Arhive categorie: ANI

Conflicte de interese și cartonașe roșii


Două știri interesante, mai bine zis două declarații ale unor reprezentanți de instituții publice m-au făcut azi dimineață să mă gândesc că, în lupta „continuă” împotriva corupției de la nivelul cheltuirii fondurilor publice (a se citi și fonduri europene), am putea lega cele două observații expuse de către cei doi și completa, cumva, Legea 78/2000 (cea care prevede prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție).

HG

ET

Și asta pentru că realitatea românească din ultimii ani și experiențele din procesul de derulare a proiectelor cu finanțare de la bugetul de stat și de la bugetul CE ne certifică faptul că, într-o mare măsură, pe lângă strategia greșită a statului român în absorbția fondurilor europene, birocrația excesivă, lipsa de experiență a multor beneficiari, slaba pregătire a funcționarilor publici și proasta salarizare a acestora etc., multe din neregulile apărute și/sau scurgerile de bani europeni din proiectele europene – se datorează tocmai acestei fraude (de care vorbește Horia Georgescu) sistematice de la nivel local și central.

De aceea, ar trebui îmbunătățită și corelată legislația din zona anticorupție cu cea din zona fondurilor europene. Poate, în acest fel, am elimina direct prin cartonașe roșii (cum bine zice Teodorovici) acei jucătorii cu interese „proprii și personale” din zona fondurilor publice.

Reclame

Cynthia-Carmen Curt a fost numita Consul General al Romaniei la Barcelona


Zilele trecute am aflat de la un prieten ca doamna Cynthia-Carmen Curt, presedintele Consiliului National de Integritate este, mai nou, noul Consul General al Romaniei la Barcelona – http://barcelona.mae.ro/index.php?lang=ro&id=9151.

Echipa AfP ii propune d-lui Secretar General Horia Georgescu sa preia si atributiile d-nei presedinte pe langa cele preluate de la fostul/actualul presedintele ANI – Alexandru Macovei.

😛

Un altfel de proces verbal – Consiliul National de Integritate –


Membrii Consiliului National de Integritate (CNI) s-au intrunit ieri, 28 iulie, in sedinta ordinara lunara. Programata initial pentru data de 25, intalnirea a fost amanata pentru ziua de ieri, din lipsa de cvorum. Sedinta ar fi trebuit sa aiba un caracter special data fiind publicarea raportului intermediar de monitorizare pe justitie – Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) de catre Comisia Europeana in data de 20 iulie, document in care au fost mentionate, in repetate randuri, cele doua institutii reprezentative– Consiliul National de Integritate si Agentia Nationala de Integritate (ANI).

Deoarece procesul verbal de consemnare a sedintei CNI, care include atat discutiile purtate cat si hotararile lor, va fi publicat abia peste o luna, la urmatoarea sedinta (!!!), atunci cand membrii CNI isi vor da girul (sau il vor aproba), va prezentam in avanpremiera concluziile intalnirii de ieri.

Asadar, intr-o atmosfera placuta de vara, sedinta programata la ora 11.00 la sediul ANI, de pe Bulevardul Lascar Catargiu, a inceput cu o intarziere de 20 de minute, cu urmatoarea ordine de zi: analiza Raportului Comisiei Europene privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare; recomandarile membrilor Consiliului privind Raportul de activitate al Agentiei Nationale de Integritate pentru perioada aprilie – iunie 2011; propuneri de implementare a concluziilor Raportului de evaluare privind implementarea Strategiei  Nationale Anticoruptie 2005 2007 si a Strategiei Nationale Anticoruptie privind Sectoarele Vulnerabile si Administratia Publica Locala pe perioada 2008 2010 in Romania.

Dintre cele trei subiecte importante puse pe agenda a fost adus in discutie doar primul: raportul MCV.

