Arhive categorie: anchete

Cate milioane de euro costa prietenia domnului ministru Ilie Sarbu?


Nota: azi, 24 iunie,  am primit informatia conform careia licitatia a fost anulata. Multumim celor care s-au sesizat

L-a dat afara acum 7 ani. S-a impacat cu prilejul a 32 milioane de euro. Asta este povestea.

Pentru cei cu mai mult timp la dispozitie, am putea adauga cateva detalii. A fost o licitatie la Ministerul Agriculturii. Suma o stiti. De banii astia ar fi nevoie sa infiintezi si sa sustii, de-a lungul a 7 ani, o Retea Nationala de Dezvoltare Rurala. O retea care sa functioneze ca un urias facilitator pentru absorbtia fondurilor europene destinate agriculturii. Cu alte cuvinte, o activitate frumoasa, la sfarsitul careia privesti inapoi si spui cu mandrie – uite, nu mi-am rupt oasele degeaba de banii astia. Uite ce retea frumoasa am creat. O retea prin care trec restul de cateva sute de milioane de euro, nu-i asa? La licitatia asta s-a infipt un soi de castigator din oficiu – o mega firma specializata pe acest gen de activitate, care are in pedigree dezvoltarea unei retele la nivelul Italiei si, mai mult, una mare la nivelul intregii Uniuni Europene. Dar in Romania, stiti bine, nu tine cu smecherii de-astea. La noi a castigat o firma spaniola – Innovacion i dessarrollo local (IDEL) – o firma care e specializata in „creativitate, flexibilitate si experienta”, servicii pe care le ofera la nivel global, oricui, in particular guvernelor. Pe site-ul firmei http://www.idelsl.com/idel11.asp nu exista nici o referire la vreun program rural, singura retea vizibila este una de centre de acces public la internet. evident, in Spania. E foarte bine asa, de ce sa repetam greselile UE, hai sa lasam un nou venit sa-si exerseze creativitatea. Ideal ar fi fost sa aiba macar o legatura cu Romania, ca e greu sa lucrezi cu taranii din Afumati dintr-un internet cafe pentru tarani spanioli. Ei bine, spaniolii dispun de o asemenea legatura.
Adevaratul castigator este: domnul Stefan Mitrache, fost sef al Directiei de implementare SAPARD in perioada in care ministru la agricultura era Ilie Sarbu. Unul dintre meritele domnului Sarbu a fost, de altfel, faptul ca a reusit sa-l dea afara pe domnul Mitrache, pe care l-a descoperit administrator in sapte firme de consultanta – recte in plin conflict de interese. Descoperirea asta s-a petrecut oarecumva sub presiunea procurorilor anticoruptie care tocmai o arestasera pe subalterna domnului Mitrache, Florica Dinculescu – sefa departamentului antifrauda – pentru suspiciune de frauda. Ei bine, domnul Mitrache apare in oferta spaniolilor – sau ce-or mai fi astia, ca pe site-ul lor nu exista nici un contact in afara de un e-mail – ca expert-cheie. Ce-i drept, expert e, mai ales daca nu e sub cheie. Mai trimite azi un ministru un buchet de flori cuiva ca sa repare o veche neintelegere? Nu-i mai frumos un cadou de 32 de milioane de euro? Cu atat mai mult cu cat fostul angajat se intoarce in calitate de urias consultant chiar pentru minister. El e adevaratul castigator, spaniolii exista – zicem noi – doar de fatada. De ce credem ca i s-a facut cadou contractul asta? La deschiderea ofertelor, cea mai scumpa a fost a asa zisilor spanioli: 108.364.828 RON. Dupa deschiderea ofertelor, insisi evaluatorii ministerului au avut o corespondenta cu Inovativii hispanici si le-au cerut permisiunea sa rectifice niste erori aritmetice din buget. Dupa care au anuntat ca oferta li s-a ieftinit la 101.208.480 RON, adica s-a redus cu aproape 2 milioane de euro. Nu stiu daca e limpede: ministerul i-a cerut voie unui ofertant sa-i imbunatateasca oferta ca sa poata castiga licitatia. Dupa ce s-au vazut cu pretul nou in caruta, evaluatorii au reusit sa acorde punctaj maxim la TOTI parametrii calitativi de evaluare. Ca sa fie clar ca Sarbu love Mitrache.

Nota:
interventia evaluatorilor in cazul descris semnaleaza o serioasa problema la nivelul legislatiei. Iata articolul in baza caruia interventia are aparenta de legalitate.

HG 925/2006 (HOTARARE pentru aprobarea normelor de aplicarea prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii)

(3) În cazul în care ofertantul modifica, prin raspunsurile pe care le prezinta, continutul propunerii financiare, oferta sa va fi considerata neconforma, cu exceptia situatiei prevazute la art. 80 alin. (2).
Art. 80. –  (1) Comisia de evaluare are dreptul de a corecta erorile aritmetice numai cu acceptul ofertantului. In cazul in care ofertantul nu accepta corectia acestor erori, atunci oferta sa va fi considerata neconforma.
(2) Erorile aritmetice se corectează dupa cum urmeaza:
a) dacă exista o discrepanta intre pretul unitar si pretul total, trebuie luat in considerare pretul unitar, iar pretul total va fi corectat corespunzator;

Aceasta solutie normativa permite corectarea netransparenta (efectuata in absenta celorlalti competitori) a unei erori aritmetice de 7.156.384 RON (aproape 2 milioane de euro). Pentru un candidat la o activitate de management o eroare de dimensiunea asta ar trebui sa devina motiv de descalificare. Problema prezinta un important risc potential de pervertire a licitatiilor. Propunem Guvernului o reevaluare a HG sub aspectul acestui articol.

