Fondurile UE pentru zonele transfrontaliere, tocate in Delta

sursa: romanialibera.ro

Romania si Ucraina au primit de la UE peste 35 milioane de euro pentru gestionarea in comun a zonelor transfrontaliere, dar cooperarea este doar pe hartie. Ucrainenii din zona Odessa au cheltuit deja o jumatate de milion de euro, fara sa poata spune clar unde au mers banii.

Unsprezece functionari din regiunea Odessa au organizat la Tulcea o conferinta de presa in care au anuntat finalizarea unui proiect romano-ucrainean finantat de UE. “Proiectul a vizat imbunatatirea cooperarii transfrontaliere in managementul integrat al resurselor de apa din euroregiunea Dunarii de Jos”, a spus Igor Studennykov, managerul proiectului. Parteneri din Romania la realizarea acestui proiect au fost Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), Directia Apelor Romane Dobrogea – Litoral si Consiliul Judetean Tulcea. UE a alocat ucrainenilor pentru respectivul proiect 570.000 de euro. Cu aceste resurse partea ucraineana ar fi urmat sa realizeze o banca de date privind resursele de apa in zona transfrontaliera romano-ucraineana din Delta Dunarii, care sa permita implementarea unei monitorizari conforme normelor europene si a unui sistem de comunicare, in timp real, a informatiilor privind producerea unor incidente majore.

Managerii proiectului nu au putut preciza daca aceste obiective s-au materializat si nici cum s-au cheltuit banii europeni. Igor Studennykov, managerul proiectului, a precizat: “Am cheltuit 100.000 de euro pentru achizitionarea unei nave rapide tip laborator pentru verificarea calitatii apei din Delta Ucrainei”. In privinta diferentei de 470.000 de euro, Studennykov a spus ca “banii s-au cheltuit pentru simpozioane, plata specialistilor si a managerilor de proiect si pentru realizarea unor filme de prezentare a proiectului”.
Grigore Baboianu, guvernatorul ARBDD, a declarat ca “exista un proiect in oglinda, manageriat de ARBDD, finantat de UE, pentru monitorizarea calitatii apei din zona transfrontaliera. ARBDD a achizitionat, de asemenea, o nava-laborator pentru monitorizarea calitatii apei din Delta. Respectivul laborator ar trebui sa efectueze monitorizari si pe teritoriul Ucrainei, cum s-a prevazut in proiectul european”. Afirmatiile guvernatorului arata ca s-au efectuat investitii dublate pentru monitorizarea transfrontaliera a apei din Delta, iar monitorizarea in comun ramane un deziderat, desi UE a cheltuit pana acum pentru acest obiectiv peste 3 milioane de euro.

» Zeci de milioane de euro
In ultimii ani, Uniunea Europeana a deschis mai multe linii de finantare nerambursabila pentru imbunatatirea cooperarii transfrontaliere intre Romania si Ucraina. Romania a accesat pentru zonele sale de granita cu Ucraina finantari europene care insumeaza 29 milioane de euro, iar Ucraina – 6,5 milioane de euro. O buna parte din aceste finantari vizeaza buna cooperare in domeniul mediului in zona Deltei Dunarii.

