Cum au reactionat autoritatile romane la monitorizarea Comisiei Europene pe justitie


Scurta analiza a raportului MCV

I.   Rezumatul raportului

II.  Pozitia ministrului Justitiei, Catalin Predoiu

III. Istoricul MCV, conform Comisiei Europene

IV. Analiza de presa (Cronica Romana)

V.   Text integral MCV – varianta pdf pentru descarcare – limba romana

I. Rezumatul raportului:

Romania a inregistrat unele progrese in ceea ce priveste lupta anticoruptie, insa este nevoie in continuare de masuri sustinute de reforma a sistemul si de consolidare a politicilor in acest domeniu, in paralel cu eliminarea intarzierilor din procesele de mare coruptie. Acestea sunt o parte din recomandarile cuprinse in raportul intermediar de monitorizare pe justitie – mecanismul de cooperare si verificare (MCV), dat publicitatii vineri, 18 februarie 2011, de Comisia Europeana catre Parlamentul European si Consiliu. Acesta include exclusiv evolutiile din ultimele sase luni si se axeaza pe masurile care au fost finalizate sau sunt intr-o faza avansata in aceasta perioada.

Conform documentului oficial, „pentru a consolida dinamismul reformei care a fost reinvigorat, Romania ar trebui sa se axeze pe pregatirea temeinica in vederea punerii in aplicare a noilor coduri si ar trebui, de asemenea, sa dispuna revizuirea cuprinzatoare a modului de functionare a sistemului judiciar, pentru a sprijini punerea in aplicare a ajustarilor structurale suplimentare care se impun si a investitiilor necesare pentru a asigura celeritatea, calitatea si consecventa procesului judiciar.”

De asemenea, pana la urmatoarea evaluare a Comisiei, din vara anului 2011, Romania ar trebui sa se axeze in special pe lansarea unei revizuiri independente a sistemului judiciar, pe reforma sistemului disciplinar pentru magistrati, pe masurile de imbunatatire a celeritatii proceselor care au ca obiect cazuri de coruptie la nivel inalt si pe consolidarea politicii anticoruptie generale.

Principalele evolutii:

  • Comisia a trecut in revista evolutia alegerilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii si a subliniat ca „decizia Curtii Constitutionale din ianuarie de a a invalida alegerile in cazul unora dintre membri creeaza posibilitatea de a asigura credibilitatea noului Consiliu. Va fi important sa se asigure functionarea intre timp a Consiliului, pana la organizarea de noi alegeri pentru pozitiile invalidate.”
  • Pregatirea pentru intrarea in vigoare a celor patru noi coduri este considerata de Comisie drept principala provocare a Romaniei in lunile urmatoare in ceea ce priveste reforma judiciara, „date fiind deficientele existente in ceea ce priveste capacitatea si consecventa procesului judiciar.”
  • Activitatea din ultimele sase luni a Directiei Nationale Anticoruptie a fost apreciata de Comisie. Aceasta considera ca „DNA a continuat sa obtina rezultate bune in ceea ce priveste investigarea cazurilor de coruptie la nivel inalt, trimitand in instanta un numar semnificativ de persoane, inclusiv un membru al Parlamentului European, trei fosti ministri, doi fosti secretari de stat si cativa magistrati”.

  • La polul opus, facand referire la cazurile Ridzi si Pasat, Comisia aminteste de votul negativ dat de Parlament pentru perchezitia unui calculator personal, intr-o ancheta in curs privind o suspiciune de comitere a unor acte de coruptie de catre un fost ministru, si respingerea solicitarii de deschidere a unei anchete la adresa acestuia, precum si faptul ca nu a aprobat solicitarea parchetului de arestare preventiva a unui alt membru al Parlamentului.