Mircea Toma,
presedinte Agentia de Monitorizare a Presei – Active Watch

Reclame

Primarie aruncata in faliment de un proiect SAPARD


sursa: romanialibera.ro

Administratia Finantelor Publice Harsova a obtinut in instanta blocarea conturilor Primariei Topalu, care este acuzata ca a cheltuit 500 milioane lei vechi in plus la pietruirea unui drum prin programul SAPARD.

Administratia Finantelor Publice Harsova este aproape de a obtine o hotarare judecatoreasca definitiva care sa prevada blocarea conturilor Primariei Topalu din judetul Constanta. Motivul il constituie un proiect de pietruire a drumurilor comunei, realizat din fonduri SAPARD, asupra caruia exista suspiciuni ca nu ar fi fost realizat conform specificatiilor.

Potrivit declaratiei primarului comunei Topalu, Gheorghe Murat, lucrarile de pietruire, in valoare de un milion de euro, au fost receptionate, conform legii, de o comisie formata din organele abilitate. La putina vreme dupa receptia lucrarii, in localitate a sosit o comisie de la SAPARD Bucuresti. Aceasta a descoperit o dispozitie de santier prin care era modificata o specificatie a proiectantului. S-a presupus, pe baza acesteia, ca un strat de nisip nu a fost introdus in structura drumului, iar expertii SAPARD au cerut o expertiza a lucrarii.

Desi lucrarea a fost considerata buna, administratiei locale i se cer inapoi 500 milioane de lei vechi, contravaloarea stratului de nisip. Deoarece primarul sustine ca nu are fondurile necesare rambursarii, Administratia Finantelor Publice Harsova cere blocarea conturilor administratiei Topalu. „si la pomana suntem prosti”, a declarat Gheorghe Murat, care a adaugat ca suma este purtatoare de dobanzi.
Administratia Finantelor Publice Harsova a dat in judecata administratia publica din Topalu si a cerut blocarea conturilor acesteia. AFP a avut castig de cauza la prima instanta, dar Primaria Topalu a facut recurs. Pe rolul Tribunalului Constanta se afla Dosarul 4959/118/2009, inregistrat pe 20 mai anul acesta, prin care Consiliul Local Topalu face recurs la decizia de blocare a conturilor ceruta de Administratia Finantelor Publice din Harsova. „Trebuia sa atace constructorul, ca el a facut lucrarea. Desi aceeasi firma a executat lucrari si la Cogealac, si la Oltina.Noi nu avem ce sa-i reprosam, lucrarea este buna, rezista”, sustine primarul. Murat nu-si face prea mari sperante in privinta procesului. Edilul a schimbat avocatul, dar se pare ca singura sansa este ca administratia locala sa-si recupereze banii de la executantul lucrarii. „Te face sa nu mai faci. Dau eu un miliard de lei si iau drumurile la mine acasa”, a mai adaugat Murat, care a precizat ca se judeca, pe aceasta speta, de mai bine de doi ani.

In ciuda semiesecului de la Topalu, proiectele SAPARD au fost folosite cu succes in circa o treime din localitatile constantene. Astfel, de programul SAPARD au beneficiat 20 de localitati care au atras fonduri de peste 16 milioane de euro pentru proiecte de infrastructura locala, in special pentru realizarea de drumuri si retele de alimentare cu apa.

FLAGRANT – Mafia fondurilor europene fură banii ţăranilor


E putin mai vechi articolul dar merita de citit. 
sursa: Jurnalul National
14/10/2008
de Alexandru Boariu
România este singura ţară din UE care, în primul an după integrare (2007 ), nu a accesat nici măcar un euro din fondurile europene. În schimb, şi-a virat cota de 1,1 miliarde de euro la bugetul UE. Realitatea e că accesul la aceste fonduri este „filtrat” de o mafie formată chiar din cei plătiţi de statul român pentru a-i ajuta pe investitori să-şi întocmească proiectele şi să primească banii.
România este singura ţară din UE care, în primul an după integrare (2007 ), nu a accesat nici măcar un euro din fondurile europene. În schimb, şi-a virat cota de 1,1 miliarde de euro la bugetul UE. Realitatea e că accesul la aceste fonduri este „filtrat” de o mafie formată chiar din cei plătiţi de statul român pentru a-i ajuta pe investitori să-şi întocmească proiectele şi să primească banii.  

„Cota” mafioţilor este de minimum 5% din fondurile aprobate. Pentru aceasta ei folosesc fel de fel de tertipuri, cum ar fi acordarea de „consultanţă” la întocmirea şi aprobarea dosarului. Vă prezentăm azi un astfel de caz, în care este implicat un înalt funcţionar de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) – instituţia care are rolul determinant în accesarea fondurilor europene.

