Arhive etichetă: Senat

O noua era in comunicarea parlamentari-cetateni


Aseara pe la ora 18.00, intr-un apartament din centrul capitalei, o gasca de tineri pasionati de domeniul internetului s-au intalnit pentru a discuta rezultatele unui studiu / experiment cu doua teme: despre cat si cum utilizeaza parlamentarii romani instrumentele de social media si despre cum (nu) ii poti contacta pe acestia.

Intalnirea, intr-o atmosfera relaxata,  a purtat denumirea de Parlamentari & Internet – love story or what? si a fost orgnizata de Asociatia pentru Tehnologie si Internet. Dupa cele doua ore petrecute acolo, discutand concluziile studiului, eu as fi completat titlul intalnirii cu  “or what the fuck”.

1. Despre cum (nu) ii poti contacta pe parlamentari: ideea a plecat de la un studiu publicat in 2004 de catre echipa edemocratie.ro  – http://www.edemocratie.ro/R2-RO2003.pdf – prin care isi propunea sa analizeze reactia membrilor parlamentului la email-urile trimise de cetateni. In acea vreme, doar 123 de parlamentari din 485 detineau o adresa oficiala (publica) de email (adica doar 27% din numarul alesilor).

Cele doua e-mail-uri trimise de echipa edemocratie vizau doua subiecte importante pentru dezbaterea publica din 2003: votul pentru noua Constitutie (cerandu-se clarificari privind eliminarea stagiului militar obligatoriu) si raportul de tara al Comisiei Europene (se solicita parerea avizata a unui parlamentar roman cu privirea la acordarea sau nu a statutului de economie de piata functionala pentru Romania).

Rata de raspuns la cele doua e-mail-uri a fost de 8,1% la prima intrebare si de 9,7% la a doua intrebare. Dar, nu faptul ca rata a fost foarte mica a atras atentia la acea vreme, ci tipurile de raspuns primite de la parlamentari:

  • “De ce mi-ati adresat aceasta intrebare?” (1/20);
  • “Va pot spune ca..” (14/20);
  • “Va stau la dispozitie oricand” (5/20).

Dupa opt ani de la realizarea acestui studiu, echipa APTI a replicat cercetarea. Datele au fost urmatoarele: 469 de parlamentari din care 137 de senatori si 332 de deputati.  In total circa 663 de adrese de email (unele oficiale, altele personale).

Subiectul mesajului: un document public redactat de APTI si semnat de mai multe organizatii non-guvernamentale privind  retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului. (link aici)

Rezultatele, penibile din punctul nostru de vedere: 61 de adrese s-au reintors la destinatar (pentru cunoscatori – 24 hard bouncing, 37 soft bouncing); 33 de deschideri ale e-mail-ului (ceea ce nu presupune si citirea acestuia de catre destinatar) si 0 RASPUNSURI.

Chiar daca nu au primit nici un raspuns, colegii de la APTI au trecut la o noua incercare de dialog cu parlamentarii: scrisori prin posta. De data aceasta, subiectii au fost doar deputatii (dintr-un motiv pragmatic – legea fiind de interes pentru Camera Deputatilor).  Asadar, 322 de scrisori. Rezultatele: 21 dintre acestea s-au reintors la expeditor (adresele postale culese de pe site-ul Camerei Deputatilor nefiind valide, cred autorii experimentului); la restul de 301 s-au primit trei raspunsuri, toate off-topic, unul prin telefon si doua prin scrisori.

 

2. Despre utilizarea instrumentelor de social media de catre parlamentari, ne-au povestit baietii de la Standout /Facebrands (www.standout.ro)

Ei au realizat un infografic (mai jos) bazat pe raspunsurile la cele patru intrebari pe care si le-au pus:

  • cati parlamentari au pagina online proprie  (blog /site);
  • cati dintre acestia au  actualizat ultima data pagina proprie;
  • cati parlamentari sunt prezenti in social media;
  • cand au actualizat ultima data contul de social media;

Rezultatele sunt foarte interesante si in acest mic studiu. Pe scurt:

  • 45,79% dintre parlamentari au un blog sau un site;
  • dintre acestia circa 109 nu si-au mai actualizat pagina proprie in 2012;
  • 24 % au cont de Facebook, 9,7% cont pe Twitter si 29% un blog;
  • cat priveste actualizarea conturilor pe social media, parlamentarii nostri sunt destul de activi in 2012: 83% din cei care au Facebook si 66% din cei care au Twitter posteaza din cand in cand cateceva.