La propunerea doamnei Cyntia Curt (presedintele CNI), domnul Horia Georgescu, actual secretar general al ANI cu rol de presedinte al institutiei, a fost rugat sa prezinte cateva aspecte ale raportului publicat de Comisia Europeana. Si asta pentru ca, un lucru vizibil la nivel de comportament si priviri imprastiate pe peretii salii de sedinta, membri CNI nu prea aveau habar ce includea raportul european cu privire la activitatea lor.  Astfel, timp de aproximativ 30-45 de minute, secretarul general al ANI i-a dus pe ascultatori pe taramurile (a se citi „activitatea”) institutiei din ultimile luni: cazurile semnalate de ANI si blocate in justitie, aspectele pozitive mentionate de Comisia Europeana, legislatia care si-a atins limita si care duce in derizoriu (a nu se citi „ridicol”, ci mai degraba „ineficient”) munca Agentiei, nivelul salariilor angajatilor ANI si plecarile (renuntarea la post) din ultima perioada.

In acest moment impartasim, alaturi de domnul Georgescu, aceeasi stare de perplexitate fata de cunostintele reduse ale membrilor CNI cu privire la activitatea ANI sau rolul lor, din moment ce dansul a tinut sa prezinte audientei istoricul si „faptele” angajatilor ANI. Prezentarea ar fi fost excelenta daca la masa de sedinta s-ar fi aflat elevi de clasa a XII –a , care ar fi vrut sa afle despre Agentie, si nu membrii CNI (cu vechime de 1 an de zile in conducerea CNI)

Cele 30-45 de minute au fost suficiente pentru a-l „incarca emotional“ pe H. Georgescu ca sa-si exprime nemultumirea asupra activitatii membrilor CNI (a se citi „lipsa de activitate”), mai exact neimplicarea acestora in lupta mediatica purtata de conducerea ANI cu politicienii si presiunile aparute in presa. Ca exemplu a fost dat cazul doamnei Lia Olguta Vasilescu, cea care a atacat zilele trecute ANI in privinta achizitiilor facute in 2009.

Un prim efect al ciondanelilor prietenoase a fost faptul ca s-a decis ca, in perioada urmatoare, sa fie implementat un mecanism de reactie rapida pe traseul ANI-CNI. Pe scurt, in momentul in care ANI este incoltita de cineva, echipa tehnica a Agentiei compune un comunicat de reactie, il propune prin e-mail membrilor CNI, iar acestia isi dau sau nu cu parerea / aproba comunicatul.

Tot datorita incarcarii emotionale petrecute in sufletul d-lui Georgescu, s-au mai nascut doua initiative care au si fost urgent publicate pe site-ul a institutiei:

–       desemnarea a 5 membri CNI care vor face parte, impreuna cu reprezentantii Agentiei Nationale de Integritate, din grupul de lucru comun, pentru elaborarea propunerilor de lege ferenda, ca urmare a recomandarilor cuprinse in Raportul Comisiei Europene privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare si

–       sustinerea demersurilor efectuate de catre Agentia Nationala de Integritate de catre CNI in vederea suplimentarii bugetului institutiei pentru anul in curs, la proxima rectificare bugetara.

Cu caracter de noutate s-a discutat putin, tot la propunerea d-lui Georgescu, despre introducerea unui sistem electronic de completare a declaratiilor de avere / interes (cu semnatura electronica) pe site-ul Agentiei, propunere care ar ajuta ANI la imbunatatirea prelucrarii informatiilor, la reducerea bugetului alocat si la verificarile persoanelor vizate.

Urmatoarea sedinta va avea loc in data de 23 august.

P.S.

1. Speram ca rapiditatea (celeritatea) cu care am publicat actuala comunicare sa nu o deranjeze pe doamna din cadrul Secretariatului ANI, persoana care redacteaza procesul verbal al sedintelor CNI;

2. In cazul in care ANI ne va transmite o cerere in temeiul Legii 544 prin care ar solicita furnizarea prezentul proces verbal, promitem ca o sa-l inaintam in mai putin de 30 de zile.