Tudor Biaciu este director interimar la Direcţia Inspecţii şi Supracontrol din cadrul APIA. O funcţie deosebit de importantă, Biaciu având printre obli gaţiile din fişa postului şi pe aceea de a verifica modul în care funcţionarii APIA îşi fac datoria sau dacă aceştia au preocu pă ri şi activităţi incompatibile cu func ţii le pe care le deţin. Dar din documentele ajunse la redacţia Jurnalului Naţional re­iese că, în realitate, Biaciu este de fapt un „lup-paznic la stână”, el dijmuindu-i pe cei care solicită fonduri, cerându-le cinci procente din valoarea acestora. Mo da litatea? Un contract încheiat de cel care solicită fondurile cu o firmă de consultanţă aparţinând, în acte, mamei lui Bia ciu. Spunem „în acte”, pentru că de fapt, potrivit datelor de la Registrul Comer ţului, până în aprilie 2007 acţionar unic la firma în cauză era chiar Tudor Biaciu. Acesta i-a cedat mamei lui, Danielle Bia ciu, toate părţile sociale, pentru a fi „aco perit” la capitolul „incompatibilitate”. 

FIRMA LU’ MĂMICA
Modelul contractului de consultanţă între firma familiei Biaciu, SC Smart Learning and Consulting SRL, şi firma SC Divine Area SRL, care solicita fonduri pentru un „proiect de restructurare/re conversie a viţei-de-vie pe un teren de 19 hectare, situat în comuna Năieni, judeţul Buzău”, este elocvent pentru sistemul mafiot despre care vorbeam. Astfel, consultantul, adică mama şefului de la APIA, se obligă să obţină inclusiv avizele scrise de la… APIA, în vederea aprobării proiectului, şi să asigure toate serviciile de consultanţă clientului în relaţia cu… APIA, unde fiul ei taie şi spânzură. Şi asta nu numai în etapa „pregătirii documenta ţiei”, ci, aşa cum se precizează în contract, „pe toată perioada derulării proiectului”.

BANII JOS!
La capitolul 4, litera A din contract este prevăzută şi plata pe care amărâtul de investitor va trebui să o achite „consultantului”, adică bossului de la APIA, prin firma mamei sale: „Clientul este de acord să achite consultantului la data încheierii prezentului contract contravaloarea su mei de 800 euro, la cursul BNR din ziua efectuării plăţii”. Dar asta e un mi zi lic, pentru că iată ce prevede contractul la acelaşi capitol, puţin mai jos, la litera B: „Clientul este de acord să plătească consultantului, la data aprobării de către APIA a dosarului de ajutor pentru res truc turare/reconversia viţei-de-vie, depus de consultant, 5% din valoarea sumei aprobate la plată de către APIA către client, reprezentând comisionul de succes perceput de consultant”.

E lesne de presupus că bossul de la APIA va avea grijă ca dosarul să fie vizat „o perativ”, dar mai ales ca suma „aproba tă” de APIA să fie cât mai mare, pentru ca şi comisionul lui, pardon, a mamei lui, să fie cât mai substanţial. Surse din Mi nis terul Agriculturii ne-au declarat că „me toda Biaciu” este aplicată de mulţi al ţi angajaţi, nu numai din structurile APIA, ci şi din alte instituţii, precum Mi nis terul Agriculturii, Ministerul Finan ţe lor etc.

APIA, O INSTITUŢIE-MAMUT
Înfiinţată în 2004, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, instituţia creată special pentru a derula aceste fonduri, are o schemă de personal uriaşă, cu nu mai puţin de 5.000 de angajaţi. Au fost înfiinţate 546 de funcţii publice de conducere în cadrul APIA, adică director general, directori generali-adjuncţi, şefi de fel de fel de direcţii, departamente etc. – funcţii plătite regeşte de la bugetul de stat. Pe lângă aparatul central, agenţia are 42 de centre judeţene şi alte 210 locale. Şi totuşi, această „armată” de funcţionari, bine plătită (salariile sunt de ordinul zecilor de mii de lei noi), nu a reuşit în 2007 să facă nici măcar demersurile necesare pentru a primi fondurile de la UE şi chiar o mare parte din cele alocate de Guvernul de la Bucureşti pentru 
agricultură. Şi în acest an lucrurile se derulează cu destulă dificultate, doar o treime din dosarele depuse de investitori în prima parte a anului fiind şi aprobate.

ŞPĂGI LA ANGAJARE?
Sursele amintite ne-au mai declarat că mai-marii de la Ministerul Agriculturii, precum şi ceilalţi membri ai comisiilor care au făcut angajările de personal la APIA au băgat în buzunare bani frumoşi în urma acestei activităţi. Practic, şeful comisiei primea lista cu cei care urmau să fie declaraţi câştigători ai concursului şi aceştia erau, ulterior, angajaţi. Nu ar fi lipsit de interes ca organele abilitate să verifice câţi bani, dar şi alte bunuri aveau aceşti „examinatori”, înainte de a face parte din aceste comisii şi câţi bani aveau după derularea examenelor de angajare. Pe de altă parte, instituţiile abilitate ar trebui să verifice cine se află în spatele firmelor de consultanţă, care încheie contracte cu cei îndreptăţiţi să primească fonduri europene, dacă există vreo legătură între aceste firme şi angajaţii APIA, ai Ministerului Agriculturii etc. 