Actualul director APIA Mures, cercetat pentru fraudarea fondurilor europene

sursa: curentul.ro

Lupul, paznic la oi

Fostul primar al comunei Sântana de Mureş, Viorel Bubău (foto), trimis în judecată pentru infracţiuni împotriva intereselor financiare ale comunităţii europene, a fost numit oficial, ieri, în funcţia de director coordonator adjunct al Centrului Mureş al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), în ciuda recomandărilor Comisiei Europene referitoare la persoanele asupra cărora există suspiciuni de fraudare a fondurilor europene. Bubău a precizat că în cadrul APIA Mureş se va ocupa tocmai de partea de investiţii. Potrivit rechizitoriului, din dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Mureş, Viorel Bubău, fost primar al comunei Sântana de Mureş, a fost trimis în judecată în anul 2007 de Serviciul Teritorial Mureş al DNA pentru infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, dar şi pentru alte infracţiuni de corupţie prevăzute de Legea nr. 78/2000 şi de alte legi speciale. Conform DNA, prejudiciul cauzat se ridică la valoarea totală de 174.201 lei, din care 42.571 lei proveneau din fonduri SAPARD. După numirea în funcţie, Bubău a ţinut să afirme că este nevinovat şi că dosarul său de corupţie aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Mureş a rămas fără obiect, deşi instanţa nu s-a pronunţat. El a declarat că din 2007, de când dosarul se află pe rol, nu a fost încă audiat şi că „fapta nu există“, iar restul capetelor de acuzare ar fi „mici probleme neadevărate şi foarte mărunte“.

Basescu: In Romania s-a ajuns la “exagerari incredibile” in controlul utilizarii banilor UE

sursa: standard.ro

Presedintele Traian Basescu a declarat, la o intalnire cu romanii din Grecia, ca in Romania, s-a ajuns la “exagerari incredibile” in ceea ce priveste controlul utilizarii fondurilor europene, motiv pentru care s-a reusit cheltuirea a doar 300 de milioane de euro in ultimii trei ani.

In contextul in care un cetatean roman stabilit in Grecia i-a spus sefului statului ca, in tara de adoptie, controlul pentru utilizarea fondurilor europene este foarte riguros, fapt care duce la tergiversarea procesului de accesare si folosire a banilor, Basescu a remarcat ca, din acest punct de vedere, in Romania s-a ajuns la exagerari. “In Romania este cel putin la fel de adanc controlul fondurilor europene. S-a ajuns pana la exagerari incredibile, motiv pentru care am reusit, avand la dispozitie 5,9 miliarde cu tot cu bugetul pe anul acesta, sa cheltuim doar vreo 300 de milioane de euro in 2007, 2008 si 2009. Cred ca in Romania s-a exagerat cu adancimea controlului pe fondurile europene, ori din exces de zel, ori din teama birocratilor de a nu avea probleme si atunci mai bine intorc hartia aia si pe cant sa vada nu cumva o fi vreun semn pe cant? Prefera sa nu dea avizul decat sa aiba el probleme”, a explicat seful statului situatia din Romania.

Guvernul a decis majorarea prefinantarii proiectelor din fonduri europene de la 20% la 30%

sursa: standard.ro

Guvernul a decis majorarea procentului de prefinantare a proiectelor din fonduri europene, de la 20% la 30% pentru a sigura o mai buna absorbtie a fondurilor comunitare si pentru a aduce mai multi bani in economie.

“Am decis majorarea procentului de prefinantare a proiectelor din fonduri europene de la 20% la 30% pentru a sigura o mai buna absorbtie a fondurilor comunitare si pentru a exista mai multi bani in economie”, a declarat azi premierul Emil Boc. Pana acum nivelul era unul de 20%, dupa ce fusese in prealabil majorat de la pragul de 15%.

“Aceasta prefinantare va fi acordata doar in conditii legale. Nu se vor transfera acesti bani in conturile autoritatilor locale doar sa stea acolo. Banii trebuie folositi asa cum trebuie”, a mai adaugat premierul.

Creste competitivitatea firmei cu bani de la UE!

sursa: adevarul.ro

Bruxellesul ofera intreprinzătorilor 2,55 miliarde de euro prin Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice in perioada 2007-2013.Intreprinzatorii care vor să-si ridice afacerile la standardele europene de productivitate pot solicita sprijin nerambursabil de la Uniunea Europeana.

Întreprinderile româneşti pot solicita sprijin nerambursabil pentru a-şi spori competitivitatea pe piaţa comunitară prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE).