Acum, sa nu va ganditi ca sunt postate articole sau mesaje chiar de catre parlamentari, ci e posibil sa fie degetele inspirate ale asistentilor. Dar tot este bine: chiar daca baietii de mai sus nu au facut si o cercetare pe raspunsul lor prin conturile de social media, ma gandesc ca, poate, in viitor, vor avea timp si resurse sa extinda cercetarea si pe social media. Cine stie, poate descoperim ca alesii nostri sunt mai activi pe facebook decat off-line.

Poate ca este o noua etapa in comunicarea parlamentari – cetateni, una in care porumbelul mesager costa prea mult in a fi antrenat in astfel de actiuni sau mesajele electronice au intrat in era desueta.

Deci, dragi cititori, eu propun sa mutam Parlamentul pe Facebook si Twitter daca nu-i gasim pe mijloacele traditionale electronice!

 

Materiale resursa via Bogdan Manolea (APTI):

Infografic: http://i.imgur.com/XfyHl.png

Prezentare rezultate brute:

http://www.slideshare.net/bmanolea/cum-sa-nu-contactezi-un-parlamentar-roman

Poza scrisori returnate:

http://www.flickr.com/photos/77681434@N00/6861860858/in/photostream/

http://www.Hartapoliticii.ro

Baza de date politicieni: http://Agenda.grep.ro (toate datele sunt libere – pot

fi exportate usor, licenta libera)

Scrisoarea trimisa prin email si snailmail:

http://apti.ro/sites/default/files/Opinie-ong-lege-date-trafic.pdf

 

Reclame

Ce a fost si ce a ramas din ANI


„Exista inca oameni politici influenti, care nu sunt interesati de eficienta justitiei, pentru ca i-ar afecta in mod direct”

raspunsul lui Catalin Predoiu la intrebarea „de ce avem o justitie ineficienta?”,
intrebare adresata de Luca Niculescu (RFI)

Pe pagina de internet a Senatului Romaniei a fost publicata varianta finala a Legii privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice (10L270PX), varianta ce va fi promulgata zilele acestea de Presedintele Romaniei si apoi publicata in Monitorul Oficial.

Actuala lege a fost adoptata de Senat cu 111 voturi „pentru”, trei „abtineri” si un vot „impotriva” ceea ce inseamna, de la bun inceput,  ca atat puterea cat si opozitia au fost de acord cu distrugerea principalului instrument de combatere a coruptiei, in varianta modificata de Camera Deputatilor in urma cererii de reexaminare a Presedintelui.

Fata de vechea lege (LegeaNr144_21mai2007_PrivindInfiintareaOrganizareaSiFunctionareaANI_Republicata), dupa cum se poate vedea din analiza de mai jos, textul legii nu a suferit multe modificari, dimpotriva a cunoscut o serie de imbunatatiri pe anumite articole. Aspectele ce tin de „distrugerea” legii reprezinta ultimile modificari la cele doua declaratii – de avere si de interese.  Jurnalistilor, societatii civile sau oricarei persoane interesate de averea unei persoane publice li se ia unul din cele mai importante instrumente de investigatie si monitorizare.

Pentru ca ultimul parcurs al legii ANI (de la decizia Curtii Constitutionale din aprilie 2010 si pana la votarea proiectului pe 29 iunie) a involburat apele in politica si in mass media romaneasca,  ne-am propus ca in acest articol sa scoatem in evidenta ultimile modificari aparute in text.

Asadar:

A. Modificari in forma legii:

  • articolele  de la 1 la 12 – Capitolul I – Dispozitii generale si Capitolul II – Implementarea prevederilor legale privind declaratiile de averesi de interese precum si
  • articolele de la 41 la 57 – Capitolul V – Declararea averilor si a intereselor; Capitolul VI – Verificarea averilor, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor si primul punct din Capitolul VII – Alte sanctiuni;

au fost mutate, modificate sau completate in noua varianta.

B. Modificari pe fondul legii:

Prevederi introduse:

  • au fost introduse la Articolul 2 cele 4 tipuri de declaratii de avere si de interes: Anexele 1 si 3 sunt declaratiile in regim confidential si Anexele 2 si 4 sunt declaratiile in regim public.
  • La Articolul 15, alin. 2 a fost eliminata prevederea pe baza careia Senatul numea conducerea Agentiei – pe baza de examen – fiind pastrata doar numirea pe baza de concurs a acestora; in plus, acest articol a fost completat cu mentiunea ca „mandatul presedintelui si al vicepresedintelui se mentin pana la sfarsitul perioadei de exercitare a acestora”.
  • Tot la Articolul 15, a fost completat aliniatul 3 cu urmatoarele mentiuni: „potrivit principiului independentei operationale presedintele, vicepresedintele si inspectorii de integritate nu vor solicita sau primi dispozitii referitoare la analizele privind averea persoanelor, conflictelor de interese si incompatibilitatilor de la nicio autoritate publica, institutie sau persoana”.
  • La Articolul16, alin. 2 a fost introdus ca detinator al calitatii de ordonator principal de credite (in cazul in care presedintele este in imposibilitate de a-si exercita functia sau functia de presedinte este vacanta) si secretarul general al Agentiei. In veche forma a legii in situatia de mai sus functia revenea doar vicepresedintelui.

