New York Times posibil finanțat de Chevron


Andrew Higgins este ziarist la New York Times. În această excepțională calitate, a vizitat România în această toamnă. A petrecut aproximativ șapte zile în țara noastră, ceea ce privit de la înălțimea bugetului celebrului cotidian este imens. Sfidând vitregia calendarului, harnicul ziarist a reușit să producă informații consistente despre cel puțin patru teme majore: corupția, gazele de șist, agenții sub acoperire și – legendara spaimă a americanilor – hackerul român. A făcut câteva interviuri – cu câțiva protagoniști ai războiului gazelor de șist, cu Laura Codruța Kovesi, cu Sorin Ioniță de la expert Forum și cu Marcel-Lehel Lazăr mult mai cunoscut sub identitatea lui de hacker Guccifer. A scris câte unul sau mai multe articole despre fiecare, iar publicația care a finanțat deplasarea i le-a publicat, presupun, pe toate. Zic „presupun” pentru că dacă era să i le fi citit cineva responsabil, cel puțin unul dintre texte nu ar fi avut ce căuta în paginile prestigiosului cotidian, iar altul mai defect nu ar fi fost în stare să producă domnul Higgins.

Mircea Toma

citeste mai mult – blog.activewatch.ro

sursa foto: unityjournalists.org

Percheziţii DNA în depoul CFR Suceava. Procurorii au audiat angajaţi şi au ridicat documente într-un dosar de corupţie


Dosarul de corupţie în care este cercetat preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, are ramificaţii şi la Suceava. Procurori DNA şi mascaţi ai jandarmeriei au descins, miercuri dimineaţă, în Depoul CFR din Iţcani. Percheziţiile au vizat un contract de achiziţii încheiat cu o firmă controlată de un apropiat al şefului CJ Timiş.

Citeste mai mult: adev.ro/ngdbtt

Repartizarea aleatorie – comunicat Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei


Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei considera ca ultimul demers al Consiliului Superior al Magistraturii privind un control la Tribunalul Bucuresti de verificare a aplicarii sistemului de repartizare aleatorie, realizat in contextul arestarilor si interceptarilor unor magistrati din cadrul Tribunalului, nu poate sa fie benefic decat in masura in care se doreste eradicarea sistemului de eludare si fraudare a determinarii aleatorii pe cale informatica a magistratului care intra sa judece o cauza.

Screen shot 2013-03-20 at 10.30.55 AM

In acest context, nu putem sa nu remarcam faptul ca, asa cum am aratat si in alte randuri, societatea civila, magistrati, avocati, ministri si procurori au sesizat anterior fraudarea sistemului ECRIS, iar Consiliul Superior al Magistraturii si Inspectia Judiciara au respins orice sesizare, chiar si in conditiile in care fraudarea sistemului era evidenta, refuzand sa faca cercetari transparente, cu audierea persoanelor care au facut plangeri sau declaratii publice in aceasta problema.

Totodata, atragem atentia asupra faptului ca fraudarea sistemului ECRIS nu este decat un efect al profundei coruptii care exista la nivel judiciar, crearea sistemului de repartizare aleatorie in sine nascandu-se in urma incercarilor institutiilor europene de a limita si controla acest fenomen.

In acest context, initiativa controlului pe care CSM doreste a fi realizat la Tribunalul Bucuresti ignora realitatile din Justitie, realitati cu privire la care am sesizat atat direct, cat si in mod public Consiliul si Ministerul Justitie, anume generalizarea fenomenului coruptiei din instante si incalcarea constanta si flagranta a legii de catre magistrati.

Nu repartizarea aleatorie este subiectul care trebuie dezbatut in urma ultimelor evenimente de la Tribunalul Bucuresti, pe care le consideram circumstantiale, ci modalitatea prin care se poate realiza asanarea Justitiei raportat la extinderea fenomenului de coruptie la toate instantele din Romania si la toate sectiile.

Fraudarea sistemului de repartizare aleatorie este doar un element si credem ca nu cel mai important, deoarece este consecinta fenomentului coruptiei si nu cauza lui.

Daca se doreste, intr-adevar de catre Consiliul Superior al Magistraturii eradicarea fenomenului de coruptie din randul magistratilor, trebuie sa aiba in vedere multiplele situatii de incompatibilitate in care se gasesc cei mai multi magistrati, apartenenta acestora la structuri de informatii direct sau prin intermediul sotului sau rudelor, lipsa totala de transparenta a dosarului profesional al magistratului, lipsa raspunderii magistratilor, lipsa unui control efectiv din partea Inspectiei Judiciare in conditiile in care controlul se realizeaza de colegii celui cercetat, lipsa unui control real al capacitatii profesionale si personale a magistratilor de a-si indeplini atributiile si dependenta magistratilor de organele de conducere si de CSM prin intermediul controlului asupra traseului profesional al acestora.