Programul are ca principal obiectiv creşterea productivităţii companiilor din România pentru reducerea decalajelor faţă de media la nivelul Uniunii Europene. „Măsurile întreprinse ar trebui să ducă la o creştere medie anuală a productivităţii cu 5,5% până în 2015“, spune Felix Lucuţar, mana-ging partner în cadrul firmei de consultanţă Agriculture Capital&Engineering.

Mai mult, România ar trebui să atingă în următorii şase ani un nivel al productivităţii de aproximativ 55% din media Uniunii Europene.

Patru axe prioritare

Uniunea Europeană pune la dispoziţia întreprinzătorilor, în intervalul 2007-2013, 2,55 miliarde de euro. Autoritatea de Management pentru acest program este reprezentată de o entitate din cadrul Ministerului Economiei. Pentru mai multe detalii, puteţi consulta pagina de web ammposcce.minind.ro.

În limbajul specific fondurilor europene, direcţiile prioritare pentru creşterea competitivităţii economice sunt împărţite în patru axe, una dintre ele fiind activă în prezent. În plus, fiecare dintre acestea cuprinde aşa-numitele domenii majore de intervenţie, prin intermediul cărora sunt clasificate tipurile de activităţi eligibile.

Consolidarea sectorului productiv

Prima dintre direcţiile programului vizează consolidarea sectorului productiv şi crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor. Aceasta cuprinde trei domenii majore de intervenţie care vizează investiţiile productive şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii (1.1.), accesul acestora din urmă la finanţare (1.2.), respectiv dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil (1.3.).

Cea de-a doua axă a programului are în vedere cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea pentru competitivitate şi se împarte în trei domenii. Mai exact, cercetarea şi dezvoltarea în parteneriat între universităţi, institute şi întreprinderi, în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie (2.1.), investiţii pentru infrastructura de cercetare, dezvoltare, inovare (2.2.) şi accesul întreprinderilor la astfel de activităţi (2.3.). Pentru domeniul 2.1, respectiv 2.3. – operaţiunea pentru start-up-uri (entităţi nou-formate) şi spin-off-uri (entitate formată prin desprinderea de una mai mare) inovative, sesiunile de depunere a proiectelor sunt în prezent active.

Eficienţa energetică, prioritară

Valorificarea potenţialului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi aplicarea acestuia în administraţie, dar şi în întreprinderi, sunt promovate prin intermediul celei de-a treia axe prioritare. Ca şi în cazul celorlalte axe, aceasta se împarte în trei domenii care au în vedere susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei (3.1.), dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice (3.2.) şi dezvoltarea e-economiei (3.3.). Nu în ultimul rând, POS CCE promovează, prin axa a patra, creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic.

Mai exact, se doreşte îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a sustenabilităţii sistemului energetic (domeniul 4.1.) şi valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie verde.

Sesiuni de depunere active

În prezent, pot fi depuse proiectele care vizează cercetarea în parteneriat între universităţi/institute de cercetare şi întreprinderi, cercetarea şi dezvoltarea de înalt nivel ştiinţific la care vor participa specialişti din străinătate şi start-up-urile şi spin-off-urile inovative.

Sprijin nerambursabil de până la 60 de milioane de lei

Prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, cel mai mare sprijin nerambursabil care poate fi accesat, cu finanţare 100% a cheltuielilor eligibile, este de 60 de milioane de lei.

Acesta se acordă pentru proiectele ce vizează dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare existente şi crearea de noi infrastructuri, cum ar fi laboratoarele sau centrele de excelenţă.

Cum a ajuns Romania sa aiba fonduri de 4,2 mld. euro pentru resurse umane

sursa: zf.ro

Romania are la dispozitie 4,2 mld. de euro pana in 2013 pentru dezvoltarea resurselor umane, ceea ce reprezinta 5,6% din cei 75 mld. euro disponibili pentru statele membre ale UE, alocati prin Fondul Social European (FSE). De ce doar atat?