3. Multumim conducerii ANI ca ne-a permis accesul la sedinta in calitate de observator si membru ONG. Speram sa fim primiti si la urmatoarele.

Cum a respins CNI o propunere utila a organizatiilor neguvernamentale?


Autor: Radu Nicolae, Centrul de Resurse Juridice

Un val de propuneri si planuri ambitioase au aparut imediat dupa ce Senatul Romaniei a stabilit noua componenta a Consiliului National de Integritate (CNI) si dupa ce Consiliul si-a ales presedintele. Noul presedinte al CNI, doamna Cynthia Carmen CURT a propus adoptarea de catre CNI a unei strategii care sa ghideze, In mod profesionist, activitatea Consiliului.

Aceasta propunere a fost votata in unanimitate de membri CNI In sedinta din 08 noiembrie 2010 si s-a constituit un grup tehnic de lucru. La sedinta din 22 noiembrie s-a discutat pe marginea unui plan ambitios de strategie: analiza diagnostic (SWOT), plan de actiune atasat strategiei etc. Din pacate grupul tehnic de lucru s-a dovedit nefunctional.

In sedinta CNI din 14 decembrie 2010 discutia a fost amanata pana pe 18 ianuarie 2011. In aceasta perioada, CNI nu a facut public niciun proiect de strategie. Nici reprezentantul societatii civile In CNI nu a primit vreo varianta a documentului. Propunerea nu a fost supusa dezbaterii publice. Cu toate acestea, in sedinta CNI din 18 ianuarie 2011 a fost Inaintata o propunere de „Document strategic privind activitatea Consiliului National de Integritate (CNI)”. In urma unor discutii sumare, Documentul a fost votat in unanimitate de membrii CNI.

CRJ, reprezentantul organizatiilor societatii civile in CNI si alte cinci ONG-uri au considerat ca procesul de adoptare a acestui document nu a respectat cele mai bune practici de transparenta decizionala si consultare. Aceasta deficienta de consultare a avut consecinte vizibile in calitatea Documentului: stabilirea unei viziuni si misiuni limitate a CNI, elaborarea deficitara a obiectivelor si prioritatilor, neconcordante legale etc.

In data de 24.01.2011, sase ONG-uri au semnalat toate aceste deficiente printr-o scrisoare deschisa adresata CNI si au solicitat revizuirea viziunii, misiunii si a obiectivelor prin lansarea unei dezbateri publice asupra modificarilor, in concordanta cu principiul transparentei.

In sedinta CNI din data de 01.02.2011 s-a discutat pe marginea solicitarii ONG-urilor. Membrii CNI au criticat tonul imperativ al scrisorii ONG-urilor dar l-au mandatat pe reprezentantul organizatiilor societatii civile in C.N.I, domnul Codru Vrabie, sa elaboreze impreuna cu ONG-urile un set de propuneri de modificare a Documentului strategic, pana la sedinta C.N.I. din luna martie 2011. CRJ si reprezentantul societatii civile in CNI au lansat o invitatie larga ONG-urilor de a participa la procesul de imbunatatire a Documentului strategic al CNI.

Au avut loc mai multe Intalniri si consultari intre ONG-urile care au raspuns invitatiei (ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia Nationala a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni, Asociatia Pro Democratia, Centrul de Asistenta pentru Organizatii Neguvernamentale, Transparency International Romania). In final, propunerile organizatiilor societatii civile au fost transmise CNI In data de 18.02.2011, insa acestea nu au fost inscrise pe ordinea de zi a CNI, cu toate insistentele reprezentantului societatii civile.

Astfel, CNI nu a dezbatut in sedinta din 03.03.2011 propunerile primite. Dupa aceasta sedinta, la insistentele reprezentantului organizatiilor societatii civile in CNI, propunerile ONG-urilor, desi nu au fost nici acum Inscrise pe ordinea de zi, au fost discutate la sedinta CNI din data de 07 aprilie 2011. Din considerente formale (sunt prea multe modificari, strategia este deja tradusa In limba engleza, modificarile tin prea mult cont de lege etc), propunerile ONG-urilor au fost respinse.

