Arhive categorie: de prin presa

Fiscul, Dumnezeu, Georgia si coruptia


Va propunem o discutie despre ultima anomalie legata de Guvernul Romaniei si anume, controlul averilor de catre inspectorii de la Fisc („anomalie”, pentru ca in Romania exista de cativa ani o institutie care se ocupa de controlul averilor – Agentia Nationala de Integritate).

Faptul ca Fisc-ul si-a propus sa controleze temeinic averile nu este un lucru rau, ci chiar ne bucura! Modalitatea in care o va face nu este insa transparenta si poate duce la abuzuri.

Dupa spusele ministrului Ialomiteanu, cei controlati nici macar nu vor avea cunostinta de acest lucru! Etapele pe care le va urma Fisc-ul pentru a verifica averile sunt adunarea informatiilor de la colaboratori si de la institutiile publice, confruntarea cu declaratiile fiscale, discutii cu persoana verificata si sechestru asigurator, atunci cand aceasta refuza sa plateasca impozitul stabilit.

Ceea ce a declarat ministrul noua ne suna asemanator cu metodele folosite de catre regimul Ceausescu. Sa ne asteptam oare ca in perioada urmatoare sa apara un val de arestari a celor bogati, de genul „operatiunea mascatii in toiul noptii”?

In fine, daca asta va face Fisc-ul, oare ANI (ale carei metodele de verificare nu sunt de asemenea publice) ce averi o sa mai controleze ?! Sau isi impart „grupul tinta”: Fisc-ul ancheteaza cazurile de mare coruptie, iar ANI se va ocupa de mica coruptie?

Pana la urma nu mai conteaza cine, ce si cum? Conteaza ca institutiile statului sa curete poporul roman de boala sa numarul unu: coruptia. Si sa nu asteptam, ca-n bancul de mai jos, ca Dumnezeu sa ne ajute:

„Obama, Putin si Basescu se intalnesc cu Dumnezeu ca sa ii puna o intrebare.

Obama:

-Doamne cand se va termina criza asta in USA?

Dumnezeu isi trimite ingerii sa calculeze…raspuns de la Dumnezeu :

– Nu in mandatul tau!

Putin:

– Doamne cand va deveni Rusia cea mai mare putere din lume?

Dumnezeu isi trimite ingerii sa calculeze…raspuns de la Dumnezeu:

– Nu in mandatul tau!

Basescu:

– Doamne cand se va termina coruptia din Romania?

Dumnezeu isi trimite ingerii sa calculeze…trece ceva timp…mai trimite alta echipa de ingeri in ajutor si alta echipa…nimic… Raspunsul de la Dumnezeu:

Nu in mandatul meu!!!”

Daca v-am provocat un zambet, citind acest banc, sa va mai povestim ceva: guvernul georgian isi face reclama intr-una din cele mai prestigioase reviste cu profil economic, The Economist. Si nu cu o reclama legata de frumusetile turistice ale tarii, ci de faptul ca Georgia este pe primul loc in lume in studiul Transparency International privind nivelul de perceptie a populatiei fata de lupta anticoruptie:

„Potrivit Barometrului Global al Coruptiei pe anul 2010, realizat de Transparency Intenational, 78% dintre georgieni cred ca actele de coruptie au scazut in ultimii 3 ani – cel mai bun rezultat la nivel de 86 de tari monitorizate. Conform studiului TI, doar 3% dintre georgienii care au avut contact cu diferite servicii publice au raportat ca au dat mita in ultimile 12 luni” si textul continua cu mai multe statistici.

La final, guvernul georgian invita cititorii revistei sa devina parte a exemplelor de succes accesand site-ul guvernului, http://www.georgia.gov.ge

Pe noi ne-a convins, asa ca am intrat pe site si am ramas surprinsi de provocarile postate acolo. Si acum va intreb: oare georgienii l-au mituit pe Dumnezeu de i-a scapat de coruptie?