De altfel chiar modalitatea in care a fost prezentata situatia de Tribunalul Bucuresti opiniei publice, incercandu-se deplasarea atentiei dinspre magistrati spre personalul auxiliar, denota intentia formatorilor de opinie de a contingenta pierderile la cei cativa magistrati cercetati in dosar, limitandu-se si deplasandu-se astlfel cercetarile spre zone marginale.

Fata de lipsa evidenta de intentie a Consiliului de a rezolva adevaratele cauze care au dus la situatia critica in care se gaseste la acest moment Justitia,

Ca si fata de raportul de rudenie pe care doamna Laura Andrei il are cu doamna Neagoe, membru in CSM,

Controlul anuntat de catre CSM la Tribunalul Bucuresti, nu poate fi decat, asa cum a anuntat deja doamna Laura Andrei, un control de rutina, cu rezultate previzibile de negare a oricaror practici de manipulare a sistemului ECRIS si, eventual, de sanctionare a unor membri ai personalului auxiliar.

http://www.amjust.ro

 

Mâine, ora 10.30 – conferință pe tema Conflicte de interese și incompatibilități în Europa de Sud-Est. Cazul românesc


Conferință Expert Forum –  19 martie, ora 10.30, Hotel Hilton, Bucureşti, sala Regina Maria.

Expert Forum

Cum a evoluat sistemul anticorupție din România și ce loc au ocupat conflictele de interese, incompatibilitățile și declararea averii în acest proces? Care a fost reacția partidelor politice și cum s-au poziționat față de instituțiile cu rol de asigurare a integrității publice? Care a fost rolul partenerilor europeni în formarea cadrului legislativ și instituțional, începând cu anii ’90 până în prezent?

Sunt doar câteva dintre întrebările la care vom răspunde alături de Horia Georgescu, Agenția Națională de Integritate, Thorsten Geissler, Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est, Konrad-Adenauer-Stiftung, Peter Thomas, Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, precum și reprezentanți ai instituțiilor publice, ai societății civile, membri ai reprezentanțelor diplomatice și jurnaliști. Evenimentul va fi moderat de Laura Ștefan, expert anticorupție.

Vom lansa o cercetare despre integritatea publică în spațiul românesc, din perspectiva conflictelor de interese, incompatibilităților și controlului averilor, iar ulterior, vă invităm la o dezbatere despre cadrul legal și instituțional care asigură prevenirea, controlul și sancționarea acestora. Cercetarea de față face parte dintr-un studiu complex ce acoperă Republica Moldova și Croația alături de cazul românesc, care a fost lansată la Bruxelles și în celelalte două țări.

Conflicte de interese și cartonașe roșii


Două știri interesante, mai bine zis două declarații ale unor reprezentanți de instituții publice m-au făcut azi dimineață să mă gândesc că, în lupta „continuă” împotriva corupției de la nivelul cheltuirii fondurilor publice (a se citi și fonduri europene), am putea lega cele două observații expuse de către cei doi și completa, cumva, Legea 78/2000 (cea care prevede prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție).

HG

ET

Și asta pentru că realitatea românească din ultimii ani și experiențele din procesul de derulare a proiectelor cu finanțare de la bugetul de stat și de la bugetul CE ne certifică faptul că, într-o mare măsură, pe lângă strategia greșită a statului român în absorbția fondurilor europene, birocrația excesivă, lipsa de experiență a multor beneficiari, slaba pregătire a funcționarilor publici și proasta salarizare a acestora etc., multe din neregulile apărute și/sau scurgerile de bani europeni din proiectele europene – se datorează tocmai acestei fraude (de care vorbește Horia Georgescu) sistematice de la nivel local și central.

De aceea, ar trebui îmbunătățită și corelată legislația din zona anticorupție cu cea din zona fondurilor europene. Poate, în acest fel, am elimina direct prin cartonașe roșii (cum bine zice Teodorovici) acei jucătorii cu interese „proprii și personale” din zona fondurilor publice.

Recomandări privind statutul și finanțarea partidelor politice europene via Transparency International EU


Transparency International EU Position Paper

On 12 September 2012, the European Commission made a combined proposal for  the Statute and financing of  European Political Parties and their affiliated political  foundations (COM(2012)499 and  COM(2012)500). This proposal follows up to the 2011 European Parliament evaluation report drafted under the responsibility of MEP  Marietta Giannokou (EPP), who has also been assigned as the lead MEP (‘rapporteur’) for the present Commission proposal. Back in 2011, the TI EU Office contributed with a  discussion paper, focussed on the issue of transparency and
presented during an EP hearing, to the debates around the evaluation report.

The new proposal for a Statute of European Parties and Foundations and their financing heavily builds on the previous law regulating Political Parties at European level since 2003 (Regulation 2004/2003) as well as the European Parliament Bureau decision implementing this law. The Treaty on European Union (Article 10) and a similarly phrased reference in the Charta of Fundamental Rights and Freedoms introduced with the Lisbon Treaty in 2009 are the main legal bases for the proposal.

