Pe cand si la noi sistemul “Open Data” sau cum putem imbunatati liberul acces la informatii


Nu cred ca-n Romania o sa se aplice sistemul de „Open Data” prea curand.

De ce? un prim motiv ar fi ca NU EXISTA nicio disponibilitate in acest sens, o initiativa guvernamentala, etc. (pe acest subiect sunt in asentimentul colegului Bogdan Manolea de la organizatia APTI – Asociatia pentru Tehnologie si Internet). Alte cateva motive veti gasi in textul de mai jos.

Exista initiative si demersuri in tarile Anglo-Saxone, in Statele Unite, in unele tari nordice precum Estonia, Norvegia, Finlanda etc. Aici s-au initiat si au pornit mai multe miscari generale in directia deschiderii accesului la date prin proiecte gen data.gov. De curand, Franta a intrat si ea, treptat, in special prin initiative cetatenesti si comunitare.

In Romania, pentru ca Guvernul, sau mai bine zis Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (cat de pompos suna denumirea ministerului), NU si-a propus, nu s-a gandit, nu s-a informat (nu stiu cum sa mai zic🙂 ) sa aiba o politica nationala deschisa si unitara de informatizare, compatibilitate si conectivitate intre sistemele informatice cu date (publice) ale institutiilor.

Cu siguranta, din lipsa de interes pe acest domeniu, MCSI-ul nu este inca constient ca multe din activitatile cetatenesti, neguvernamentale sau ale unor institutii de cercetare nu se pot realiza / nu pot fi realizabile fara posibilitatea accederii, reutilizarii si redifuzarii datelor publice in formate accesibile acestora.

Sau poate ca Ministerul mai asteapta sa treaca 10-15 ani ca sa hotarasca in a demara ceva.  Suntem o democratie tanara care nu-si poate propune sa creasca rapid ca sa ajunga statele europene din urma, ci una care face pasi treptati, mici, ca nu cumva sa ne epuizam prin munca si prin idei inovative.

Si un NU pentru proiectul E-Romania* – pe cat de scump ne-a costat sau ne costa pe noi cetatenii (contribuabilii), proiect care nu asigura o politica unitara si care sa functioneaze dupa principiile “Open Data”; dar nu portalul E-Romania este subiectul acestei postari.

Ideea acestui articol este urmare a demersului recent al Guvernului Canadian. Constient ca a ramas in urma unor tari precum cele de mai sus, in ceea ce privesteste transparenta si utilizarea datelor, in principal, guvernamentale, Guvernul canadian a lansat saptamana trecuta portalul de date deschise (open data) –  www.data.gc.ca

Scopul demersului lor este ca o cantitate mare de date (informatii) sa fie deschise (accesate) printr-o singura fereastra. Prin acest portal, dezvoltatorii de aplicatii pot reutiliza datele guvernamentale in scopuri comerciale, in cercetare, etc. astfel incat toti cetatenii canadieni sa beneficieze de avantajele portalului.

„Vrem sa continuam sa facem din Canada una dintre cele mai bune locuri pentru a face afaceri [..] prin asigurarea antreprenorilor canadieni, a  cercetatorilor, a cadrelor universitare si a organizatiilor voluntare ca au acces la datele guvernamentale, in formate utile, pentru incurajarea inovatiei, crearea de locuri de munca si servicii comunitare pentru canadieni”, a fost mesajul ministrului canadian, Stockwell Day.

Pentru inceput, portalul canadian va pune la dispozitie mai mult de 260.000 de seturi de date din urmatoarele categorii: agricultura si produse agro-alimentare; cetatenie; imigrare, mediu, finante; pescuit; biblioteca si arhivele Canadei; resursele naturale ale Canadei, date statistice, transport si date ale Trezoreriei.

Cum portalul este de-abia in faza pilot, guvernul canadian promite ca, timp de 12 luni, va continua sa creasca numarul de seturi de date disponibile pentru utilizatori.

„Open data” made in Romania

Reintorcandu-ma la situatia din Romania  va propun un caz relativ usor de inteles pentru cei care nu-si pot imagina un sistem de „open data”:

Sa luam de exemplu Portalul declaratiilor de avere si interese al Agentiei Nationale de Integritate (ANI). O initiativa laudabila a unei institutii care se ocupa de controlul averilor, conflictelor de interese si incompatibilitatilor. Acest portal contine informatii publice, circa 1.600.000 de declaratii de avere si interese (octombrie 2010) completate de diferite categorii de functionari publici.  Informatiile sunt documente hard-copy, scanate si postate in format electronic (.pdf) intr-o baza de date. Portalul ofera optiunea de cautare a unei anumite persoane in functie de 10 criterii (campuri) de cautare.