Reclame

ANI fata-n fata cu sindicatele


Se iau urmatorul paragraf:

„Principiile dupa care se desfasoara activitatea de evaluare sunt legalitatea, confidentialitatea, impartialitatea, independenta operationala, celeritatea, buna administrare, dreptul la aparare, precum si prezumtia dobandirii licite a averii”

(articolul 8 aliniatul 3 din Legea nr. 176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea legii nr. 144 / 2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate).

si urmatoarele articole din presa centrala:

„Agentia Nationala de Integritate (ANI) a demarat o investigatie privind averile unor importanti lideri sindicali din Romania. Peste 10 lideri sindicali sunt vizati de ANI. Vedeti mai jos cine sunt acestia, ce averi au si cum le justifica” – ziarul Gandul 16 februarie

Din start, trebuie sa mentionam ca nu suntem impotriva demersului ANI, actiunea acestora este laudabila, dar:

Intrebarea fireasca dupa citirea textelor din cele doua casete de mai sus este daca prin declaratiile mai mult sau mai putin publice facute de Agentia Nationala de Integritate cu privire la declansarea unor investigatii / evaluari ale averilor unor persoane publice (lideri de sindicat in cazul de mai sus) aceasta a savarsit un abuz de putere sau nu?  Sau mai exact, isi incalca principiile dupa care aceasta institutie ar trebui sa functioneze?

Intrebarea vine si in contextul in care o alta institutie cu rol in combaterea coruptie – Directia Nationala Anticoruptie, prin purtatoarea de cuvant a acesteia – Livia Saplacan -, a declarat astazi la Agerpres ca “practica de comunicare a DNA in cazul sesizarilor sau denunturilor este de a nu da informatii care s-ar putea sa stea la baza unor eventuale dosare penale”.

Atunci, ne intrebam, practica ANI este ca in cazul unor nume publice sa faca cunoscute, aprioric, pe surse (conform ziarului Evenimentul Zilei) sau nu, date cu privire la evaluarea averilor anumitor persoane chiar intr-un moment in care un megascandal de coruptie tine prima pagina a ziarelor?

Dar sa vadem cine castiga si cine pierde din raspandirea de informatii? Noi avem cateva variante posibile de raspuns:

Cine castiga?

  • ANI – in imagine pozitiva cu riscul incalcarii propriilor principii;
  • niste demnitari sau politicieni platesc unele polite liderilor de sindicat, ceea ce poate fi considerat un castig avand in vedere ca se prabusesc in sondaje si ca urmeaza un an electoral;
  • Romania si ANI castiga in imagine in ochii Europei pe campul luptei anticoruptiei.
  • partidele sau guvernul, care incearca sa-si spele imaginea folosind o institutie, care ar trebui sa fie neutra, pe post de batalion infanterie in lupta cu dusmanii (sa nu uitam grevele din 2010, dar si din alte vremuri);

Cine pierde?

  • ANI, care devine suspecta ca ar putea duce o lupta murdara in acest razboi;
  • Cetateanul. Ramane  confuz si, de ce nu, frustrat, asistand la o lupta falsa si murdara;
  • Si principalul pierzator MISCAREA SINDICALA.

Ne oprim aici, lasandu-va pe dumneavoastra sa incercati variante de raspuns despre cine castiga si cine pierde.

Cum o dezamagire se transforma intr-un motiv de bucurie la Consiliul Judetean Tulcea


Intr-un articol publicat de portalul de administratie publica – administratie.ro si prin intermediul colegilor de la Agerpres aflam povestea trista, dar cu final fericit, relatata de Vicepresedintele Consiliului JudeteanTulcea, a cinci fosti functionari angajati pentru a atrage fonduri europene in comunitate.

In ce consta tristetea si bucuria Vicepresedintelui ? Pe scurt:

Tristetea: cinci functionari din 47 (toti absolventi ai cursurilor post-universitare de management al proiectelor publice) decid sa abandoneze pe vremuri de criza renumitul „brand” – CJ Tulcea.

Domnul Vicepresedinte critica pe un ton dramatic neloialitatea fostilor angajati care timp de cativa ani au fost trimisi sa se specializeze pe banii institutiei. Urmare a specializarii intensive, acesti angajati ar fi trebuit sa depuna si castige proiecte europene pe banda rulanta. Un motiv de bucurie pentru tulceanul de rand care s-ar fi simtit mai european.

Un alt motiv de revolta este ca acesti functionari / specialisti au plecat tocmai in aceste vremuri tulburi. Unde puteau sa plece? Noi banuim ca pe la diferite firme de consultanta – nu degeaba s-au specializat atat timp pe banii institutiei.

Bucuria: Domnul Vicepresedinte este sincer: angajam o firma de consultanta, nu avem ce face! Nu mai cheltuim bani publici pentru salarizarea angajatilor, ci ii viram direct catre o firma „interesata” care sa scrie proiecte serioase. Si, cum dupa un moment de siceritate, urmeaza un alt moment de sinceritate, acelasi domn ne spune si ca plecarea celor cinci nu este o mare pierdere. Si asta numai pentru ca au fost cam ineficienti: au implementat cateva proiecte acum sase ani si acestea gresit.