Potrivit Sindicatului Naţional APIA, Tu dor Biaciu, care deţine doar ca interimar funcţia de director al Direcţiei Ins pec ţii şi Su pracontrol, a încercat să măs luiască con c ursul programat la data de 19-20 sep­tembrie a.c. pentru ocuparea acestui post important din cadrul APIA. Ca ur ma re, Sindicatul a formulat plân gere penală împotriva lui Biaciu, în re gistra tă la Parchetul de pe lângă Jud e că to ria Sectorului 2 Bucureşti cu nr. 1292/24.09.2008. Iată ce se arată în plângerea penală: „În con diţiile specifice pentru participarea la con curs era prevăzută o singură specia li zare: studii juridice –  specializarea lui Tu dor Biaciu, îngrădind făţiş dreptul ce lor care au alte profiluri profesionale de a participa la concurs şi încălcând evident prevederile Le gii 188/1999 privind statutul func ţio na rilor publici şi ale HG 1209/2003 privind or ganiza rea şi dezvol tarea carierei func ţio­narilor publici, abro gată de HG 611/2008, referitor la prin cipiile competiţiei deschi se, transpa ren ţei, meritelor profesionale şi competenţei, precum şi cel al egalităţii ac ce sului la funcţiile publice, pentru fie care cetă ţean care îndeplineşte condiţiile le gale”. Pe de altă parte, autorii plângerii penale precizea ză: „Acele condiţii res tric­tive au fost trans mise la ANFP chiar sub semnă tura lui Biaciu Tudor, acesta profi tând de re la ţia de prietenie cu directorul general al APIA, Gherghelaş Dan, care i-a dat mâ nă liberă la tot felul de abuzuri în serviciu”. 

     
Potrivit contractului de consultanţă, mama boss-ului de la APIA, Danielle Biaciu, va încasa 800 de euro, plus 5% din valoarea fondurilor aprobate de… fiul său

„Modele” de fraudare a fondurilor europene, cu prejudicii de circa 1,8 milioane euro


de Ioana Morovan HotNews.ro
Luni, 23 iunie 2008, 12:33 Economie | EuROfonduri

 

Departamentul pentru Lupta Antifrauda (DLAF) a transmis HotNews.ro trei exemple de proiecte cu finantare UE, anchetate in acest an, in care au fost descoperite fraude. Este vorba despre beneficiari ai programelor PHARE, mai exact, componentele destinate proiectelor de cooperare transfrontaliera, infrastructura mare si achizitii de utilaje pentru IMM. In cele trei proiecte DLAF a constatat prejudicii de aproape 1,8 milioane euro.

Dat fiind ca proiectele sunt inca in curs de investigare, DLAF nu a furnizat numele persoanelor sau ale companiilor implicate. Situatiile prezentate constituie, practic, „modele” utilizate pentru fraudarea fondurilor publice.

Informatia pe scurt:

Cazul 1: „Lupul paznic la oi”

  • frauda a fost comisa de chiar gestionarul de fond, responsabil cu selectia beneficiarilor, in complicitate cu acestia;
  • implicare activa a gestionarului de fond in activitatea infractionala, prin directionarea proiectelor catre asociatii ale unor rude apropiate;
  • activitate infractionala cu caracter continuat.

Cazul 2 : Contract de lucrari acordat in conditii ilegale

  • proiect PHARE infrastructura in care fondurile europene au fost pierdute din cauze ce tin in principal de acordarea contractului de lucrari catre un constructor incapabil sa realizeze lucrarile ;
  • subcontractarea majoritatii lucrarilor ;
  • decontarea unor lucrari neefectuate sau pentru care nu s-a putut face dovada executiei

Cazul 3: Falsificarea procedurii de achizitii publice

  • simularea licitatiilor publice;
  • transfer scriptic de echipamente tehnologice intre companii din sfera de influenta a aceleiasi persoane;
  • supraevaluarea achizitiilor;
  • folosirea aceluiasi „mod de operare” atat pentru obtinerea de fonduri europene cat si pentru accesarea unui ajutor de stat

Cazul 1
La solicitarea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL), Departamentul pentru Lupta Antifrauda – DLAF a efectuat un control privind modul de obtinere, derulare si utilizare a fondurilor aferente unui proiect finantat din Programul PHARE 2003 – Fondul Comun al Proiectelor Mici – Cooperare transfrontaliera intre Bulgaria si Romania, al carui beneficiar a fost Fundatia F.

Cu ocazia verificarilor, echipa de control DLAF a constatat ca persoana imputernicita sa reprezinte beneficiarul in derularea operatiunilor financiar bancare aferente proiectului a fost d-na C., aceasta indeplinind si calitatea de presedinte al comisiei de evaluare si selectie a cererilor de finantare pentru Programul PHARE CBC 2003.