La polul opus se afla state precum Polonia sau Germania, care primesc finantari de pana la 15% (11,4 mld. euro) sau chiar 20% (15,7 mld. euro) din valoarea totala a FSE, unul din instrumentele structurale prin care UE investeste in programe destinate cresterii gradului de ocupare in statele membre.

Principala explicatie pentru diferentele inregistrate intre fondurile alocate statelor membre UE tine de situatia pietei fortei de munca la momentul in care s-a stabilit planul financiar pentru fiecare tara in parte.
Pe langa situatia economica si sociala, gradul de ocupare si rata somajului la nivelul lui 2006 au fost printre principalii indicatori luati in calcul. 
“Principalii indicatori luati in calcul la negocierea sumelor alocate au fost rata de ocupare si rata somajului, avandu-se in vedere nivelul de gravitate a problemelor sociale”, au adaugat repezentantii AMPOSDRU. 
Printre celelalte criterii luate in considerare pentru acordarea fondurilor europene pentru resurse umane au fost numarul de locuitori, potentialii beneficiari finali ai fondurilor FSE, precum si PIB-ul pe cap de locuitor (un PIB mai mic atrage mai multi bani de la FSE).

Somaj mic, fonduri mai putine
“Polonia are o alocare din FSE de 11,4 miliarde de euro, in timp ce Romania are doar 4,2 de miliarde de euro. Una dintre explicatii consta in faptul ca Polonia avea in 2005 o rata a somajului de circa 20%, in timp ce tara noastra abia acum, in perioada crizei economice, a atins un procent de 5,7%, valoare inregistrata in aprilie 2009, fapt care se resimte destul de puternic in plan social”, sustin reprezentantii Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU), program finantat din FSE.
In 2006, Romania avea o rata a somajului de 5,2% (cu 2,7% mai mica decat media europeana), un numar de 460.500 de someri si o pondere importanta (19%) de tineri care au abandonat timpuriu sistemul de invatamant. In 2009, numarul somerilor din Romania inregistrati in luna aprilie a fost de aproximativ 520.000 de persoane, plasand rata somajului la 5,7%. 
Unul din cei mai importanti indicatori care au stat la baza stabilirii planului financiar pentru statele care vor primi finantari europene pentru dezvoltarea resurselor umane a fost rata somajului.
In cazul Poloniei, unul din prinicpalele motive pentru care primeste un pachet financiar de 11,4 mld. euro pentru resurse umane a fost ca majoritatea populatiei lucreaza in alte state membre ale UE, ceea ce a condus la cea mai scazuta rata a ocuparii din Europa, de 54,5%, cu mult sub targetul UE, de 70%. Polonia a avut si o rata a somajului foarte ridicata, de 13,8% in 2006, care a scazut in prezent la 7,7% in luna martie a acestui an, potrivit datelor Eurostat.
Si Ungaria se confrunta in prezent cu probleme in ceea ce priveste somajul, intrucat in februarie 2009 a avut o rata a somajului de 9,1%, acesta fiind maximul ultimilor 12 ani. In 2006, Ungaria avea o rata a somajului de 7,5%.
Bulgaria, care va primi finantari europene in valoare de 1,39 mld. euro pentru resurse umane, se confrunta in 2006 cu o rata ridicata a somajului in randul tinerilor (19,5%) si a celor cu nivel scazut de educatie. Una dintre prioritatile Bulgariei va fi imbunatatirea participarii angajatilor la formarea profesionala continua, care va trebui sa ajunga la media europeana de 9,6%, in 2006 fiind de doar 1,3%.