Cum au implementat gresit daca au fost atat de instruiti nu stie, nici dansul si nici noi. Presupunem ca acesti oameni au fost evaluati atat intern, cat si extern. Sau nu?

Acum, ne intrebam: oare ceilalti 42 de angajati, specializati si ei pe management de proiect, nu or fi capabili ca, dupa doi ani de la demararea programelor operationale, sa scrie si implementa un proiect cu finantare europeana.  Oare chiar e nevoie de o firma de consultanta careia sa i se plateasca intre 6-7% din valoarea unui proiect de cateva milioane de euro? Oare eficienta unor angajati in astfel de departamente nu ar trebui masurata si, daca da, rezultatele muncii lor nu ar trebui sa fie tocmai implementarea unor astfel de proiecte?

Din pacate, aceasta bucurie a unui sef de institutie publica se traduce in altceva. Banuim ca intr-un contract de consultanta cu vechii angajati din noua structura juridica.

ps. daca aflati pe unde si pentru cine vor lucra fostii angajati, va rog sa ne scrieti

PNL va sesiza CE in privinta gestionarii fondurilor europene in Romania


Relu Fenechiu isi propune sa sesizeze CE acuzand Guvernul Boc de abuzuri in gestionarea fondurilor europene. Daca primul motiv al domnului Fenechiu (modificarea ghidurilor solicitantului) este discutat de aproximativ 2 ani de cei interesati de fonduri (beneficiari, autoritati..) ma intreb oare cum va argumenta la al doilea motiv: favorizarea primariilor PDL?

www.afaceripublice.ro

„Cred că Primăria Sibiu este în mare întârziere cu accesarea fondurilor europene”


Un articol interesant cu Prefectul Sibiului, din ziarul Tribuna. Nu postez tot interviul ci doar cateva din raspunsurile acestuia pe subiectul fondurile europene.

„Cred că Primăria Sibiu este în mare întârziere cu accesarea fondurilor europene”

de Sorana MAIER
28 februarie 2010 22:16

* Constantin Trihenea spune că unul dintre motivele pentru care judeţul Sibiu a atras foarte puţine fonduri europene este şi faptul că instituţiile eliberează avizele în perioade de timp mult prea mari, de luni de zile * apoi, comisiile de avizare întorc proiectele la Sibiu, după şapte sau opt luni, pentru nereguli minore, când ar putea să o facă după o lună–două, pentru a câştiga timp * prefectul spune că fondurile europene se atrag greu, dar critică primăriile care recurg la credite, în loc să atragă tot ce se poate din banii europeni * prefectul vorbeşte şi despre planurile sale de concediu, despre modul în care îşi petrece timpul liber şi răspunde întrebărilor adresate de cititorii noştri pe site–ul http://www.tribuna.ro *

Domnule prefect, statisticile arată că judeţul Sibiu stă prost în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene, în special pentru domeniul agricol. Care sunt cauzele acestei situaţii?

Unul dintre motive este faptul că nu se reuşeşte corelarea între ceea ce prevăd normativele şi regulamentele de accesare, adesea prea pretenţioase şi neadaptate, şi pregătirea solicitanţilor.
Spre exemplu, un mare proiect al unei localităţi din judeţul Sibiu a fost întors de la comisia de avizare pentru că o suprafaţă infimă, de 250 metri pătraţi, era nereglementată în perimetrul care prevedea accesarea de fonduri europene, pe care să se desfăşoare lucrările respecive.
O altă lucrare, cu un proiect after-school, vroia să acceseze fonduri europene, fără ca spaţiul să aparţină, prin actele de carte funciare, primăriei respective.
O altă problemă este legată de modul de finanţare, de faptul că nu se dau avansuri şi nu sunt foarte clare posibilităţile de cofinanţare. În prezent, se fac demersuri pentru amendarea acestor prevederi, inclusiv prin ordonanţe de urgenţă şi propuneri legislative şi să sperăm că o parte din ele vor putea ajuta.
Un punct sigur negativ este faptul că verificarea dosarelor solicitanţilor durează 6 – 7 luni şi pentru o cauză minoră, cum am dat exemplele anterioare, dosarele sunt întoarse din drum, când dacă acest lucru s-ar fi întâmplat după una-două luni am fi câştigat timp.
Aici au un „merit” şi consulanţii, care, de cele mai multe ori, nu au calificarea necesară, selectarea acestora făcându-se în continuare nu după competenţe ci după criterii de apropiere faţă de cei care apelează.
Pe de altă  parte, este foarte greu să găseşti o activitate care să asigure rentabilitatea cerută de proiect, şi spre exemplu, la măsura 121, referitoare la plantaţii pomicole, la preţurile la care se vând produsele agricole nu există rentabilitatea cerută în proiect.