Procesul de selectie a cererilor de finantare s-a realizat de catre Fundatia S., ce a fost desemnata prin ordin al ministrului integrarii europene sa indeplineasca calitatea de Birou Regional PHARE. Se impune precizarea ca doamna C. este si membru fondator al Fundatiei S.

DLAF a constatat ca activitatile mentionate in Proiectul PHARE 2003 nu au fost realizate faptic, iar reprezentantul Beneficiarului, in vederea justificarii indeplinirii acestora, a depus documente (contracte, facturi fiscale, chitante, O.P.-uri, etc.) al caror continut a fost falsificat.
Urmare acestor constatari preliminare, verificarile au fost extinse si asupra  altor 7 proiecte finantate prin Programul PHARE – Cooperare Transfrontaliera (CBC), aferente anilor 2000, 2001 si 2003, proiecte care aveau ca element comun pe doamna C.

Astfel, s-a constatat ca printre beneficiarii selectati de catre comisia de evaluare pentru obtinerea finantarilor nerambursabile se regaseste, pe langa Fundatia F. si o anume asociatie, reprezentata de domnul M., tatal presedintei comisiei, aceeasi doamna C.

Simultan, verificarile au fost extinse si la nivelul Fundatiei S., care, la randul sau, a beneficiat de sprijin financiar comunitar in vederea acordarii de asistenta tehnica si administrativa proiectelor declarate castigatoare in cadrul Programelor PHARE CBC.

Verificarile DLAF au evidentiat faptul ca au fost utilizate documente false, atat in vederea incheierii contractelor de finantare, cat si, ulterior, in justificarea modului de utilizare a fondurilor nerambursabile (CV-uri, bilanturi contabile, rapoarte de activitate, declaratii, facturi fiscale, OP-uri, oferte emise de firme radiate, contracte, state de plata, contracte individuale de munca, rapoarte de audit false etc.).

Deoarece majoritatea activitatilor nu au fost realizate, proiectele nefiind implementate astfel cum se propusese la solicitarea finantarilor, reprezentantii beneficiarilor au recurs, de asemenea, la falsificare documentelor doveditoare (deplasari in strainatate, liste de prezenta la cursuri si simpozioane, copii  ale unor pasapoarte).

Din verificarile DLAF  a rezultat ca doamna C. a retras periodic, in numerar, din conturile speciale ale proiectelor sume de bani care nu au putut fi justificate in proiecte.

Asadar, d-na C. a avut o implicare directa in fraudarea fondurilor comunitare. In urma verificarilor efectuate, DLAF a estimat un prejudiciu in valoare de aproximativ 357.000 euro, reprezentand contravaloarea finantarii comunitare. Notele de control si materialul probator aferent au fost transmise Directiei Nationale Anticoruptie.

Cazul 2 : Contract de lucrari acordat in conditii ilegale

Proiectul anchetat de DLAF consta in realizarea a doua partii de schi, in valoare totala de 15.303.017,83 EUR, in doua locatii diferite, dupa cum urmeaza:

  • LOT 1 –in valoare de 8.921.630,97 euro;
  • LOT 2 –in valoare de 6.381.386,86 euro.

Contractul de lucrari a fost adjudecat de catre o companie straina. Termenul de executie a lucrarilor a fost de 540 zile, respectiv pana la data de 04.07.2006.  Din verificarile efectuate a rezultat ca ofertantul castigator nu indeplinea criteriile minime pentru acordarea contractului, in sensul ca nu executase pana la data licitatiei cel putin 3 proiecte de aceeasi natura in ultimii 5 ani, nu avea utilaje si nici echipamente in proprietate si nici pe cele doua site-uri, toate utilajele identificate la fata locului apartinand subcontractorilor.

Din documentele puse la dispozitie de constructor a rezultat ca la data semnarii contractului, respectiv 30.11.2004, firma nu avea niciun angajat pentru punctul de lucru, lucrand doar prin subcontractori. In luna septembrie 2005, societatea a angajat 2 soferi.

Constructorul nu avea nici capacitatea administrativa – personal suficient si nici capacitatea tehnica – utilaje proprii ca sa sustina derularea contractului. Aceasta situatie a fost confirmata ulterior, in timpul executarii contractului, prin faptul ca lucrarile de executie au fost subcontractate, aproape in totalitate, unor firme care dispuneau de echipament si personal.

Acesta ar fi motivul principal pentru care, inca de la inceput, realizarea proiectului de catre acest constructor si mai ales in termenul angajat cu Autoritatea Contractanta erau puse sub semnul intrebarii. De altfel, constructorul nu a respectat programul de lucru datorita numarului insuficient de resurse umane, echipamente si utilaje.

Un alt motiv de intarziere a executarii lucrarilor l-a constituit nerespectarea clauzelor contractuale, atat de constructor cat si de catre subcontractori. In urma verificarilor Departamentului pentru Lupta Antifrauda s-a constatat ca fraudarea fondurilor s-a facut atat direct de catre constructor prin falsificarea situatiilor de lucrari depuse ca documente justificative la decontare la M.D.L.P.L (ce au avut ca rezultat decontarea din finantarea nerambursabila a unor lucrari neexecutate de un anumit subcontractor), cat si cu sprijinul unor subcontractori care nu au putut face dovada lucrarilor executate pentru sumele incasate de la constructor, in cadrul proiectului.