  • In ceea ce priveste tratamentul cazurilor de coruptie la nivel inalt, Comisia aplauda faptul ca Romania a eliminat o cauza importanta a intarzierilor in aceste procese, prin adoptarea de modificari la Legea Curtii Constitutionale. „Prin aceste modificari, care dau curs recomandarilor Comisiei, se elimina suspendarea proceselor in cazurile in care se invoca exceptii de neconstitutionalitate. Au fost deja constatate primele efecte pozitive in anumite cauze. Dispozitiile Legii micii reforme in justitie sunt menite, de asemenea, sa contribuie in acest sens, in special prin simplificarea procedurilor judiciare, prin eliminarea suspendarii proceselor penale atunci cand se invoca exceptii de ilegalitate si prin reducerea volumului de munca al Inaltei Curti.” In plus, Comisia reitereaza recomandarea sa se realizeze o analiza cuprinzatoare a intarzierilor specifice a cauzelor de coruptie la nivel inalt, asa cum recomandase anterior.
  • Coruptia din sistemul vamal si operatiunile anticoruptie de mare amploare in randul politistilor de frontiera si al vamesilor au fost mentionate succint in raportul MCV. „Este foarte important sa se furnizeze resursele umane pentru a ocupa posturile vacante in perioada in care se desfasoara procedurile judiciare corespunzatoare care urmeaza acestor arestari”, este recomandarea Comisiei.

Alte mentiuni:

  • Romania a adoptat Legea micii reforme in justitie, in vederea imbunatatirii celeritatii procedurilor judiciare si pentru realiza progrese in ceea ce priveste punerea in aplicare a unora dintre reformele prevazute prin noile coduri.
  • In contextul deficitelor de capacitate ale sistemului judiciar, Romania a finalizat o propunere de inchidere a douazeci si patru de instante si a parchetelor aferente, care fie nu erau operationale, fie aveau un volum de lucru insuficient. Totusi, capacitatea Institutului National al Magistraturii nu a fost inca sporita in conformitate cu cerintele in materie de resurse ale magistraturii, iar bugetul acestuia pe 2011 a fost redus. In plus, propunerile de transferare a anumitor sarcini administrative de la judecatori la personalul auxiliar si de a introduce manageri de instanta sunt inca in curs.
  • Au avut loc discutii preliminare pentru revizuirea functionarii sistemului judiciar, la recomandarea Comisiei, insa aceasta nu a fost inca lansata. „Efectuarea unei evaluari independente a modului de functionare a sistemului judiciar ar contribui la identificarea masurilor necesare pentru a consolida eficienta sistemului.”
  • In ceea ce priveste raspunsul Romaniei la recomandarile referitoare la reforma sistemului disciplinar al magistraturii, Comisia a subliniat ca este nevoie de legislatie pentru implementarea propunerilor Consiliului Superior al Magistraturii de clasificare a gravitatii abaterilor disciplinare.
  • Comisia continua sa faca presiuni pentru ca Romania sa faca eforturi ca „intreaga jurisprudenta a instantelor este publicata intr-o baza de date usor de utilizat si in care cautarile se efectueaza cu usurinta.”
  • Cresterea numarului hotararilor judecatoresti de condamnare, precum si a sentintelor de condamnare la pedepse cu inchisoarea este considerata de Comisie drept o posibila tendinta „de a se pronunta sentinte mai disuasive, in cazul in care aceasta tendinta se confirma pe o perioada mai mare”.
  • Comisia apreciaza propunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a monitoriza jurisprudenta in cauzele de coruptie la nivel inalt, care denota o implicare mai activa a Curtii in promovarea unificarii jurisprudentei in acest domeniu. Totusi, mentioneaza ca aceasta nu a dat pana in prezent curs unei initiative a unor judecatori de la Curtea de Apel din Bucuresti, care au publicat orientari detaliate privind stabilirea sentintelor, inclusiv pentru cauzele de coruptie.
  • Adoptarea unei legi revizuite privind Agentia Nationala de Integritate (ANI) este vazuta de Comisie drept un raspund prompt al Romaniei fata de principalele preocupari ale Comisie, „in special prin reinstituirea posibilitatii confiscarii averilor nejustificate”. Pe de alta parte, reducerea semnificativa a bugetului ANI pe 2011, in contextul constrangerilor bugetare generale, „ar constitui un obstacol in ceea ce priveste transparenta averilor si eficacitatea verificarilor efectuate de ANI, care se bazeaza partial pe semnalele provenite de la public”, se arata in document.
  • Numarul de anchete si de puneri sub acuzare pentru acte de coruptie minore si de importanta medie la nivel local, rezultate din cooperarea cu Directia Generala Anticoruptie (DGA) a Ministerului Administratiei si Internelor, a continuat sa creasca de la ultimul raport al Comisiei.
  • Tot ca urmare a recomandarii Comisiei, Romania a lansat o evaluare independenta a strategiei nationale anticoruptie a Romaniei. „O evaluare interna a rezultatelor intermediare ale strategiei, efectuata anterior, a confirmat o alta recomandare a Comisiei, cu privire la necesitatea consolidarii politicii anticoruptie generale prin coordonare la nivel inalt. Pana acum, nu s-au intreprins actiuni concrete in aceasta privinta.”
  • Un ultim punct al evalurii Comisiei vizeaza amendamente la legislatia privind achizitiile publice, de asemenea ca raspuns la recomandarile Comisiei in acest domeniu, cu accent pe detalierea conceptului de conflict de interese, dar si modificarile menite sa simplifice sistemul de contestatii administrativ-jurisdictionale, sunt menite sa accelereze procedura de achizitii publice.