Problema, in esenta, nu este aceea ca au fost respinse, ci ca acest lucru s-a Intamplat fara o dezbatere. ONG-urile propuneau o agenda prea ambitioasa si stabileau pentru CNI un rol mai important decat rolul pe care si-l asuma acum membri CNI. Acesta este paralizat de sase luni de incapacitatea de a demara procedurile legale In vederea alegerii vicepresedintelui ANI. CNI este paralizat de incapacitatea de a isi asuma un punct de vedere in privinta acuzatiilor de incalcare a independentei operationale a ANI, desi CNI si-a asumat in trecut asemenea pozitii in cazul Alice Draghici si a stabilit acest gen de actiuni ca prioritare in Documentul strategic ramas acum definitiv.

CNI este paralizat de sase luni de incapacitatea de a lua pozitie fata de managementul defectuos al ANI, constatat definitiv si irevocabil de Curtea de Conturi, si fata de preluarea de facto a exercitarii conducerii Agentiei de catre alte persoane decat cele numite de Senatul Romaniei. CNI este paralizat de incapacitatea de a analiza critic strategia ANI. CNI este paralizat de incapacitatea de a reactiona atunci cand recomandarile pe care le emite sunt ignorate. si lista poate continua.

Pe cand si la noi sistemul “Open Data” sau cum putem imbunatati liberul acces la informatii


Nu cred ca-n Romania o sa se aplice sistemul de „Open Data” prea curand.

De ce? un prim motiv ar fi ca NU EXISTA nicio disponibilitate in acest sens, o initiativa guvernamentala, etc. (pe acest subiect sunt in asentimentul colegului Bogdan Manolea de la organizatia APTI – Asociatia pentru Tehnologie si Internet). Alte cateva motive veti gasi in textul de mai jos.

Exista initiative si demersuri in tarile Anglo-Saxone, in Statele Unite, in unele tari nordice precum Estonia, Norvegia, Finlanda etc. Aici s-au initiat si au pornit mai multe miscari generale in directia deschiderii accesului la date prin proiecte gen data.gov. De curand, Franta a intrat si ea, treptat, in special prin initiative cetatenesti si comunitare.

In Romania, pentru ca Guvernul, sau mai bine zis Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (cat de pompos suna denumirea ministerului), NU si-a propus, nu s-a gandit, nu s-a informat (nu stiu cum sa mai zic 🙂 ) sa aiba o politica nationala deschisa si unitara de informatizare, compatibilitate si conectivitate intre sistemele informatice cu date (publice) ale institutiilor.

Cu siguranta, din lipsa de interes pe acest domeniu, MCSI-ul nu este inca constient ca multe din activitatile cetatenesti, neguvernamentale sau ale unor institutii de cercetare nu se pot realiza / nu pot fi realizabile fara posibilitatea accederii, reutilizarii si redifuzarii datelor publice in formate accesibile acestora.

Sau poate ca Ministerul mai asteapta sa treaca 10-15 ani ca sa hotarasca in a demara ceva.  Suntem o democratie tanara care nu-si poate propune sa creasca rapid ca sa ajunga statele europene din urma, ci una care face pasi treptati, mici, ca nu cumva sa ne epuizam prin munca si prin idei inovative.

Si un NU pentru proiectul E-Romania* – pe cat de scump ne-a costat sau ne costa pe noi cetatenii (contribuabilii), proiect care nu asigura o politica unitara si care sa functioneaze dupa principiile “Open Data”; dar nu portalul E-Romania este subiectul acestei postari.

