sursa: Gândul, 21 oct.2008
Exclusiv Românii, superreprezentaţi în Europa
Rolul lor era să ajungă să atragă fonduri europene, din capitala Europei în judeţul lor
În funcţie de specificul local, unii au fost trimişi să caşte gura cu lunile, prin Bruxelles
„Ambasador judeţean la Bruxelles” este denumirea neoficială a unor posturi pe care Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR) le-a inventat acum trei ani şi de care, oficial, în prezent habar n-are. Dar treaba merge în continuare. Pe aceste posturi, din 2005 încoace, nişte funcţionari sunt trimişi din capitala judeţului în capitala Europei, se cazează de 800 de euro pe lună, mănâncă de 1.050 de euro-diurnă, se confruntă cu „cheltuieli neprevăzute” de 925 şi dau pe transport 450. Ce fac ei acolo, diferă în funcţie de specificul local. Unele judeţe şi-au pus „ambasadori” pilele, altele – oameni care să înveţe cum funcţionează maşinăria UE.
Atragerea în judeţe a fondurilor europene a fost scopul fixat de UNCJR, în 2005, când şi-a deschis un birou la Bruxelles. La trei ani distanţă, am încercat să aflăm câte fonduri s-au parteneriate au reuşit să atragă reprezentanţii judeţelor pentru România. Preşedintele UNCJR, Liviu Dragnea, ne-a pasat pentru astfel de informaţii la consilierul său, Mihai Putineanu. Consilierul ne-a îndrumat spre coordonatorul Biroului UNCJR de la Bruxelles, Aurel Trandafir. Iar consilierul Trandafir ne-a informat că nu mai poate vorbi: după trei ani de stat prin capitala Europei, şi-a găsit o slujbă bine plătită şi ne-a informat doar că, „de la 1 octombrie nu mai este angajatul Biroului, iar furnizarea unor astfel de date înseamnă conflict de interese”. Aşa am ajuns la noul coordonator, doamna Liliana Mangeac. În sfârşit, aceasta a lămurit chestiunea: „Pentru a avea o imagine cât mai reală asupra fondurilor şi parteneriatelor atrase inclusiv prin prezenţa la Bruxelles a consiliilor judeţene, cea mai bună modalitate ar fi de a adresa întrebarea direct consiliilor judeţene”.
Iaşi: Patru întorşi – doi puşi pe fugă
Judeţul Iaşi şi-a trimis la Bruxelles patru oameni de la un serviciu pentru proiecte cu finanţare internaţională şi cooperare europeană. Din motive politice, după alegerile locale de anul acesta, doi au plecat, pentru că noul şef al judeţului, Constantin Simirad, i-a schimbat pe cei care ocupau funcţii importante.
Proiectul a funcţionat numai între 2005 şi 2006: „După un an, oamenii care au fost acolo au aflat cam tot ce trebuia să ştie, prin urmare nu mai avea rost să cheltuim nişte bani în plus. Timp de un an am alocat aproximativ 1.100 – 1.200 de euro lunar pentru acest lucru”, spune Lucian Flaişer, fost preşedinte al CJI. La vremea respectivă, rapoartele de deplasare au fost prezentate în plenul şedinţelor de Consiliu Judeţean. „Rapoartele cuprind toate activităţile la care au participat delegaţii noştri acolo, de la cursuri la târguri organizate pentru prezentarea Iaşiului în scopul atragerii de investitori. Unul dintre proiectele care au fost demarate atunci este acum în desfăşurare – eficientizarea consumului de energie”, spune Claudia Stoica, fost şef al Serviciului pentru proiecte cu finanţare internaţională. (Dumitriţa Neamţu)
Braşov: Deplasări „de palmares”
Intenţia Braşovului a fost să trimită la Bruxelles funcţionari care lucrau în domeniul integrării europene, pentru a accesa fonduri. În practică a trimis doi consilieri judeţeni, două „pile” (o noră de primar şi o proaspăt angajată la cabinetul demnitarului Căncescu) şi o salariată a Prefecturii. Curios este că, potrivit rapoartelor anuale de activitate, singurul stagiar „perfecţionat” pe banii C.J. Braşov figurează salariata Prefecturii. Selecţia a fost făcută exclusiv de preşedinţii consiliului, pe criterii numai de ei ştiute. Toate cheltuielile – circa 200 de euro/zi/persoană, transportul şi asigurarea medicală – au fost suportate din buget. La întoarcerea de la Bruxelles, angajata de la cabinetul demnitarului s-a evaporat din instituţie. (A.P.)