II. Pozitia ministrului Justitiei, Catalin Predoiu:

–       text integral –

Comisia Europeana a publicat astazi raportul intermediar tehnic de progrese in cadrul MCV in domeniul Justitiei si ma bucur sa pot afirma, dupa analiza temeinica a continutului raportului, faptul ca suntem in prezenta unui raport pozitiv, poate cel mai bun raport tehnic obtinut de la instituirea MCV, ceea ce, in opinia mea, trebuie sa ne indemne sa il privim cu calm si luciditate. Sa nu avem impresia ca lucrurile sunt in intregime rezolvate. Trebuie sa privim raportul in primul rand ca un semnal de apreciere si de incurajare a institutiilor si autoritatilor statului pentru a lucra impreuna pentru Justitie.

Principala concluzie politica a raportului este in sensul ca Romania a demonstrat vointa politica necesara continuarii reformelor si si-a recapatat impulsul pentru adancirea acestor reforme. Aceasta vointa politica s-a materializat in primul rand prin adoptarea legilor Micii Reforme si a ANI cu o larga majoritate in Parlament, incluzand voturi din toate partidele politice parlamentare.

Regasim in acest raport aceleasi aprecieri pozitive la adresa DNA, a institutiilor anticoruptie in general, rezultat in primul rand al activitatii procurorilor si politistilor din aceste institutii si in subsidiar al stabilitatii institutionale si legislative in domeniul combaterii coruptiei.

In ansamblu, din raport rezulta implicit alegerea care se afla in fata clasei politice din Romania, intre modernitatea europeana si trecutul post comunist, intre Justitie si injustitie, intre integritate si coruptie.

Ministerul Justitiei are un bilant pozitiv in acest raport, cu 9 recomandari pozitive, 9 notari pozitive din care 4 in comun cu Parlamentul. Un element de noutate deosebita in raport priveste hotararile instantelor in dosarele de mare coruptie in sensul ca numarul mai mare de sentinte de condamnare in aceste dosare indica o tendinta a instantelor de a pronunta sentinte descurajatoare. Eforturile autoritatilor romane sunt recunoscute si apreciate. Vorbim aici de toate autoritatile cu atributii in domeniul Justitiei.

Din punct de vedere al analizei tehnice a raportului, ca elemente de progres mentionate, as exemplifica urmatoarele: adoptarea celor 2 Legi precitate, amendamentele la Legea Curtii Constitutionale, aprobarea de catre Guvern a proiectului de lege privind desfiintarea unor instante fara activitate sau cu volum redus de activitate, demararea si avansarea lucrarilor in ceea ce priveste legile de punere in aplicare a Codurilor, studiul de impact privind Codurile, reoperationalizarea ANI dupa adoptarea noului cadru normativ, activitatea DNA, initiativa ICCJ de a monitoriza jurisprudenta in cazurile de mare coruptie, lansarea evaluarii independente a ultimelor doua strategii anticoruptie, rezultatele obtinute in lupta coruptiei mici si a celei la nivel local.

Raportul contine si cateva notari critice cu privire la care trebuie sa reflectam si sa luam masurile care se impun in perioada urmatoare pana la raportul din vara si anume deciziile Parlamentului cu privire la unele cereri are procurorilor in dosarele de mare coruptie, faptul ca nu a fost lansat inca un studiu independent privind sistemul judiciar si eficienta acestuia, precum si limitarea bugetului unor institutii precum ANI.