Romania, umar la umar cu Ungaria la fonduri
Desi se putea lauda cu o crestere economica in 2006 de circa 7%, mult peste media europeana (de 3,1%), Romania pornea de la un PIB pe cap de locuitor in 2004 de numai 24% din valoarea medie a statelor membre, situandu-se in partea inferioara a clasamentului.
“Romania inca sufera de pe urma unei structuri a ocuparii mostenite din trecut, multe persoane practicand o agricultura de subzistenta, la care se adauga o populatie in scadere, un somaj ridicat in randul tinerilor precum si un deficit de competente in crestere pe piata muncii”, arata descrierea situatiei Romaniei de pe site-ul Comisiei Europene. 
Desi un PIB per capita mai mic atrage finantari europene mai mari, la acest capitol Cehia a punctat mai bine decat noi si a obtinut cu peste 200 de milioane de euro mai mult din fondurile pentru resurse umane, de pana la 4,43 mld. euro). In 2006, Cehia avea un PIB pe cap de locuitor de 76% din media europeana.
In ceea ce priveste indicatorul care vizeaza gradul de ocupare, Romania a avut in 2006 o rata de ocupare a fortei de munca de 58,8%, mult sub media europeana, de 64,3%. In aceeasi situatie s-a aflat si Ungaria, care primeste un sprijin financiar pentru dezvoltarea resurselor umane in valoare de 4,2 mld. euro, egal cu cel al Romaniei. In 2006, Ungaria avea o rata de ocupare de 57,3%, aflandu-se sub media europeana cu 6% si la gradul de ocupare in randul femeilor (51,1%).

Mai putini bani pentru cine a mai primit fonduri
Germania primeste cea mai mare alocare financiara din fondurile europene pentru resurse umane, de pana la 15,7 mld. euro, desi in 2006 se bucura de o revenire puternica a economiei, cu o rata de crestere de 2,8% si cu o scadere semnificativa a numarului de someri. Totusi, statul are nevoie de sprijin financiar pentru resurse umane pentru ca se confrunta cu o imbatranire a fortei de munca, ceea ce va duce la diminuarea numarului de persoane active pe piata muncii. De asemenea, in unele sectoare exista o lipsa de personal calificat. In 2006, germanii au angajat 48,4% din populatia in varsta.
In prezent, Uniunea Europeana beneficiaza de un buget anual de aproximativ 120 mld. euro, ceea ce reprezinta circa 1% din PIB-ul cumulat al statelor membre. Din acest buget, fondurile structurale reprezinta o treime, ceea ce inseamna ca 10% revin Fondului Social European. In perioada 2007-2013, FSE va cheltui aproximativ 75 mld. euro pentru crearea de locuri de munca, pentru calificarea angajatilor si pentru alte investitii in resursele umane din Europa.
Letonia este una din tarile care au primit cele mai mici alocari financiare prin FSE, de 650 mil. euro, intrucat in 2006 se confrunta cu o crestere semnificativa a ratei de ocupare, de peste 66% si cu o scadere a ratei somajului la 6,8%. Letonia a mai beneficiat de sprijin financiar din partea FSE si in perioada 2004 – 2006, cand multe persoane cu dizabilitati au fost ajutate sa se integreze pe piata muncii.
Belgia, care are un plan financiar in valoare de 90 mil. euro, a mai beneficiat in perioada 2000 – 2006 de finantari prin FSE, cu o valoare totala de peste 4,3 mld. euro, in care este inclusa si contributia nationala. Piata muncii din Belgia mai are nevoie de dezvoltarea programelor de incluziune sociala si care lupta impotriva discriminarii.

Cand depun proiectul pentru banii europeni?

sursa: adevarul.ro

Afla cand incep si cand se inchid sesiunile de depunere a proiectelor pentru finantare de la UE. Sesiunile de depunere a proiectelor pentru Programul Operational Regional si pentru Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane sunt, in prezent, active.

Aproape că ţi-ai finalizat proiectul pentru solicitarea unui sprijin european şi vrei să ştii când poţi să-l depui? Sau ai o idee de proiect şi vrei să ştii cât timp mai ai la dispoziţie până la deschiderea sesiunii de depunere?

Ei bine, află care sunt programele care au, în prezent, sesiuni active şi când se pot depune proiectele pentru celelalte. Proiectele se depun de către firma de consultanţă sau de către solicitant, în cazul în care acesta şi-a întocmit singur proiectul, la Oficiile Judeţene.