Covasna: „Ambasadă” separată la Bruxelles
Iniţial, Covasna a vrut să trimită doi reprezentanţi în capitala Belgiei: pe şeful Direcţiei Juridice, Sztakics Istvan Attila, şi pe directorul Centrului Cultural „Arcuş”, Leonid Moscviciov. Apoi, din motive de „economii la buget”, conducerea judeţului s-a gândit să-şi facă propriul birou permanent la Bruxelles, separat de Biroul UNCJR, a cărui înfiinţare a şi fost aprobată printr-o hotărâre la începutul acestui an. Aceasta stabilea suma alocată din bugetul judeţului pentru funcţionarea „reprezentanţei”: 6.000 de euro lunar, din care 2.500 de euro, „la început” – pentru leafa unicului angajat. Scandalul iscat l-a determinat pe prefectul Gyorgy Ervin să ceară revocarea deciziei. „Nu era legală, dar nu ştiu dacă au revocat-o, ştiu doar că biroul ăla din Belgia nu s-a mai înfiinţat”, spune resposabilul guvernului. Numai că, potrivit informaţiilor noastre, hotărârea cu pricina este şi acum în vigoare, dar preşedintele Tamas Sandor şi „vicele” Demeter Janos nu ne-au putut da nicio explicaţie, pentru că erau „plecaţi o săptămână în delegaţie în străinătate”. (Adrian Popescu)
Dolj: Funcţionarii s-au întors cu proiecte de sute de milioane
Anul trecut, Doljul a trimis la Bruxelles patru angajaţi de la Direcţia de Afaceri Europene. Cei patru funcţionari şcoliţi pe bani publici au fost nevoiţi să semneze un contract cu Consiliul judeţean prin care se obligă să lucreze în instituţie minimum cinci ani de la terminarea studiilor. Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, se mândreşte cu investiţia făcută şi, chiar dacă acum nu mai are oameni în Belgia, spune că a fost o alegere bună: „Vă enumăr câteva dintre proiecte: master planul de apă, în care sunt incluse 73 de localităţi din cele 111 ale Doljului, proiect în valoare de 177 milioane de euro, master planul de deşeuri, proiect în valoare de 40 de milioane de euro, şi amenajarea portuară de la Rast, proiect a cărui valoare este de 4 milioane de euro”, conchide preşedintele Prioteasa.
„Am avut o experienţă deosebită la Bruxelles şi am învăţat foarte multe de la cei care lucrează în mod direct cu instituţiile europene abilitate să gestioneze fondurile nerambursabile. Îmi convine să lucrez la Consiliul Judeţen Dolj pentru că este un loc de muncă stabil. Am lucrat şi în sectorul privat, dar îmi convine mai mult unde lucrez acum”, a declarat una dintre beneficiarele proiectului. (Ionuţ Pârvulescu)
Constanţa: Din jurnalul unui delegat
Oficialii constănţeni spun că judeţul nu are bani pentru un delegat permanent la Bruxelles. În schimb, funcţionarii constănţeni stau la Bruxelles prin rotaţie, timp de 3 luni. Anul acesta, un inspector de la „Afaceri Europene” a mers, de pe 25 ianuarie până pe 11 aprilie. Raportul său de lucru, structurat săptămânal, apare ca o vacanţă sau o activitate de hostesă: „4 februarie – activitate de birou; discuţii referitoare la pregătirea materialelor aferente fiecărui judeţ pentru participarea la Salon des Vacances, târg internaţional de locaţii turistice aflat la a 50-a ediţie, care se desfăşoară între 7 şi 11 februarie, lângă Atomium, simbolul oraşului Bruxelles. 7 februarie – reuniune organizată de invitaţii Biroului Regiunii Valencia; cocktail la Atomium, întâlnire cu ambasadorul României la Bruxelles.
8 februarie – permanenţă la standul României la Salon des Vacances; diseminarea materialelor turistice şi de promovare a judeţului Constanţa vizitatorilor standului (materialele folosite fiind luate din stocul aflat la fişetul aferent judeţului Constanţa din sediul UNCJR), promovarea regiunii prin discuţii pe text şi imagini, exemplificări vizuale. 11 februarie – reuniune la sediul UNCJR cu ambasadorul României în Belgia, Ion Jinga.” (Sînziana Ionescu)
Bucureşti: Birou propriu, dar încă nu e funcţional
Capitala a decis abia în luna ianuarie 2008 să îşi creeze propriul Birou permanent la Bruxelles, alocând deja în buget sume pentru chiria unui alt spaţiu, al Asociaţiei Municipiilor, dominată de PD-L. Totuşi, nici fostul primar, Adriean Videanu, şi nici primarul Sorin Oprescu nu au semnat până acum vreo dispoziţie pentru a organiza concursul de ocupare a postului. Suma alocată lunar pentru această activitate este de 4.842 euro, din care 1.685 euro reprezintă venitul net al viitorului reprezentant al municipalităţii, iar 800 euro – „cheltuieli profesionale”. (T.L.V.)
Info plus:
Judeţeana de la Bruxelles
Sediul UNCJR de la Bruxelles a fost deschis în toamna anului 2005. Acesta ocupă etajul doi al imobilului de pe Rue Montoyer 24. Pentru cei 380 de metri pătraţi se plăteşte o chirie lunară de 3.800 de euro. Fiecare judeţ contribuie la cheltuielile biroului de la Bruxelles legate de chirie, salariile celor doi angajaţi permanenţi, întreţinere şi abonamentele la telefoane şi internet. Totodată, fiecare judeţ îşi stabileşte bugetul pentru delegaţi, astfel încât unii „ambasadori judeţeni” au primit diurne mult mai mari decât cele oficiale.