Raportul indica si o serie de directii de actiune in perioada urmatoare in viziunea Comisiei si anume lansarea unui studiu independent privind sistemul judiciar, pregatirea punerii in aplicare a Codurilor, luarea unor masuri privind realocarea resurselor in cadrul sistemului judiciar, e vorba in primul rand de resursele umane. Si aici se vizeaza, bineinteles, instantele fara activitate sau cu volum redus de activitate. Reformarea sistemului disciplinar al magistratilor, finalizarea cadrului normativ pentru transferul unor atributii administrative de la judecatori catre personalul auxiliar si crearea managerului de instanta, continuarea ritmului anchetelor si al hotararilor judecatoresti in lupta anticoruptie, consolidarea politicilor anticoruptie.

In incheierea acestei declaratii as vrea sa subliniez ca vom ramane dedicati acestui program, atat din perspectiva agendei ministerului, cat si din perspectiva cooperarii interinstitutionale, cheia succesului acestui program. Este important sa mentinem tendintele pozitive, iar pentru aceasta sprijinul politic este crucial. De aceea mizam pe efortul conjugat al politicienilor indiferent de apartenenta politica… implementarea unor masuri fara de care reforma in justitie nu va putea fi desavarsita.

As vrea sa multumesc expertilor si Comisiei pentru profesionalismul si obiectivitatea de care au dat dovada atat in misiunile de evaluare, cat si in redactarea acestui raport. Si doresc, de asemenea, sa asigur de parteneriatul ministerului in ceea ce priveste continuarea programului MCV.

III. Istoricul MCV, conform Comisiei Europene

Redam mai jos un istoric al instrumentului MCV realizat de reprezentanta CE in Romania. Textul poate fi gasit integral pe pagina ec.europa.eu

In cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare(MCV), Comisia si-a asumat obligatia de a sprijini Romania in vederea remedierii deficientelor din domeniul reformei justitiei si luptei impotriva coruptiei si, de asemenea, de a verifica periodic progresele inregistrate in raport cu patru obiective de referinta stabilite in acest scop.

De ce raporteaza Comisia cu privire la progresele din domeniul reformei judiciare si al luptei impotriva coruptiei in Romania?

La data aderarii Romaniei, 1 ianuarie 2007, persistau unele deficiente in domeniul reformei judiciare si al luptei impotriva coruptiei, care ar putea obstructiona punerea in aplicare eficienta a legislatiei, politicilor si programelor Uniunii Europene si sa-i impiedice pe cetatenii Romaniei sa beneficieze pe deplin de drepturile lor in calitate de cetateni ai Uniunii Europene. Prin urmare, in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare[1] (MCV), Comisia si-a asumat obligatia de a sprijini Romania in vederea remedierii acestor deficiente si, de asemenea, de a verifica periodic progresele inregistrate in raport cu patru obiective de referinta stabilite in acest scop. Aceste obiective de referinta sunt interconectate si trebuie sa fie avute in vedere impreuna, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar si luptei impotriva coruptiei, pentru care este necesar un angajament politic pe termen lung.

[1]    Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare si verificare a progresului realizat de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 56).

Cum raporteaza Comisia cu privire la progresele inregistrate de Romania?

Rapoartele Comisiei in cadrul MCV sunt publicate de doua ori pe an. Ele se bazeaza pe contributii din partea autoritatilor romane, serviciilor Comisiei, expertilor din statele membre si societatii civile.

Cu toate ca Romania a facut progrese importante in adoptarea Codurilor de Procedura Civila si Penala, ultimul raport, publicat la data de 20 iulie 2010, a evidentiat deficiente semnificative in eforturile depuse de Romania pentru realizarea de progrese in cadrul MCV. In general, raportul sublinia ca Romania nu a facut dovada unui angajament politic suficient in domeniul reformei. In plus, in cateva randuri, conducerea sistemului judiciar a parut ca nu doreste sa coopereze si sa isi asume aceasta responsabilitate, in beneficiul procesului de reforma. Raportul a recomandat Romaniei sa corecteze urgent aceste deficiente, astfel incat sa se imprime un nou impuls procesului de reforma.