Sesiuni active

În momentul de faţă, pot fi depuse proiectele aferente Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane şi Programului Operaţional Regional, pentru majoritatea domeniilor majore de intervenţie. Pentru acesta din urmă, depunerea se efectuează continuu, fără termen de închidere a sesiunii.

Totuşi, în Regiunea Nord-Est, cererile de proiecte privind reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale s-au suspendat de la data de 24 aprilie. „Programul este greoi şi nu reuşeşte să absoarbă resursele din cauza criteriilor de evaluare neclare şi a birocraţiei”, explică Felix Lucuţar, managing partner în cadrul firmei de consultanţă Agriculture Capital&Engineering.

Cei care vor să acceseze fonduri de la UE aferente Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane trebuie să ştie că sesiunile pentru majoritatea domeniilor se închid în lunile iunie-iulie, doar câteva dintre acestea având termene-limită până în toamnă.În prima parte a acestei luni s-au deschis sesiunile de depunere a proiectelor şi pentru Fondul European pentru Pescuit. Nu se cunoaşte deocamdată termenul-limită de depunere.

În cadrul Programului Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice sunt deschise sesiunile pentru proiectele ce vizează cercetarea şi dezvoltarea în parteneriat între universităţi, institute şi întreprinderi, accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare şi cele care au în vedere îmbunătăţirea eficienţei energetice.

Proiectele pentru investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor se pot depune începând cu 8 iulie. Pentru celelalte domenii ale programului nu s-a stabilit deocamdată data de deschidere a sesiunilor.

Agricultura, în stand-by

Pentru depunerea proiectelor aferente Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală nu a fost deocamdată anunţată nicio dată de demarare a sesiunii de depunere. Doar măsura privind înfiinţarea grupurilor de producători (142) este activă în acest moment şi nu se cunoaşte deocamdată termenul-limită de depunere a proiectelor.

Pentru măsurile de modernizare a exploataţiilor agricole (121), de creştere a valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere şi de renovare şi dezvoltare a satelor nu a fost anunţată oficial deschiderea sesiunilor de depunere, însă consultanţii se aşteaptă ca proiectele să poată fi depuse de la jumătatea lunii
viitoare.

Fonduri europene pentru autorităţile locale

sursa: adevarul.ro

Autorităţile pot face economii preluând modele pentru întocmirea caietelor de sarcini de pe internet. Primăriile pot face o parte din munca consultantului, folosind banii europeni. Pot efectua studii topografice, care pot fi apoi utilizate gratuit de consultant.

Primul pas pentru accesarea unor fonduri prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, în cadrul măsurii 322, este identificarea componentelor proiectului integrat, care nu generează profit, dar este în acord cu legislaţia achiziţiilor publice.

Legea interzice împărţirea unei achiziţii în subetape în scopul evitării, cu bună intenţie, a procedurilor de licitaţie, şi trebuie aplicată împreună cu OG28/2008, care stabileşte cu exactitate conţinutul cadru al studiului de fezabilitate pentru proiectele finanţate din bani publici.

Astfel, autorităţile publice care doresc să implementeze proiecte în cadrul acestei măsuri trebuie să deruleze o singură procedură de achiziţie publică menită să acopere integral necesităţile proiectului: ridicări topografice, studii geotehnice, studii hidrologice, expertize, documentaţii pentru avize, studii de fezabilitate şi analiza cost beneficiu. Următorii paşi în obţinerea de bani europeni sunt stabilirea procedurii pentru selecţia serviciilor de consultanţă şi întocmirea caietelor de sarcini.

Autorităţile pot găsi modele pentru întocmirea caietelor de sarcini pe internet, economisind astfel banii contribuabililor. Publicarea în sistemul electronic de achiziţie publică SEAP este următorul pas. Pentru această etapă autorităţile sunt sfătuite să evite apelarea la serviciul de publicare care s-a dezvoltat întrucât costul acestuia urcă până la 1.000 de lei, iar operaţiunea este una simplă şi poate fi efectuată pe baza unor cunoştinţe primare.