Diferenta dintre sistemul electronic implementat de catre ANI si un sistem bazat pe conceptul „open data” consta in imposibilitatea primului de a oferi utilizatorului informatiile intr-un format accesibil (Excel sau/si SPSS – de exemplu) si facil (fara a downloada miile de copii de documente in propriul calculator)  pentru a putea fi reutilizate si redistribuite in vederea intocmirii unor analize, statistici sau studii.

Desi respecta principiul transparentei, sistemul ANI presupune o mai mare incarcare din punct de vedere al resurselor umane, de timp si logistica pentru persoanele implicate in domeniul cercetarii. In consecinta, poate impiedica sau amana realizarea unor analize pertinente de catre cei de la ANI sau a unor actori implicati in actiuni de buna guvernare. Totodata, un astfel de sistem aduce pierderi de timp si resurse umane si conducerii ANI.

Acest exemplu este unul punctual, la nivelul unei singure institutii in timp ce sistemul „open data” este un concept care trebuie implementat la nivel macro (vezi mai sus cazul Canadei), la nivelul intregii administratiei publice.

Momentan, asistam in Romania la dezvoltarea de sisteme micro, necorelate intre diferitele institutii care le gestioneaza pe bani frumosi.

Un puzzle incomplet si ineficient.

Ce inseamna open data„:

Open Knowledge Foundation, organizatie cu sediul in Anglia, a stabilit un set de principii pentru definirea „deschiderii” in cunoastere pentru orice fel de continut sau date (informatii) de la sonete la statistici. Definitia poate fi rezumata in afirmatia – o parte dintr-un continut ori date (informatie) este „deschis” daca cineva este liber sa o utilizeze, sa o refoloseasca sau sa o redistribuie .

The Open Data Software Definition (OSSD) defineste „deschiderea” in relatie cu serviciile online (software) – un serviciu este „deschis” in cazul in care codul / sursa –  este liber / Free (mai exact este serviciu de tipul Open Source Software) si nu are restrictii legate de viata privata (date cu caracter personal) si confidentialitate.

* portalul E-Romania reprezinta o structura web ierarhizata cuprinzand paginile de internet ale unor institutii de la nivel central si local din Romania. Legat de costurile proiectului va indemn sa cititi articolul – Afacerea secolului in industria IT: Pret umflat de 500 de ori pentru portalul e-Romania. Investitia s-ar amortiza in 300 de ani (www.dailybusiness.ro)

Autor: Paul Chioveanu

4 păreri la “Pe cand si la noi sistemul “Open Data” sau cum putem imbunatati liberul acces la informatii”

  1. buna paul. ma bucur sa vad ca incepe sa se scrie despre open data in romania desi nu intr-un ton foarte optimist. eu cred ca nivelul macro de care scrii tu este stadiul cel mai avansat de dezvoltare al sistemului open data. pana ajungem acolo insa initiativele bottom up sau initiativele locale sunt excelente pentru inceput! la conferinta pe open government data din londra anul trecut (http://opengovernmentdata.org/) chiar si consilierul canadian pe open government data david eaves (http://eaves.ca/) a marturisit ca in canada s-a inceput cu initiative locale (deschiderea datelor publice la nivel de oras de exemplu). daca sunteti interesati sa va implicati in astfel de proiecte exista o serie de organizatii care vor sa sprijine sistemul ‘open data’ in europa de est. openlylocal de exemplu (http://openlylocal.com/) sunt in cautare de parteneri acum in europa de est. daca esti interesat sau cunosti pe cineva vrea sa inceapa un proiect de deschidere a datelor publice la nivel local te pun cu drag in legatura cu ei.

    numai bine!

  2. Mă întreb dacă ar fi interesant să le trecem noi în format electronic de mână. Un fel de wikipedia pentru declarații de avere, măcar pentru politicienii mai importanți.

    Să presupunem că am face asta. S-ar putea face statistici sau trage concluzii interesante pe baza datelor astea? Cât de reliable sunt declarațiile de avere și ce putem afla din ele, în contextul în care percepția publică este că oricum o bună parte din oamenii ăștia își trec averile pe soții, nepoți, și rude.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s