Inainte de urmatoarea evaluare anuala a progreselor inregistrate, pe care Comisia o va prezenta in vara acestui an, prezentul raport contine o actualizare tehnica a evolutiilor semnificative inregistrate incepand din iulie 2010. Raportul se axeaza pe raspunsul Romaniei la recomandarile Comisiei incluse in ultimul raport; raportul nu contine o evaluare completa a progreselor realizate.

IV. Analiza de presa (Cronica Romana)

Redam o parte din articolul „Raportul pe Justitie al CE, vazut in functie de interesele de partid” al colegilor de la ziarul Cronica Romana de azi 21 februarie 2011

Raportul intermediar privind justitia din Romania, adoptat si prezentat vineri de Comisia Europeana (CE), a fost comentat de politicienii de la Bucuresti, cei de la putere afirmand ca documentul arata progresele de etapa facute de tara noastra in procesul de reformare a justitiei si lupta impotriva coruptiei, iar cei din opozitie sustinand ca multe dintre criticile CE au drept cauza principalul partid din arcul guvernamental.

Administratia Prezidentiala a aratat ca raportul este pozitiv, dar obliga la continuarea eforturilor intr-un ritm sustinut. De altfel, purtatorul de cuvant al sefului statului, Valeriu Turcan, a precizat ca presedintele Traian Basescu va sustine, astazi, o declaratie de presa referitoare la raportul Comisiei Europene, in cadrul careia, inevitabil, va evidentia efortul Puterii, dar si duplicitatea Opozitiei.

Presedintele Comisiei juridice a Camerei Deputatilor, democrat-liberalul Daniel Buda, a aratat ca raportul CE surprinde in mod corect si obiectiv realitatile din Justitia din Romania, atat cu plusurile, cat si cu minusurile pe care le-a inregistrat. El a evidentiat ca printre plusuri CE mentioneaza adoptarea noilor coduri penal si civil si necesitatea ca Parlamentul sa se preocupe in continuare de implementarea lor, deputatul anuntand ca legile de aplicare a codurilor vor intra in dezbatere saptamana viitoare.

Pozitia exprimata de presedintele PSD, Victor Ponta, a fost una critica in contextul in care a precizat ca i se pare superficial raportul intocmit de CE in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, deoarece ar avea in vedere numai anumite aspecte. “Sigur ca e important in MCV sa vezi ce se intampla cu DNA sau cu CSM, dar eu, care traiesc in Romania si care stiu ca 4 milioane de romani sunt angrenati intr-un proces, cu o durata medie de peste doi ani, care duce la 3 grade de jurisdictie – castigi la judecatorie, pierzi la tribunal, iar castigi la Curtea de Apel, te trimit inapoi…”, a spus Ponta.

Un raport politicos, care nu aduce noutati – a catalogat deputatul liberal Alina Gorghiu raportul de tara pe justitie, elaborat de Comisia Europeana. “Lucrurile din raport sunt cele pe care le constatam si noi de o gramada de vreme – faptul ca justitia in Romania nu merge exact cum ar trebui sa mearga, ca in continuare avem problema majora (…) privitoare la solutionarea dosarelor de mare coruptie si, din pacate, dosarele date ca exemplu in acest raport sunt cele cu care ne-am confruntat in Parlament, fie ca vorbim de cazul Ridzi sau ca vorbim de cazul Pasat, doua dosare asupra carora opozitia de fiecare data a atras atentia”, a declarat Alina Gorghiu.

Critici catre PDL in ce priveste raportul comisiei au venit si din partea PC. Liderul conservatorilor, Daniel Constantin, a afirmat ca Partidul Democrat Liberal trebuie sa-si asume toate criticile pe care Comisia Europeana le aduce Parlamentului Romaniei in raportul prezentat.

Parlamentul mai are pasi de facut in ceea ce priveste imunitatea unor parlamentari, a sustinut si liderul grupului UDMR din Camera Deputatilor, Mate Andras Levente, in contextul prezentarii de catre CE a raportului intermediar privind justitia din Romania.

V.  Text integral MCV – varianta pdf pentru descarcare – limba romana

Autori: Madalina Prundea, Paul Chioveanu

3 păreri la “Cum au reactionat autoritatile romane la monitorizarea Comisiei Europene pe justitie”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s