După selecţia ofertelor este încheiat contractul pentru întocmirea documentaţiei pentru proiectul integrat accesat în cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, măsura 322. După obţinerea avizelor necesare trebuie depusă cererea de finanţare şi apoi studiile de fezabilitate.

Greşeli frecvente

Cea mai des întâlnită greşeală este împărţirea achiziţiei în mai multe etape, cu valori mai mici de 15.000 de euro, şi încredinţarea acestora către diverşi contractori. Autorităţile încalcă astfel legea achiziţiilor publice, iar acest lucru va duce la atragerea răspunderii patrimoniale a persoanei responsabile. Solicitanţii trebuie să fie atenţi la scoaterea la licitaţie a proiectului tehnic.

Aceasta nu este o cheltuială eligibilă decât în măsura în care achiziţia s-a efectuat după semnarea contractului de finanţare. Există cazuri în care se face o achiziţie eronată a serviciilor. Se cumpără documentaţii în loc să se condiţioneze plăţile, măcar parţial, de succesul proiectului.

Sfaturi pentru autorităţi

Este important ca autorităţile locale să ştie că nu pot obţine bani europeni, prin măsura 322 dacă au început deja o investiţie pentru alimentarea cu apă cu finanţare guvernamentală, chiar dacă este nefinalizată. În plus, alimentările cu apă se pot finanţa numai în baza surselor de apă prezente sau create în cadrul proiectului, şi nu surse viitoare.

La fonduri, cetăţeni!

sursa: adevarul.ro

De aproape două luni, „Adevărul” vă oferă, zi de zi, informaţii despre obţinerea fondurilor europene. Pe www.adevarul.ro găsiţi toate aceste articole. Ziarul a încercat să răspundă unor întrebări esenţiale. Cine are acces la bani? Cât îţi dă Europa şi cât pui tu? Ce trebuie să conţină dosarul? Pentru ce activităţi primeşti finanţare? La ce uşi trebuie să baţi?

Tema e atât de importantă, încât de reuşita ei depinde viitorul României. În intervalul 2007-2013, România are alocate 31 de miliarde de euro. Deocamdată, aceste miliarde sunt virtuale. Dacă le vom aştepta să vină singure, vom rămâne cu mâna goală. În ultimii doi ani şi jumătate n-am luat nici măcar două miliarde. În ritmul ăsta, până-n 2013 nu vom depăşi cinci-şase miliarde. Or, până la 31 de miliarde e cale lungă.

Un prieten de la ţară mi-a spus că şi-ar face o păstrăvărie. Bun, şi ce te opreşte?, l-am întrebat. Nu prea ştiu cum e cu fondurile astea europene, a zis el. Citeşte ziarul, i-am spus. Şi mai întreabă pe la primărie… pe la prefectură…

Ei, aici e treaba Guvernului: să-l informeze chiar şi pe ciobanul din vârful muntelui. Ca să intre în România 29 de miliarde de euro în următorii patru ani şi jumătate, trebuie să întocmim dosare-beton. Iar pentru asta e nevoie de o mobilizare generală. Autorităţile centrale sunt responsabile cu campaniile de informare. Cele locale trebuie să facă proiecte.

Din ecuaţie nu pot lipsi întreprinzătorii privaţi. Avem nevoie de cât mai mulţi oameni capabili să atragă fonduri. Dacă aflaţi că vecinul dumneavoastră a pornit o afacere cu bani de la UE, nu-l invidiaţi, nu-l pizmuiţi, nu-i puneţi beţe-n roate! Felicitaţi-l! Nu a luat din banii nimănui, ci dintr-o pungă care chiar trebuie consumată. Nu ne aflăm în pericol de a termina fondurile, ci de a nu fi în stare să ajungem la ele.