Aici ramanem cu o problema: cine exercita mai intai functia, vicepresedintele sau secretarul genaral? Acest „sau” aparut si in corpul textului s-ar putea sa dea mari batai de cap conducerii executive a ANI.

  • Alin. 4 de la Articolul 16 privind structura organizatorica si regulamentul de organizare si functionare a ANI a fost completat cu prevederea ca cele doua documente, pe langa aprobarea lor de catre presedintele Agentiei, trebuie sa primeasca si avizul consultativ al CNI si sa fie publicate in M.O.
  • Articolul 26, alin.2 privind eliberarea din functie a Presedintelui si vicepresedintelui in situatia incapacitatii manageriale, a fost completat in ceea ce priveste raportul de constatare a situatiei – daca inainte cei cinci membri CNI hotarau situatia pe baza informarilor si rapoartelor intocmite de Agentie, in noua forma a legii, constatarea va avea la baza un raport de audit extern independent, dispus conform alin. 3 de catre Senat.
  • Articolul 28 privind principalele atributii ale presedintelui Agentiei a fost modificat la pct. h : „asigura intocmirea strategiei privind procedurile de analizare a averii, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor de catre Agentie”.
  • Si la alin. 3 din acelasi Articol 28 a fost modificata sintagma – „atributii operative in domeniul controlului averilor” cu „ atributii operative referitoare la analizele privind averea persoanelor, conflictelor de interese (…)”.
  • A fost modificat si Articolul 29 pe aspecte ce tin de salarizarea personalului Agentiei, articolul din legea veche fiind depasit de ultimile modificari fiscale.
  • Articolul 31 a fost modificat pe alin. 1 si 5 privind arestarea preventiva a presedintelui , vicepresedintelui sau a unui inspector de integritate si repunerea in drepturi a acestora in cazul in care suspendarea inceteaza.
  • Aspecte importante au fost introduse cu privire la numirea in functie a unui membru in CNI. Astfel, a fost introdus Articolul 35 prim care se prevad cateva conditii de numire a membrilor CNI printre care mentionam: „nu a fost agent sau colaborator al serviciilor de informatii inainte de anul 1990, nu a fost si nu este lucrator operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informatii”; si conditii ce tin de nesavarsirea de fapte penale, incompatibilitati, conflicte de interese, etc.
  • O mentiune importanta legata de durata mandatului unui membru in CNI (Articolul 37) a fost modificata: s-a facut prelungirea de la trei la patru ani si a fost scoasa prevederea conform careia mandatul putea fi „reinnoit o singura data”; in plus, tot la acest articol au fost aduse completari in cazul incetarii mandatului.
  • Dupa Articolul 38 a fost introdus un nou articol – 38 prim – cu urmatorul continut: „activitatea de analiza a averii […] se face de catre o comisie de analiza din cadrul CNI  [..];

Cateva mentiuni importante legate de activitatile din trecut ale ANI, sunt mentionate intr-un calup de patru articole, de la 34 la 37.  Si anume:

  • verificarile aflate in curs de desfasurare continua procedura ANI.
  • actele si lucrarile efectuate de ANI, ramase definitive, raman valabile.
  • probele administrate si actele procesuale efectuate de instante se mentin.
  • declaratiile de avere si de interese depuse pana acum raman valabile si vor putea fi valorificate de catre Agentie.
  • in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, persoanele vizate au obligatia de a depune noile declaratii de avere si de interese.