De asemenea, s-a constatat ca reprezentantii constructorului si ai inginerului au incasat si utilizat in alte scopuri, respectiv achizitionarea de carburanti, sume ce trebuiau utilizate pentru plata salariilor soferilor angajati de constructor pentru inginer.

Valoarea totala a neregulilor constatate a fost de 1.335.134,72 euro insa, datorita problemelor majore de implementare, Autoritatea Contractanta a decis retragerea intregii finantari. Nota de control DLAF a fost transmisa la DNA.

Cazul 3:  Falsificarea procedurii de achizitii publice

In iunie 2003, SC D. SRL a depus cererea de finantare pentru proiectul “Realizare flux tehnologic pentru obtinere napolitane wafe”. Proiectul prevedea achizitionarea unei linii tehnologice pentru fabricarea napolitanelor si a unei autoutilitare.

Valoarea totala a proiectului mentionata in cererea de finantare a fost de 185.000 Euro, din care cofinantarea proprie a beneficiarului ar fi fost de 85.000 Euro, reprezentand 45,95% din valoarea totala a proiectului.

Din verificarile DLAF, a rezultat:.

Simularea procedurii de licitatie pentru achizitia liniei  tehnologice prin tranzactiile realizate scriptic intre SC M. SRL, SC A. SRL si SC D. SRL. Echipamentul a facut anterior obiectul unor tranzactii scriptice succesive intre proprietarul initial, SC M. SRL, si ofertantul castigator, SC A. SRL. Astfel s-a majorat, in mod artificial, valoarea liniei tehnologice, aceasta crescand cu aproximativ 245% fata de valoarea initiala. Linia tehnologica nu si-a schimbat locatia in fapt, ramanand la punctul de lucru al SC M. SRL, societate pe care o deserveste in mod exclusiv. SC D. SRL si SC A. SRL se afla in sfera de influenta a SC M. SRL, atat din punct de vedere al personalului (reprezentantul beneficiarului a fost sofer la SC M. SRL), cat si a activitatii economice realizate. Unii din membrii comisiei de evaluare au declarat echipei DLAF faptul ca au recurs la firma interpusa intrucat SC M. SRL nu putea participa la licitatie.

Simularea procedurii de licitatie pentru achizitia autoutilitarei. Pretul autoutilitarei a fost negociat anterior desfasurarii licitatiei cu viitorul „ofertant castigator”.

Comun ambelor licitatii a fost faptul ca membrii comisiei de evaluare erau angajati ai SC M. SRL, unii dintre acestia declarand echipei DLAF ca nu au desfasurat o activitate de evaluare a ofertelor, semnand doar documentele aferente licitatiei.

Echipa de control a constatat un prejudiciu din fonduri PHARE, aferent achizitionarii liniei de productie si autoutilitarei in valoare totala de 70.773,03 Euro, iar din fonduri de la bugetul de stat, un prejudiciu in valoare de 912.611.533,55 ROL. Nota de Control a fost transmisa la Directia Nationala Anticoruptie.

Printr-un procedeu similar, urmarea unei finantari de la bugetul de stat, SC M. SRL a achizitionat o linie tehnologica pentru produse de panificatie de la SC A. SRL, precum si alte utilaje de la SC D. SRL.

Iasi: Primar anchetat pentru escrocherii cu fonduri SAPARD


10 mai 2008, Jurnalul de Est

Edilul PD-L al comunei Baltati, Mihai Hlihor, este acuzat ca „s-a infruptat“ din bani europeni. Edilul a intrat in vizorul inspectorilor de la Directia Antifrauda SAPARD, dar si al procurorilor DNA Iasi pentru infractiuni de fals, uz de fals, inselaciune si folosire de documente falsificate. Hlihor mai este acuzat ca a infiintat o livada, printr-un proiect SAPARD, in valoare de 127.000 de euro, aceasta fiind inregistrata pe numele SC Olma SRL, unde administrator este chiar sotia sa, Maria Hlihor, folosindu-se in acest scop de acte de proprietate si documente false.

Sediul Primariei Baltati a fost luat la puricat in urma cu doua zile, mai precis pe 8 mai, de catre o echipa de inspectori de la Directia Nationala Antifrauda SAPARD, veniti sa verifice toate sesizarile si plingerile adunate in ultima perioada la adresa edilului Mihai Hlihor. Intrucit mai multi cetateni il acuza pe primarul din Baltati ca si-a ridicat o livada cu bani proveniti din proiectul SAPARD, va-loarea acestui program european fiind de 127.000 de euro, inspectorii de la Directia Nationala Antifrauda SAPARD au efectuat un control printre actele de la Primaria Baltati, luindu-l prin surprindere pe Mihai Hlihor. Pina in momentul de fata, acesta se poate lauda ca in al doilea mandat al sau ca primar al comunei iesene a reusit sa „acumuleze“ peste 20 de dosare, aflate pe rolul Parchetelor iesene in diferite stadii de cercetare si investigatie. Lucrurile nu se opresc insa aici in ceea ce-l priveste pe edilul din Baltati. Acesta s-a mai pricopsit recent cu un alt dosar penal, aflat in prezent la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Iasi, in urma unei sesizari venite din partea unui cetatean din Iasi, pe nume Anghel Chiriac.