Following the Commission’s proposal, it is now on the European Parliament (Lead: AFCO committee) and the EU Council of Ministers (Lead: Working Party on General Affairs and EU national ministries responsible for political party finance) to agree to a common approach well in time before the 2014 European Parliament elections.

Transparency International EU recommendations (overview)

In light of TI’s global expertise and the findings from the regional corruption study, the  EU Office of Transparency International (TI-EU) states that strong rules should be in place at the EU level concerning European Political Parties. Transparency, proper monitoring and effective and proportionate sanctions should feature highly when regulating the statute and financing of European political parties. TI-EU recommends the following steps:

A) The criteria for registering a European Political Party (Art. 3.1b 1) should be  lowered to allow more parties to register and therefore to fall under the transparency and supervision rules.
B) The rules should either abolish the distinction between  financing European Political Parties, their Foundations and the European Parliament Groups or define more clearly the separation of their tasks in order to prevent confusion or unwanted cross-financing of activities.
C) The change of rules for the funding (‘contributions’ instead of ‘grants’) adapted to political parties’ needs (as proposed in COM(2012)500) should come with more specific supervision mechanisms adapted to political practice (see E).
D) The verification of the fulfilment of conditions for European  Political Parties (Art. 3-5) assigned to the European Parliament (Art. 7) in the Commission proposal should executed by a body not dominated by political parties themselves (e.g. the European Court of Auditors in line with Rec. E).
E) The rules defining the supervising mechanisms for the finances of European Political Parties (Art. 19-21) should assign more clearly supervising authority. This will allow effective supervision and swift action in case of infringements, in particular during election campaigns and could prevent a lack of enforcement of the rules. It is proposed to give the EU Court of Auditors the main role in  supervising EU Political Party Finance.
F) The timing for reporting (Art. 19.1) needs to be shortened considerably below 6 months in order to inform voters more timely, in particular before and after European Parliament elections.
G) The rules regarding donations and contributions (Art. 15) need to prevent, explicitly, common ways of circumventing upper limits and reporting duties. The threshold for immediate reporting should be 2,000 Euro.
H) The rules on donations and reporting obligations should also apply to European Political Parties’ candidates for European Commission President. Provisions prohibiting use of administrative resources should be included.
I) The provisions on protection of personal data (Art. 25) should be adapted to the actual political process.
J) The rules on transparency (Art. 24) should foresee a timely publication of information following the reception of party reporting. Financial information should be provided in comparable formats, including as open data.

read more on transparencyinternational.eu

Să-i verificăm la integritate!


Folosind informații din portalul Agenției Naționale de Integritate, portalul Oficiului Registrului Comerțului, portalul Sistemului electronic de achiziții publice, al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și relatări din presa centrală și locală,

Alianța pentru o Românie Curată

a lansat ieri, 25 noiembrie 2012, un instrument util pentru toți cei interesați de trecutul și prezentul celor care candidează la alegerile parlamentare de anul acesta – verificaintegritatea.romaniacurata.ro

În cazul în care nu urmăriți dezbaterile electorale televizate sau afișele electorale ce au împânzit străzile vă lasă indiferenți, de azi și până pe 9 decembrie aveți la dispoziție și baza de date elaborată de echipa ARC

Din păcate, instrumentul, chiar dacă este online, nu este încă gata, doar 155 de candidați fiind monitorizați cu 13 zile înaintea votului. Zicem ‘din păcate’ deoarece ne-am fi dorit să găsim o informație, indiferent de cât de redusă, despre fiecare politician.  Sau măcar specificat în dreptul casetei acestuia faptul că a fost sau nu monitorizat;  s-au găsit / nu s-au găsit informații relevante (conforme cu grila de monitorizare).

De exemplu, am verificat integritatea candidaților din Colegiul 10 – Camera Deputaților (șase candidați, printre care: Marilena Lăcatuș -ARD; Florin ALexe -USL; Biro Ana Maria -UDMR) și Colegiul 5 – Senat (șase candidați, printre care: Cristian Rădulescu -ARD; Daniel Barbu -USL; Mihaela Popescu PP DD; Karoly Dane -UDMR) din București Sector 3 – și nu am găsit nicio informație relevantă.

De semnalat și dificultatea, momentană, a utilizatorului de a-i identifica pe aceștia. Noi ne-am ajutat de site-ul Autorității Electorale Permanente – roaep.ro – pentru a vedea Colegiul și site-ul Hartapoliticii.ro – pentru a vedea cine candidează.

Trecând peste micile observații de mai sus,  ne-au plăcut categoriile din meniul principal: afaceri și contractele cu statul; condamnări și arestări; datorii către stat etc. pentru că putem afla (chiar dacă avem norocul să nu candideze în colegiul în care votăm) cine sunt ‘curajoșii’ condamnați, arestați, incompatibili etc. aspiranți la fotoliul de parlamentar.

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 438 de alți urmăritori