica procedura X, se pare ca au fost situatii in care legea, la distante de chiar 3 luni, sa zica non-procedura X.

Totusi, raportul anunta: ghidul beneficiarului este un document ce nu sufera astfel de tendinte schizoide. Insa intervine un nou personaj – corrigendumul. Aceasta creatura hada (in unele dintre cazuri) vine sa completeze inspre anularea sau completarea spuselor ghidului beneficiarului. Iar corrigendumul nu vine niciodata singur, vine insotit de un al doilea corrigendum. Aceste metacorrgindumuri se completeaza si se anuleaza reciproc pana la epuizarea tonnerului beneficiarului. Bunul simt ori chiar ratiunea indica o masura obligatorie – completarea ghidului beneficiarului, la intervale regulate, cu cele mai recente addendumui (sintagma ultimul addendum este o contradictie in semnatica institutionala). Atat bunul simt, cat si ratiunea sunt concepte abstracte. Sa nu cerem aplicabilitate la acest nivel.

Pentru a deslusi documentele cadru, multi dintre cei intervievati s-au plans de reale probleme in a deslusi sensul final al propozitiilor. Incalcite sunt caile semnatice si sinapsele bietului beneficiar. Pentru a izbandi sunt necesare veritabile indemanari de hermenut – textele, in multe dintre punctele sale, nu sunt ce par a fi, iar ce este, nu pare a fi. Drept pentru care sunt binevenite sesiunile de instruire pe care autoritatile le organizeaza. Aceste intalniri se transforma, in mod dramatic, in lecturi publice ale documentelor disponibile deja. Oameni se strang, citesc power-pointuri, zambesc si incurajeaza audienta. Audienta insa, in majoritatea ei, deja a citit acele documente si indrazneste (conform curajului mai sus insuflat) sa ceara lamuriri pe texte. Raspunsurile echivoce in cvasitotalitatea lor au cheia de sustragere morala – „noi nu putem interpreta textele”. Interpretarea unor texte asuma responsabilitate. Insa, bizar, reprezentantilor fondurilor POS DRU pe pamantul romanesc le lipseste aceasta componenta. Posibil sa le detina pe restul, insa cum toate decurg de aici, avem dozele noastre de rezerve.

Un alt aspect des invocat ca problema in ceea ce priveste POS DRU a fost timpul – daca pentru potentialul si actualul beneficiar, timpul nu mai are rabdare, pentru functionar, timpul este o resursa nelimitata. Raspunsurile pentru cererile de finantare sunt vaste spre neguroase – spre exemplu, pentru cererile programate a obtine un raspuns in august 2009, la momentul redactarii raportului, noimebrie 2009, suspansul devenise frustrare. Mai mult si mai concret, intrebati fiind despre intervalul de timp legal in care reprezentantii OIR-urilor trebuie sa raspunda cererilor de informatii si lamuriri, acestia nu au reusit sa fie o voce univoca, obtinandu-se raspunsuri incepand cu 5 zile si ajungand la 30. Faptul ca exista marturii conform carora au fost depuse solicitari de clarificare ce au asteptat mai bine de 3 luni ne face sa renuntam la a propavadui obiectivitatea notiunii de timp.

„Am pus o intrebare pe e-mail si nu am primit raspuns, am insistat pe telefon si am primit raspuns de genul de ce atata stres ca pana in 2013 mai este timp” – zice un ONG aplicant. 2012, pelicula discutabila sub multe aspecte, are totusi consecinta imediata de a tulbura metafizic potentialii beneficiari. 2013 este anul terminus pentru aceste proiecte, insa sfarsitul prematur si apocaliptic al proiectelor derualte din aceste fonduri este inopinant – nu cautam responsabili, cerem doar informatii pentru a ne gasi mantuiti.