Barbatul il acuza pe Mihai Hlihor de inselaciune. Mai exact, Chiriac a depus o plingere la Parchet pe numele edilului din BaltatI, aratind ca acesta l-ar fi indus in eroare cu privire eliberarea unui titlu de proprietate referitor la un teren de 2,6 hectare, care ii apartine de drept si pe care Hlihor i l-ar fi luat prin mijloace frauduloase. „Pe 30 august 2007 am fost chemat la domiciliul primarului Mihai Hlihor, unde acesta mi-a inminat doua procese-verbale cu niste schite pe verso. Acesta m-a servit cu bauturi alcoolice fara a-mi arata in fizic terenul respectiv si dupa ce am baut destul de mult m-a convins sa-l insotesc la notarul Remus Cruceanu din Tirgu Frumos, unde m-a pus sa semnez mai multe acte, spunindu-mi ca in acest fel voi obtine titlul de proprietate pentru terenul de 2,6 hectare“, a precizat Anghel Chiriac. Barbatul arata ca nu stie ce acte si do-cumente a semnat, in conditiile in care era sub influenta bauturilor alcoolice. „Nu stiu exact ce am semnat deoarece bausem inainte.

Ulterior, am incercat sa-l contactez pe Hlihor de mai multe ori, rugindu-l sa-mi dea titlul de proprietate care mi se cuvine pe cele 2,6 hectare, insa m-a tot dus cu vorba. Studiind procesele-verbale de punere in posesie pentru acest teren, am constatat cu stupoare ca pe terenul meu, pentru care detin acte, insa fara a avea titlul de proprietate, primarul Mihai Hlihor a ridicat o livada, aflind apoi de la diversi oameni din comuna ca pentru acest lucru s-a folosit de bani din fondurile SAPARD“, a explicat Anghel Chiriac. Ieseanul este convins ca edilul comunei Baltati l-ar fi pacalit cu sco-pul explicit de a-l expropria de acest teren. „Nu am semnat de buna voie nici un fel de act de vinzare-cum-parare a terenului respectiv, de doua hectare si jumatate, asa cum pretinde primarul Hlihor. M-a imbatat si apoi m-a pacalit sa iscalesc un act, spu-nindu-mi ca e titlul meu de proprietate pe acel teren“, a aratat revoltat barbatul, care spera ca procurorii anticoruptie sa ia masurile legale impotriva lui Mihai Hlihor.

   Se joaca cu terenurile oamenilor fara frica

   De numele primarului din Baltati se leaga numeroase scandaluri, Primaria fiind sesizata, dar neluind nici o masura niciodata. Numerosi oameni il acuza pe Mihai Hlihor ca le ia ca un dictator terenurile pentru care acestia detin titluri de proprietate, punindu-i in posesia acestora pe cei din anturajul sau. In acest context, Prefectura Iasului a primit in urma cu citeva saptamini o petitie din partea primarului comunei Ion Neculce, Vasile Rusu, prin care Primaria din Baltati era acuzata ca acorda ilegal titluri de proprietate pe terenurile din alta zona.

Mai mult, Mihai Hlihor este acuzat de zeci de sateni ca stapineste abuziv numeroase terenuri care apartin atit scolii generale din satul Valea Oilor, cit si parohiei si statiunii de Cercetari Pomicole Sirca. Intrucit anul trecut a incercat sa-l expropieze in mod abuziv pe Costache Cordoneanu, originar din satul Valea Oilor, comuna Baltati, acesta a depus si el in urma cu citeva zile plingere pe numele lui Mihai Hlihor atit la DNA IasI, cit si la directia Nationala Antifrauda SAPARD. „In 2007, primarul Mihai Hlihor, in mod abuziv, mi-a luat pamintul si a pus in posesie pe terenul meu alte persoane, desi acest teren se afla pe administrativul comunei Ion Neculce, fara a-mi anula insa procesele-verbale de punere in posesie.

In acest fel, primarul poate pune in posesie alte persoane, care ulterior sa ii vinda terenul in cauza“, a aratat Costache Cordoneanu. In plingerea depusa la cele doua institutii mentionate mai sus, barbatul in virsta de 59 de ani aduce in discutie si ilegalitatile pe care le face primarul Mihai Hlihor cu banii proveniti de la SAPARD. „In zona invecinata terenului meu, Hlihor a infiintat o livada prin proiect SAPARD, pe numele SC Olma SRL, unde administrator este sotia sa, Maria Hlihor, folosind ca acte de proprietate documente false, inclusiv si pe terenul meu“, mai arata Cordo-neanu. Barbatul asteapta ca oamenii legii sa ia masurile care se cuvin in astfel de cazuri.