Prevederi abrogate:

  • Articolul 13, alin. 3 – privind posibilitatea infiintarii de structuri teritoariale ale Agentie;
  • Articolul 14 privind atributiile Agentiei se regaseste in Capitolul I – Proceduri in fata Agentiei Nationale de Integritate;
  • Articolul 17 privind repartizarea cauzelor inspectorilor de integritate a fost abrogat, prevederile din acest articol regasindu-se in noua lege la articolul 9;

C. Aspectele cerute prin cererea de reexaminare de catre Presedintele Romaniei si adoptate de catre Camera Deputatilor.  Ce a acceptat si ce nu a acceptat Senatul Romaniei:

Ce s-a pastrat in Senat:

  • primul punct din Cererea de reexaminare a Presedintelui Romaniei, de dupa decizia Curtii Constitutionale, a fost pastrarea obligatiei ca persoanele care candideaza la functii alese – Presedentie, Parlament, Administratie locala sa isi publice declaratia de  avere si de interese. Conform noii legi, persoanele din categoriile de mai sus raman vizate de prevederile noii legii si se regasesc in Articolul 1 / Capitolul I – Declararea averii si a intereselor.
  • Articolul 28 – conform caruia „faptele persoanelor care, cu intentie, depun declaratii de avere sau declaratii de interese care nu corespund adevarului constituie infractiune de fals in declaratii si se pedepseste conform Codului penal”.

Ce nu s-a pastrat in Senat:

  • Presedintele a solicitat si Camera Deputatilor a acceptat, insa nu si Senatul, prelungirea de la 1 an la 3 ani a activitatii de analiza a declaratiilor de avere si a conflictelor de interese  (A se vedea Articolul 11, aliniatul 1);
  • Introducerea Comisiilor de cercetare a averilor (formata din judecatori si procurori) de la nivel local;
  • Nu au fost eliminate elementele blurate din declaratiile confidentiale.
  • Nu au fost introduse in declaratiile de avere sau de interese elementele ce tin  de contractele pe bani publici, derulate in trecut sau prezent de titularul declaratiei.

Ce este public si ce este confidential in declaratiile de avere si declaratiile de interese:

In final, ne permite si cateva comentarii legate de distrugerea proiectului adoptat in Camera Deputatilor si votat in Senat:

  • pastrarea duratei de un an, pe activitatea de analiza a ANI asupra declaratiilor de avere si de interese (dupa ce titularul functiei si-a incetat mandatul) si nu de trei ani, duce la imposibilitatea inspectorilor de integritate de a-si duce la bun sfarsit, in timp util, procesul de analiza si verificare a informatiilor. Credem  cu tarie ca varianta deputatilor, de prelungire la trei ani, ar fi fost una benefica luptei anticoruptie;
  • introducerea Comisiilor de cercetare a averilor (formate din judecatori si procurori) de la nivel local ar fi oferit, si sustinem motivatia Presedintelui, „un control real al averilor” si „garantii suplimentare privind protectia drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor”;
  • faptul ca nu au fost introduse in declaratiile de avere sau de interese elementele ce tin  de contractele pe bani publici, derulate in trecut sau prezent de titularul declaratiei, ne provoaca in a continua munca inceputa acum cativa ani  alaturi de jurnalistii de investigatie (vezi Sectiunea Investigatii pe afaceripublice.ro) in identificarea cazurilor suspecta de frauda sau coruptie in contractele pe bani publici;
  • din formularele de declaratii publice lipsesc date esentiale pentru trasparenta functiei publice si care nu au nici o legatura cu viata privata. De exemplu, din declaratiile de avere publica lipsesc:  anul dobandirii bunurilor imobile (case, terenuri), suprafata si modul de dobindire (cumparare, donatie). Anul dobandirii casei/terenului este esential, pentru a se putea vedea daca s-au dobandit in timpul mandatului. La fel si suprafata, pentru ca este o mare diferenta intre a dobandi 5 ha sau 1000 ha.
  • la fel si in ceea ce priveste conturile – este relevant ca publicul sa cunoasca macar anul in care se constituie contul.
  • de asemenea, au fost eliminate complet din informatiile aflate la dispozitia publicului datele referitoare la bunurile imobile (metale pretioase, bijuterii, etc.). Acesta poate fi un element esential al averii unei persoane publice, la care publicul nu mai are acces, desi nu poate fi identificata nicio nevoie de protejare a unui drept la viata privata prin nepublicarea acestor date.
  • lipsesc din declaratiile de avere si informatiile referitoare la denumirea societatii comerciale la care cei vizati sunt actionari. Aceste date pot fi accesate prin intermediul Registrului Comertului, dar contra cost. Deci noua lege ANI ingreuneaza accesul la o informatie care poate fi gasita, deci care nu este privata. Din nou, lipseste justificarea necesitatii protejarii unui drept la viata privata.