Ideea acestui articol este urmare a demersului recent al Guvernului Canadian. Constient ca a ramas in urma unor tari precum cele de mai sus, in ceea ce privesteste transparenta si utilizarea datelor, in principal, guvernamentale, Guvernul canadian a lansat saptamana trecuta portalul de date deschise (open data) –  www.data.gc.ca

Scopul demersului lor este ca o cantitate mare de date (informatii) sa fie deschise (accesate) printr-o singura fereastra. Prin acest portal, dezvoltatorii de aplicatii pot reutiliza datele guvernamentale in scopuri comerciale, in cercetare, etc. astfel incat toti cetatenii canadieni sa beneficieze de avantajele portalului.

„Vrem sa continuam sa facem din Canada una dintre cele mai bune locuri pentru a face afaceri [..] prin asigurarea antreprenorilor canadieni, a  cercetatorilor, a cadrelor universitare si a organizatiilor voluntare ca au acces la datele guvernamentale, in formate utile, pentru incurajarea inovatiei, crearea de locuri de munca si servicii comunitare pentru canadieni”, a fost mesajul ministrului canadian, Stockwell Day.

Pentru inceput, portalul canadian va pune la dispozitie mai mult de 260.000 de seturi de date din urmatoarele categorii: agricultura si produse agro-alimentare; cetatenie; imigrare, mediu, finante; pescuit; biblioteca si arhivele Canadei; resursele naturale ale Canadei, date statistice, transport si date ale Trezoreriei.

Cum portalul este de-abia in faza pilot, guvernul canadian promite ca, timp de 12 luni, va continua sa creasca numarul de seturi de date disponibile pentru utilizatori.

„Open data” made in Romania

Reintorcandu-ma la situatia din Romania  va propun un caz relativ usor de inteles pentru cei care nu-si pot imagina un sistem de „open data”:

Sa luam de exemplu Portalul declaratiilor de avere si interese al Agentiei Nationale de Integritate (ANI). O initiativa laudabila a unei institutii care se ocupa de controlul averilor, conflictelor de interese si incompatibilitatilor. Acest portal contine informatii publice, circa 1.600.000 de declaratii de avere si interese (octombrie 2010) completate de diferite categorii de functionari publici.  Informatiile sunt documente hard-copy, scanate si postate in format electronic (.pdf) intr-o baza de date. Portalul ofera optiunea de cautare a unei anumite persoane in functie de 10 criterii (campuri) de cautare.

Diferenta dintre sistemul electronic implementat de catre ANI si un sistem bazat pe conceptul „open data” consta in imposibilitatea primului de a oferi utilizatorului informatiile intr-un format accesibil (Excel sau/si SPSS – de exemplu) si facil (fara a downloada miile de copii de documente in propriul calculator)  pentru a putea fi reutilizate si redistribuite in vederea intocmirii unor analize, statistici sau studii.

Desi respecta principiul transparentei, sistemul ANI presupune o mai mare incarcare din punct de vedere al resurselor umane, de timp si logistica pentru persoanele implicate in domeniul cercetarii. In consecinta, poate impiedica sau amana realizarea unor analize pertinente de catre cei de la ANI sau a unor actori implicati in actiuni de buna guvernare. Totodata, un astfel de sistem aduce pierderi de timp si resurse umane si conducerii ANI.

Acest exemplu este unul punctual, la nivelul unei singure institutii in timp ce sistemul „open data” este un concept care trebuie implementat la nivel macro (vezi mai sus cazul Canadei), la nivelul intregii administratiei publice.

Momentan, asistam in Romania la dezvoltarea de sisteme micro, necorelate intre diferitele institutii care le gestioneaza pe bani frumosi.

Un puzzle incomplet si ineficient.

Ce inseamna open data„:

Open Knowledge Foundation, organizatie cu sediul in Anglia, a stabilit un set de principii pentru definirea „deschiderii” in cunoastere pentru orice fel de continut sau date (informatii) de la sonete la statistici. Definitia poate fi rezumata in afirmatia – o parte dintr-un continut ori date (informatie) este „deschis” daca cineva este liber sa o utilizeze, sa o refoloseasca sau sa o redistribuie .

