Repartizarea aleatorie – comunicat Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei


Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei considera ca ultimul demers al Consiliului Superior al Magistraturii privind un control la Tribunalul Bucuresti de verificare a aplicarii sistemului de repartizare aleatorie, realizat in contextul arestarilor si interceptarilor unor magistrati din cadrul Tribunalului, nu poate sa fie benefic decat in masura in care se doreste eradicarea sistemului de eludare si fraudare a determinarii aleatorii pe cale informatica a magistratului care intra sa judece o cauza.

Screen shot 2013-03-20 at 10.30.55 AM

In acest context, nu putem sa nu remarcam faptul ca, asa cum am aratat si in alte randuri, societatea civila, magistrati, avocati, ministri si procurori au sesizat anterior fraudarea sistemului ECRIS, iar Consiliul Superior al Magistraturii si Inspectia Judiciara au respins orice sesizare, chiar si in conditiile in care fraudarea sistemului era evidenta, refuzand sa faca cercetari transparente, cu audierea persoanelor care au facut plangeri sau declaratii publice in aceasta problema.

Totodata, atragem atentia asupra faptului ca fraudarea sistemului ECRIS nu este decat un efect al profundei coruptii care exista la nivel judiciar, crearea sistemului de repartizare aleatorie in sine nascandu-se in urma incercarilor institutiilor europene de a limita si controla acest fenomen.

In acest context, initiativa controlului pe care CSM doreste a fi realizat la Tribunalul Bucuresti ignora realitatile din Justitie, realitati cu privire la care am sesizat atat direct, cat si in mod public Consiliul si Ministerul Justitie, anume generalizarea fenomenului coruptiei din instante si incalcarea constanta si flagranta a legii de catre magistrati.

Nu repartizarea aleatorie este subiectul care trebuie dezbatut in urma ultimelor evenimente de la Tribunalul Bucuresti, pe care le consideram circumstantiale, ci modalitatea prin care se poate realiza asanarea Justitiei raportat la extinderea fenomenului de coruptie la toate instantele din Romania si la toate sectiile.

Fraudarea sistemului de repartizare aleatorie este doar un element si credem ca nu cel mai important, deoarece este consecinta fenomentului coruptiei si nu cauza lui.

Daca se doreste, intr-adevar de catre Consiliul Superior al Magistraturii eradicarea fenomenului de coruptie din randul magistratilor, trebuie sa aiba in vedere multiplele situatii de incompatibilitate in care se gasesc cei mai multi magistrati, apartenenta acestora la structuri de informatii direct sau prin intermediul sotului sau rudelor, lipsa totala de transparenta a dosarului profesional al magistratului, lipsa raspunderii magistratilor, lipsa unui control efectiv din partea Inspectiei Judiciare in conditiile in care controlul se realizeaza de colegii celui cercetat, lipsa unui control real al capacitatii profesionale si personale a magistratilor de a-si indeplini atributiile si dependenta magistratilor de organele de conducere si de CSM prin intermediul controlului asupra traseului profesional al acestora.

De altfel chiar modalitatea in care a fost prezentata situatia de Tribunalul Bucuresti opiniei publice, incercandu-se deplasarea atentiei dinspre magistrati spre personalul auxiliar, denota intentia formatorilor de opinie de a contingenta pierderile la cei cativa magistrati cercetati in dosar, limitandu-se si deplasandu-se astlfel cercetarile spre zone marginale.

Fata de lipsa evidenta de intentie a Consiliului de a rezolva adevaratele cauze care au dus la situatia critica in care se gaseste la acest moment Justitia,

Ca si fata de raportul de rudenie pe care doamna Laura Andrei il are cu doamna Neagoe, membru in CSM,

Controlul anuntat de catre CSM la Tribunalul Bucuresti, nu poate fi decat, asa cum a anuntat deja doamna Laura Andrei, un control de rutina, cu rezultate previzibile de negare a oricaror practici de manipulare a sistemului ECRIS si, eventual, de sanctionare a unor membri ai personalului auxiliar.

http://www.amjust.ro

 

Reclame

Mâine, ora 10.30 – conferință pe tema Conflicte de interese și incompatibilități în Europa de Sud-Est. Cazul românesc


Conferință Expert Forum –  19 martie, ora 10.30, Hotel Hilton, Bucureşti, sala Regina Maria.

Expert Forum

Cum a evoluat sistemul anticorupție din România și ce loc au ocupat conflictele de interese, incompatibilitățile și declararea averii în acest proces? Care a fost reacția partidelor politice și cum s-au poziționat față de instituțiile cu rol de asigurare a integrității publice? Care a fost rolul partenerilor europeni în formarea cadrului legislativ și instituțional, începând cu anii ’90 până în prezent?

Sunt doar câteva dintre întrebările la care vom răspunde alături de Horia Georgescu, Agenția Națională de Integritate, Thorsten Geissler, Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est, Konrad-Adenauer-Stiftung, Peter Thomas, Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, precum și reprezentanți ai instituțiilor publice, ai societății civile, membri ai reprezentanțelor diplomatice și jurnaliști. Evenimentul va fi moderat de Laura Ștefan, expert anticorupție.

Vom lansa o cercetare despre integritatea publică în spațiul românesc, din perspectiva conflictelor de interese, incompatibilităților și controlului averilor, iar ulterior, vă invităm la o dezbatere despre cadrul legal și instituțional care asigură prevenirea, controlul și sancționarea acestora. Cercetarea de față face parte dintr-un studiu complex ce acoperă Republica Moldova și Croația alături de cazul românesc, care a fost lansată la Bruxelles și în celelalte două țări.

Conflicte de interese și cartonașe roșii


Două știri interesante, mai bine zis două declarații ale unor reprezentanți de instituții publice m-au făcut azi dimineață să mă gândesc că, în lupta „continuă” împotriva corupției de la nivelul cheltuirii fondurilor publice (a se citi și fonduri europene), am putea lega cele două observații expuse de către cei doi și completa, cumva, Legea 78/2000 (cea care prevede prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție).

HG

ET

Și asta pentru că realitatea românească din ultimii ani și experiențele din procesul de derulare a proiectelor cu finanțare de la bugetul de stat și de la bugetul CE ne certifică faptul că, într-o mare măsură, pe lângă strategia greșită a statului român în absorbția fondurilor europene, birocrația excesivă, lipsa de experiență a multor beneficiari, slaba pregătire a funcționarilor publici și proasta salarizare a acestora etc., multe din neregulile apărute și/sau scurgerile de bani europeni din proiectele europene – se datorează tocmai acestei fraude (de care vorbește Horia Georgescu) sistematice de la nivel local și central.

De aceea, ar trebui îmbunătățită și corelată legislația din zona anticorupție cu cea din zona fondurilor europene. Poate, în acest fel, am elimina direct prin cartonașe roșii (cum bine zice Teodorovici) acei jucătorii cu interese „proprii și personale” din zona fondurilor publice.