In concluzie, aceste date nu tin in nici un fel de viata privata. In schimb, aceste omisiuni vor afecta in mod vital transaparenta si controlul public – si prin presa- al mandatului/functiei publice.
Presa si cetatenii au pierdut accesul la date esentiale legate de modul in care cei care exerciteaza functii publice isi indeplinesc activitatea si respecta mandatul public.
Este in mod excesiv si nejustificat protejat un pretins drept la viata privata, in schimb este calcat in picioare un drept de acces la informatie al cetateanului si al presei.

Incheiem materialul de astazi cu mesajul pozitiv al ministrului Predoiu: „Sper, insa, ca vom continua aceste eforturi de constituire a unui Cod de Integritate, care sa fie lansat Parlamentului spre dezbatere in sesiunea de toamna si sa aducem acolo alte atributii care sa intareasca ANI.”

Daca dumnealui „spera”, sa „speram” si noi ca din iarna vom avea o noua lege.

Lovita si abuzata, „Legea privind organizarea si functionarea ANI” se intoarce „acasa”. Cu cateva vanatai si cu rufele murdar – curate


Dupa un parcurs plin de sincope pe traseul Presedentie – Camera Deputatilor – Senat, proiectul de Lege nr. 270 din 03.05.2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate se intoarce pe masa de lucru a functionarilor publici din cadrul ANI.

Pentru cei 4000 de functionari, alesi locali, demnitari si alte categorii vizate de lege, ale caror dosare erau la ANI in faza de verficare a averilor, avem o veste buna: vor avea cu ce bani sa-si petreaca vacantele exotice, caci ii vor putea folosi pe cei nejustificati in declaratiile anterioare. Acum pot sta linistiti deoarece Senatul Romaniei, prin vocile Presedintelui de Comisie – Gyorgy Frunda si a senatorului PSD Ioan Chelaru, a reusit sa respinga doua dintre cele mai importante amendamente propuse, atat de Presedintele Romaniei, cat si de Comisia juridica de la Camera Deputatilor. Acestea  priveau:

  • reducerea termenului in care Agentia poate efectua verificari – de la trei ani la un singur an;
  • infiintarea Comisiei de cercetare formata din doi judecatori (de la Curtea de Apel) si un procuror (de la Parchetul arondat Curtii de Apel) cu rol de actiune de control din momentul in care ar fi fost sesizata de ANI prin raportul de analiza.

Reducerea termenului de la trei la un an i-a determinat ieri pe reprezentanti ANI sa se ridice de la masa discutiilor din Comisia Juridica. Umbla vorba prin targ ca intalnirea a iesit cu scantei si amenintari. Probabil au fost scene tensionate, din moment ce domnul Frunda a cerut astazi  demisia celor doi directori naravasi. Taman bine ca sa le reaminteasca acestora circuitul puterii in natura: ANI a fost, este si va fi mereru subordonata directa a Senatului! nu inainte de a se „incaiera verbal” cu domnul Frunda. Cum domnul Frunda vrea sa dovedeasca ca este o persoana care nu iarta si nu uita, Evident, domnul Frunda a amintit colegilor senatori ca ANI nu a raportat niciodata nimic despre activitatea si nobletea sa. Daca cererea domniei sale se va implini sau nu vom afla in curand.

Revenind la ANI, partea buna a povestii este ca au ramas in picioare cateva amendamente propuse de Presedinte si de deputatii din Comisia juridica. Le stim care , dar nu suntem siguri de textul lor. Asa ca vom reveni saptamana urmatoare cu textul final al proiectului de lege (momentan aveam aceleasi impediment – pe pagina web a Senatului nu a fost publicat Raportul de ieri al Comisie).

Partea rea a povestii este ca, dupa spusele domnului Horia Georgescu cele „ 4.000 de dosare, dintre care dosarele cu mandatele terminate in 2008 nu vor mai putea fi terminate pentru nici o categorie de functionari publici.” Acestea se vor prescrie. Deci, hotul neverificat – negustor cinstit.

In incheiere am vrea sa amintim si doua cerinte demne de luat in seama: propunerea senatorului G.Frunda de a se elaboreza un Cod de Integritate, o idee  buna in vedere ca sunt mai multe legi care reglementeaza acest domeniu, in acest moment, in Romania. Acesteia se adauga si cerinta senatorului Ioan Chelaru de a transparentiza procedura aplicata de ANI pentru verificarea averilor.

Cum aceste cerinte au aparut la finalul dezbaterilor, credem ca in curand, ANI va porni intr-o noua calatorie. Saga continua.

Note:

1. pentru cei care isi pun intrebarea „daca Presedintele mai poate cere reexaminarea proiectului?” Raspunsul este NU.

2. Cu siguranta ne vom mai lovi de acest subiect la discutia pe raportul Comisiei Europene.