Luni de zile pentru un aviz

– O cauză care întârzie proiectele sunt şi avizele, a căror obţinere durează prea mult?

Faptul că numai 10 la sută dintre proiectele depuse sunt accesate, arată clar că trebuie să găsească o soluţie atât solicitanţii, dar şi structurile implicate.
Toţi angajaţii Guvernului, toţi cei care sunt coordonaţi de Instituţia Prefectului trebuie să se implice pe fiecare proiect în parte, să depăşească faza de seminar, de prezentare, de expunere, să îşi ia în serios şi rolul de îndrumare, nu numai acela de control şi de instituţii care eliberează documentele necesare.
De exemplu, cei de la Mediu eliberează un document în patru luni, iar solicitanţii nu pot aştepta atât, li se dă o notă care arată că ei au cerut  avizul respectiv, nota ajunge în mapă, dar cel care a depus proiectul uită că are nevoie de avizul în sine, nu doar de acea notă.
Celor de la Mediu le-am cerut să urgenteze, pe cât posibil. Ei sunt apăraţi de prevederile legale, au 4 luni să facă o analiză de mediu, sau 6 luni, ceilalţi, de la Direcţia Agricolă au 90 de zile ca să dea un verdict privind posibilitatea realizării unei culturi, la Cartea Funciară eliberarea documentelor presupune 30 de zile.
Am cerut şi cer, în continuare, ca fiecare instituţie să scurteze la maxim timpul. Acolo unde poate în 7 zile să elibereze documentul, să nu aştepte trecerea celor 30 de zile, sau 90 de zile pentru eliberarea actului respectiv.
Sunt preocupări la nivelul Guvernului pentru a se rezolva aceste probleme, întrucât absorbţia fondurilor europene este esenţială pentru lansarea comenzilor în economie.

Despre Primăria Sibiu

Greutatea în accesarea fondurilor europene este o problemă pe care nu numai România a avut-o, eu am auzit-o de la cei din fostul RDG care au spus că nici ei nu au putut accesa mai mult de 50% din fonduri.
Cu toate acestea, nu toate autorităţile locale s-au străduit suficient pentru lansarea de proiecte, în accesarea de fonduri, preferând împrumuturile obţinute facil, dar cu mari consecinţe economice

– De ce nu vi se par soluţii bune aceste credite?

Mi se par soluţii bune în rezolvarea unor probleme, dar dacă ai la dispoziţie bani obţinuţi gratis, evident că întâi iei ce poţi din aceste resurse, din aceste fonduri, şi te împrumuţi pentru ceea ce nu este pus la dispoziţie de către Uniunea Europeană.
Cred că Primăria Sibiu este în mare întârziere cu accesarea fondurilor europene şi mă bucur că au avansat începând cu latura administrativă, au un birou de accesare fonduri europene, dar şi cu pregătirea proiectului pentru Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, pentru accesarea celor 15,2 milioane euro, alocate în cadrul Regiunii Centru, pentru poli de dezvoltare urbană.
Trebuie să ne grăbim pentru că fondurile europene se mai dau în această structură până în 2013, e bine să ne gândim la vorba românului, „Ce-i în mână nu-i minciună”.

Din gura de sarpe a ong-istilor


Ieri 26 ianuarie a fost transmisa catre anumiti membri ai Guvernului, prin intermediul mass media, o scrisoare semnata de peste 100 de organizatii neguvernamentale; scrisoare ce atragea atentia asupra catorva blocaje majore in procesul de absorbtie a fondurilor europene, mai exact:

  • durate lungi intre momentul depunerii cererilor de finantare si primirea raspunsurilor;
  • lipsa de uniformitate si coerenta in aprecierea (punctarea) proiectelor, in procesul de evaluare;
  • durate lungi intre momentul aprobarii cererilor de finantare si cel al semnarii contractelor;
  • intarzieri foarte mari in rambursarea banilor cheltuiti;
  • imposibilitatea, in momentul de fata, de recuperare a TVA;
  • comunicarea ineficienta a autoritatilor de management si a organismelor intermediare cu solicitantii si beneficiarii de fonduri.

