Mâine, ora 10.30 – conferință pe tema Conflicte de interese și incompatibilități în Europa de Sud-Est. Cazul românesc


Conferință Expert Forum –  19 martie, ora 10.30, Hotel Hilton, Bucureşti, sala Regina Maria.

Expert Forum

Cum a evoluat sistemul anticorupție din România și ce loc au ocupat conflictele de interese, incompatibilitățile și declararea averii în acest proces? Care a fost reacția partidelor politice și cum s-au poziționat față de instituțiile cu rol de asigurare a integrității publice? Care a fost rolul partenerilor europeni în formarea cadrului legislativ și instituțional, începând cu anii ’90 până în prezent?

Sunt doar câteva dintre întrebările la care vom răspunde alături de Horia Georgescu, Agenția Națională de Integritate, Thorsten Geissler, Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est, Konrad-Adenauer-Stiftung, Peter Thomas, Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, precum și reprezentanți ai instituțiilor publice, ai societății civile, membri ai reprezentanțelor diplomatice și jurnaliști. Evenimentul va fi moderat de Laura Ștefan, expert anticorupție.

Vom lansa o cercetare despre integritatea publică în spațiul românesc, din perspectiva conflictelor de interese, incompatibilităților și controlului averilor, iar ulterior, vă invităm la o dezbatere despre cadrul legal și instituțional care asigură prevenirea, controlul și sancționarea acestora. Cercetarea de față face parte dintr-un studiu complex ce acoperă Republica Moldova și Croația alături de cazul românesc, care a fost lansată la Bruxelles și în celelalte două țări.

Reclame

Conflicte de interese și cartonașe roșii


Două știri interesante, mai bine zis două declarații ale unor reprezentanți de instituții publice m-au făcut azi dimineață să mă gândesc că, în lupta „continuă” împotriva corupției de la nivelul cheltuirii fondurilor publice (a se citi și fonduri europene), am putea lega cele două observații expuse de către cei doi și completa, cumva, Legea 78/2000 (cea care prevede prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție).

HG

ET

Și asta pentru că realitatea românească din ultimii ani și experiențele din procesul de derulare a proiectelor cu finanțare de la bugetul de stat și de la bugetul CE ne certifică faptul că, într-o mare măsură, pe lângă strategia greșită a statului român în absorbția fondurilor europene, birocrația excesivă, lipsa de experiență a multor beneficiari, slaba pregătire a funcționarilor publici și proasta salarizare a acestora etc., multe din neregulile apărute și/sau scurgerile de bani europeni din proiectele europene – se datorează tocmai acestei fraude (de care vorbește Horia Georgescu) sistematice de la nivel local și central.

De aceea, ar trebui îmbunătățită și corelată legislația din zona anticorupție cu cea din zona fondurilor europene. Poate, în acest fel, am elimina direct prin cartonașe roșii (cum bine zice Teodorovici) acei jucătorii cu interese „proprii și personale” din zona fondurilor publice.