The Open Data Software Definition (OSSD) defineste „deschiderea” in relatie cu serviciile online (software) – un serviciu este „deschis” in cazul in care codul / sursa –  este liber / Free (mai exact este serviciu de tipul Open Source Software) si nu are restrictii legate de viata privata (date cu caracter personal) si confidentialitate.

* portalul E-Romania reprezinta o structura web ierarhizata cuprinzand paginile de internet ale unor institutii de la nivel central si local din Romania. Legat de costurile proiectului va indemn sa cititi articolul – Afacerea secolului in industria IT: Pret umflat de 500 de ori pentru portalul e-Romania. Investitia s-ar amortiza in 300 de ani (www.dailybusiness.ro)

Autor: Paul Chioveanu

Fiscul, Dumnezeu, Georgia si coruptia


Va propunem o discutie despre ultima anomalie legata de Guvernul Romaniei si anume, controlul averilor de catre inspectorii de la Fisc („anomalie”, pentru ca in Romania exista de cativa ani o institutie care se ocupa de controlul averilor – Agentia Nationala de Integritate).

Faptul ca Fisc-ul si-a propus sa controleze temeinic averile nu este un lucru rau, ci chiar ne bucura! Modalitatea in care o va face nu este insa transparenta si poate duce la abuzuri.

Dupa spusele ministrului Ialomiteanu, cei controlati nici macar nu vor avea cunostinta de acest lucru! Etapele pe care le va urma Fisc-ul pentru a verifica averile sunt adunarea informatiilor de la colaboratori si de la institutiile publice, confruntarea cu declaratiile fiscale, discutii cu persoana verificata si sechestru asigurator, atunci cand aceasta refuza sa plateasca impozitul stabilit.

Ceea ce a declarat ministrul noua ne suna asemanator cu metodele folosite de catre regimul Ceausescu. Sa ne asteptam oare ca in perioada urmatoare sa apara un val de arestari a celor bogati, de genul „operatiunea mascatii in toiul noptii”?

In fine, daca asta va face Fisc-ul, oare ANI (ale carei metodele de verificare nu sunt de asemenea publice) ce averi o sa mai controleze ?! Sau isi impart „grupul tinta”: Fisc-ul ancheteaza cazurile de mare coruptie, iar ANI se va ocupa de mica coruptie?

Pana la urma nu mai conteaza cine, ce si cum? Conteaza ca institutiile statului sa curete poporul roman de boala sa numarul unu: coruptia. Si sa nu asteptam, ca-n bancul de mai jos, ca Dumnezeu sa ne ajute:

„Obama, Putin si Basescu se intalnesc cu Dumnezeu ca sa ii puna o intrebare.

Obama:

-Doamne cand se va termina criza asta in USA?

Dumnezeu isi trimite ingerii sa calculeze…raspuns de la Dumnezeu :

– Nu in mandatul tau!

Putin:

– Doamne cand va deveni Rusia cea mai mare putere din lume?

Dumnezeu isi trimite ingerii sa calculeze…raspuns de la Dumnezeu:

– Nu in mandatul tau!

Basescu:

– Doamne cand se va termina coruptia din Romania?

Dumnezeu isi trimite ingerii sa calculeze…trece ceva timp…mai trimite alta echipa de ingeri in ajutor si alta echipa…nimic… Raspunsul de la Dumnezeu:

Nu in mandatul meu!!!”

Daca v-am provocat un zambet, citind acest banc, sa va mai povestim ceva: guvernul georgian isi face reclama intr-una din cele mai prestigioase reviste cu profil economic, The Economist. Si nu cu o reclama legata de frumusetile turistice ale tarii, ci de faptul ca Georgia este pe primul loc in lume in studiul Transparency International privind nivelul de perceptie a populatiei fata de lupta anticoruptie:

„Potrivit Barometrului Global al Coruptiei pe anul 2010, realizat de Transparency Intenational, 78% dintre georgieni cred ca actele de coruptie au scazut in ultimii 3 ani – cel mai bun rezultat la nivel de 86 de tari monitorizate. Conform studiului TI, doar 3% dintre georgienii care au avut contact cu diferite servicii publice au raportat ca au dat mita in ultimile 12 luni” si textul continua cu mai multe statistici.