Ce au inteles o parte din jurnalistii si forumistii interesati de  stirea / scrisoare ong-urilor?

Pai sa va spun: mai nimic. de ce? pai pentru ca abordarea lor a fost:  „Romania poate pierde aproape 30 de miliarde de euro fonduri nerambursabile”  (acesta a fost titlu mare de articol / e)

Ce au inteles o parte din activistii de pe forumurile ziarelor online:

„ngo-urile tipa ca din gura de sarpe deoarece sunt principalii beneficiari ai anumitor categorii de fonduri europene (resurse umane in special dar si altele); asa cu foarte bine puncteaza Daedalus(combati bine dle!) majoritatea proiectelor ONG-iste nu are nici o finalitate concreta!, fiind practic bani aruncati pe fereastra!; bineinteles interesele pecuniare la ong-urilor sunt imbracate in haina patetica a „pierderii fondurilor structurale pentru Romania!”
bleah!”

si acum ma intreb..oare ce au inteles (asta in cazul in care au citit) destinatarii scrisorii, respectiv d-l Boc, Blaga, Funeriu, Sandu, Seitan, Videanu, Vladescu precum si d-na Udrea??

ps. textul integral al scrisorii il gasiti pe  http://www.afaceripublice.ro

Fondurile UE pentru zonele transfrontaliere, tocate in Delta


sursa: romanialibera.ro

Romania si Ucraina au primit de la UE peste 35 milioane de euro pentru gestionarea in comun a zonelor transfrontaliere, dar cooperarea este doar pe hartie. Ucrainenii din zona Odessa au cheltuit deja o jumatate de milion de euro, fara sa poata spune clar unde au mers banii.

Unsprezece functionari din regiunea Odessa au organizat la Tulcea o conferinta de presa in care au anuntat finalizarea unui proiect romano-ucrainean finantat de UE. „Proiectul a vizat imbunatatirea cooperarii transfrontaliere in managementul integrat al resurselor de apa din euroregiunea Dunarii de Jos”, a spus Igor Studennykov, managerul proiectului. Parteneri din Romania la realizarea acestui proiect au fost Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), Directia Apelor Romane Dobrogea – Litoral si Consiliul Judetean Tulcea. UE a alocat ucrainenilor pentru respectivul proiect 570.000 de euro. Cu aceste resurse partea ucraineana ar fi urmat sa realizeze o banca de date privind resursele de apa in zona transfrontaliera romano-ucraineana din Delta Dunarii, care sa permita implementarea unei monitorizari conforme normelor europene si a unui sistem de comunicare, in timp real, a informatiilor privind producerea unor incidente majore.

Managerii proiectului nu au putut preciza daca aceste obiective s-au materializat si nici cum s-au cheltuit banii europeni. Igor Studennykov, managerul proiectului, a precizat: „Am cheltuit 100.000 de euro pentru achizitionarea unei nave rapide tip laborator pentru verificarea calitatii apei din Delta Ucrainei”. In privinta diferentei de 470.000 de euro, Studennykov a spus ca „banii s-au cheltuit pentru simpozioane, plata specialistilor si a managerilor de proiect si pentru realizarea unor filme de prezentare a proiectului”.
Grigore Baboianu, guvernatorul ARBDD, a declarat ca „exista un proiect in oglinda, manageriat de ARBDD, finantat de UE, pentru monitorizarea calitatii apei din zona transfrontaliera. ARBDD a achizitionat, de asemenea, o nava-laborator pentru monitorizarea calitatii apei din Delta. Respectivul laborator ar trebui sa efectueze monitorizari si pe teritoriul Ucrainei, cum s-a prevazut in proiectul european”. Afirmatiile guvernatorului arata ca s-au efectuat investitii dublate pentru monitorizarea transfrontaliera a apei din Delta, iar monitorizarea in comun ramane un deziderat, desi UE a cheltuit pana acum pentru acest obiectiv peste 3 milioane de euro.

» Zeci de milioane de euro
In ultimii ani, Uniunea Europeana a deschis mai multe linii de finantare nerambursabila pentru imbunatatirea cooperarii transfrontaliere intre Romania si Ucraina. Romania a accesat pentru zonele sale de granita cu Ucraina finantari europene care insumeaza 29 milioane de euro, iar Ucraina – 6,5 milioane de euro. O buna parte din aceste finantari vizeaza buna cooperare in domeniul mediului in zona Deltei Dunarii.