Orice om care accesează bani europeni devine un motor al economiei. Sau măcar un motoraş. O asemenea iniţiativă implică şi riscuri. De exemplu, poţi da faliment. Nimeni nu garantează succesul unei afaceri, nici măcar dacă e demarată cu fonduri europene.

Guvernul e dator să sune mobilizarea generală: la fonduri, cetăţeni! Dar pentru asta trebuie să ofere consultanţă în masă. Inclusiv vecinului meu care vrea să-şi facă păstrăvărie.

Statele UE trebuie sa dezvaluie incepand de joi beneficiarii Politicii Agrare Comune

sursa: standard.ro

In 30 aprilie expira termenul-limita fixat tarilor membre pentru a publica pe internet lista integrala si nominala a beneficiarilor tuturor subventiilor agricole europene de pe teritoriul sau, si sumele primite.

Miza este de amploare. Politica Agricola Comuna (PAC), stalp istoric al constructiei europene, reprezinta circa 40% din bugetul total al UE, adica 55 de miliarde de euro in 2007.

Aceasta obligatie de transparenta este urmarea unui acord negociat la sange in 2006. La sfarsitul lunii septembrie 2008, au fost dezvaluiti beneficiarii unei mici parti din suma, cei din categoria “dezvoltare rurala”. Incepand de joi vor fi dezvaluiti beneficiarii subventiilor consistente – ajutoarele directe pentru exploatatori (42,6 miliarde de euros). Deja, una dintre tarile care primesc cei mai multi bani, Germania, da inapoi. Berlinul si-a anuntat deja refuzul de a se supune, invocand drept argument decizia mai multor tribunale din tara sesizate de agricultori, care au apreciat ca aceasta obligatia incalca principiul respectarii informatiilor de natura privata.

“Transparenta – da, dar nu daca aceasta ne va incalca drepturile fundamentale de cetateni”, a subliniat purtatorul de cuvant al Ministerului Agriculturii. Actionand astfel, Germania se expune unei proceduri de infringement si, posibil, unor amenzi consistente. “Sunt banii contribuabililor si este foarte important ca oamenii sa stie pe ce sunt cheltuiti”, a avertizat comisarul pentru agricultura Mariann Fischer Boel. Doar justitia europeana ar fi in masura sa invalideze o masura legislativa europeana, avertizat Bruxelles-ul, explicand ca niciun tribunal german nu are aceasta putere.

Pentru asociatia britanica Farmsubsidy, care duce o campanie pentru transparenta subventiilor PAC, atitudinea guvernului german este scandaloasa. “Se lasa manipulat de marii proprietari si de business-ul din lumea agricola”, acuza unul dintre liderii sai, Jack Thurston. Deja din septembrie 2008, cand s-a facut lumina asupra unei parti dintre beneficiari, dezvaluirile au facut valuri in special in Germania, unde publicul a descoperit ca printre ei figura, pe langa cluburi de echitatie si de ski, magnatul industriei auto <javascript:;> , Wolfgang Porsche.

In Marea Britanie, unele informatii au fost publicate de mai multi ani, demonstrand ca familia regala profita din plin de subventiile Bruxelles-ului, desi Marea Britanie critica vehement PAC. Regina Marii Britanii, care are numeroase terenuri, a primit 769.000 de lire sterline (853.000 euro) in cadrul PAC pentru 2003 si 2004, in timp ce fiul ei, printul Charles, a primit 300.000 de lire sterline (333.000 euro). In ceea ce priveste Franta, principala beneficiara a PAC, autoritatile au spus permament ca se vor supune regulilor, dezvaluind integral cifrele. “Vom publica aceasta lista la 30 aprilie, conform angajamentelor luate”, a declarat ministrul francez al agriculturii Michel Barnier. Pana in prezent, doar sapte tari europene au dat dovada de transparenta aproape completa in ceea ce ii priveste pe beneficiarii PAC.