La final, guvernul georgian invita cititorii revistei sa devina parte a exemplelor de succes accesand site-ul guvernului, http://www.georgia.gov.ge

Pe noi ne-a convins, asa ca am intrat pe site si am ramas surprinsi de provocarile postate acolo. Si acum va intreb: oare georgienii l-au mituit pe Dumnezeu de i-a scapat de coruptie?

ANI fata-n fata cu sindicatele


Se iau urmatorul paragraf:

„Principiile dupa care se desfasoara activitatea de evaluare sunt legalitatea, confidentialitatea, impartialitatea, independenta operationala, celeritatea, buna administrare, dreptul la aparare, precum si prezumtia dobandirii licite a averii”

(articolul 8 aliniatul 3 din Legea nr. 176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea legii nr. 144 / 2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate).

si urmatoarele articole din presa centrala:

„Agentia Nationala de Integritate (ANI) a demarat o investigatie privind averile unor importanti lideri sindicali din Romania. Peste 10 lideri sindicali sunt vizati de ANI. Vedeti mai jos cine sunt acestia, ce averi au si cum le justifica” – ziarul Gandul 16 februarie

Din start, trebuie sa mentionam ca nu suntem impotriva demersului ANI, actiunea acestora este laudabila, dar:

Intrebarea fireasca dupa citirea textelor din cele doua casete de mai sus este daca prin declaratiile mai mult sau mai putin publice facute de Agentia Nationala de Integritate cu privire la declansarea unor investigatii / evaluari ale averilor unor persoane publice (lideri de sindicat in cazul de mai sus) aceasta a savarsit un abuz de putere sau nu?  Sau mai exact, isi incalca principiile dupa care aceasta institutie ar trebui sa functioneze?

Intrebarea vine si in contextul in care o alta institutie cu rol in combaterea coruptie – Directia Nationala Anticoruptie, prin purtatoarea de cuvant a acesteia – Livia Saplacan -, a declarat astazi la Agerpres ca “practica de comunicare a DNA in cazul sesizarilor sau denunturilor este de a nu da informatii care s-ar putea sa stea la baza unor eventuale dosare penale”.

Atunci, ne intrebam, practica ANI este ca in cazul unor nume publice sa faca cunoscute, aprioric, pe surse (conform ziarului Evenimentul Zilei) sau nu, date cu privire la evaluarea averilor anumitor persoane chiar intr-un moment in care un megascandal de coruptie tine prima pagina a ziarelor?

Dar sa vadem cine castiga si cine pierde din raspandirea de informatii? Noi avem cateva variante posibile de raspuns:

Cine castiga?

  • ANI – in imagine pozitiva cu riscul incalcarii propriilor principii;
  • niste demnitari sau politicieni platesc unele polite liderilor de sindicat, ceea ce poate fi considerat un castig avand in vedere ca se prabusesc in sondaje si ca urmeaza un an electoral;
  • Romania si ANI castiga in imagine in ochii Europei pe campul luptei anticoruptiei.
  • partidele sau guvernul, care incearca sa-si spele imaginea folosind o institutie, care ar trebui sa fie neutra, pe post de batalion infanterie in lupta cu dusmanii (sa nu uitam grevele din 2010, dar si din alte vremuri);

Cine pierde?

  • ANI, care devine suspecta ca ar putea duce o lupta murdara in acest razboi;
  • Cetateanul. Ramane  confuz si, de ce nu, frustrat, asistand la o lupta falsa si murdara;
  • Si principalul pierzator MISCAREA SINDICALA.

Ne oprim aici, lasandu-va pe dumneavoastra sa incercati variante de raspuns despre cine castiga si cine pierde.