Articol de Ioan Florescu, Jurnalul de Est

Bani Phare furati de un fost edil


sursa: Romania Libera, Luni, 14 aprilie2008

Fostul viceprimar al municipiului Focsani din 2000-2004, Dan Radovici, a fost trimis in judecata printr-un rechizitoriu al procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia Teritoriala Galati. Radovici este acuzat de savarsirea infractiunilor de folosirea si prezentarea de documente si declaratii false in vederea obtinerii pe nedrept de fonduri de la bugetul Comunitatii Europene. Infractiunea este prevazuta in Legea privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Dosarul fraudarii fondurilor europene de catre viceprimarul Radovici are la baza un program derulat la nivel judetean incepand din noiembrie 2002, program intitulat „… si NOI stim sa muncim!”. Partile implicate in acest program au fost Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Est si Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap Vrancea. Proiectul viza integrarea socioprofesionala a unui grup de 30 persoane tinere, cu forme usoare de handicap, persoane institutionalizate intr-un centru de ocrotire aflat in coordonarea metodologica a ISTPH Vrancea. Valoarea totala a proiectului a fost de 61.326 euro, din care 49.060 euro erau fonduri europene nerambursabile. Proiectul s-a derulat pe parcursul anului 2003, cand comisia de selectare a ofertantilor pe proiect a avut de ales intre firmele SC Raia Serex SA, SC Danira Solar SA si SC Solar Construct SA. In toate trei, actionar majoritar, cu 60% din capital, erad Dan Radovici. Presedinta comisiei, Luminita Teodorescu, consilier judetean PSD si sefa ISTPH Vrancea, a ales SC Raia Serex SA pentru derularea proiectului.

 

Firma a fost aleasa chiar daca in clauzele contractuale se afirma ca „ofertantul sau candidatul trebuie sa declare, pe de o parte, ca nu exista nici un potential conflict de interese, iar pe de alta parte ca nu exista nici o legatura speciala cu alti ofertanti sau alte parti implicate in proiect”. Toate cele trei firme aveau datorii la bugetul de stat si nu puteau participa la licitatie.

» NUP pentru managerul de proiect
Luminita Teodorescu, in calitatea sa de manager de proiect, a fost cercetata de DNA Galati pentru comiterea infractiunilor de fals intelectual si fals in inscrisuri oficiale. Procurorii anticoruptie de la malul Dunarii au decis sa dea o solutie de NUP in cazul managerului deoarece „nivelul studiilor minime impuse pentru eliberarea unui certificat de calificare este motivul pentru care un astfel de act nu a putut fi eliberat tuturor cursantilor”.

Afaceri de partid pe bani publici


Edilul din Alba Iulia finanteaza cu fonduri de la buget firma unui bun amic de-al sau, fost consilier local, actualmente director al Agentiei de Mediu Alba
Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava (foto), dirijeaza banul public catre firma unui bun amic de-al sau, fost consilier local, actualmente director al agentiei locale de mediu. Deja este de notorietate faptul ca municipiul Alba Iulia a devenit fieful PD-L, odata cu alegerea lui Mircea Hava in functia de primar, acesta aflandu-se la al treilea mandat si pregatindu-se pentru urmatorul. Un oarecare echilibru politic a functionat in oras, pana la data la care liberalul Teodor Atanasiu a devenit ministru al Apararii si apoi presedintele AVAS. Din acel moment, edilul orasului, membru al Partidului Democrat Liberal, a directionat toate contractele spre clientela politica si amicii sai, fara sa intampine prea mare opozitie in Consiliul local pe care il controleaza. Dupa firmele DPL, DELTACO, SALPREST, ELIS, NORDCONF OREST, GOTA si LUXTEN LIGHTING CO, a venit si randul SC LUXOR L.T.D. SRL, detinuta de fostul consilier local Vasile Todea, sa se infrupte din banii contribuabilului.

Anul trecut, Primaria a aprobat proiectul denumit „Imbunatatirea calitatii mediului prin reabilitarea si infiintarea unor spatii verzi in municipiul Alba Iulia”. Este vorba despre amenajarea a 7,63 ha de spatii verzi, intrucat municipiul sufera profund de pe urma distrugerilor datorate dezvoltarii economico – sociale din ultimii ani. Ani in care, in perioada 1993 – 1996, Hava a fost viceprimar, iar din ’96 a ocupat functia de primar plin, ceea ce denota ca distrugerile la care se face referire au primit girul sau.

Documentatia privind reabilitarea cu pricina i-a fost incredintata direct, fara nici un fel de licitatie, SC LUXOR L.T.D. SRL, la care Vasile Todea este unic asociat, sotia acestuia fiind trecuta in acte drept administrator.

Todea a fost consilier local pana in anul 2002, cand a demisionat pentru a se ocupa de afaceri. In paralel, insa, gratie apartenentei sale politice, a devenit director al Agentiei de Mediu Alba. Si, cum 90% din finantarea amenajarii celor sase zone din oras este asigurata de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (restul procentelor fiind platite de primarie), rezulta fara tagada ca amicul primarului Hava se afla intr-o flagranta pozitie de incompatibilitate. Printre consilierii opozanti primarului Hava circula zvonul ca ministerul va declansa o ancheta privind aceasta afacere, insa sperantele privind restabilirea legalitatii sunt deosebit de reduse. La fel s-a intamplat anul trecut si in cazul unor anchete anticoruptie, in urma carora Mircea Hava a fost scos basma curata.

Dan COSTE 

sursa: ziua.net