Basescu: In Romania s-a ajuns la “exagerari incredibile” in controlul utilizarii banilor UE

sursa: standard.ro

Presedintele Traian Basescu a declarat, la o intalnire cu romanii din Grecia, ca in Romania, s-a ajuns la “exagerari incredibile” in ceea ce priveste controlul utilizarii fondurilor europene, motiv pentru care s-a reusit cheltuirea a doar 300 de milioane de euro in ultimii trei ani.

In contextul in care un cetatean roman stabilit in Grecia i-a spus sefului statului ca, in tara de adoptie, controlul pentru utilizarea fondurilor europene este foarte riguros, fapt care duce la tergiversarea procesului de accesare si folosire a banilor, Basescu a remarcat ca, din acest punct de vedere, in Romania s-a ajuns la exagerari. “In Romania este cel putin la fel de adanc controlul fondurilor europene. S-a ajuns pana la exagerari incredibile, motiv pentru care am reusit, avand la dispozitie 5,9 miliarde cu tot cu bugetul pe anul acesta, sa cheltuim doar vreo 300 de milioane de euro in 2007, 2008 si 2009. Cred ca in Romania s-a exagerat cu adancimea controlului pe fondurile europene, ori din exces de zel, ori din teama birocratilor de a nu avea probleme si atunci mai bine intorc hartia aia si pe cant sa vada nu cumva o fi vreun semn pe cant? Prefera sa nu dea avizul decat sa aiba el probleme”, a explicat seful statului situatia din Romania.

Declaratii de presa sustinute de primul-ministru Emil Boc la finalul sedintei Comitetului interministerial pentru gestionarea fondurilor comunitare

sursa: guv.ro

Am incheiat sedinta saptamanala a Comitetului Interministerial pentru absorbtia fondurilor comunitare. Am invitat la aceasta sedinta si presedintii in exercitiu ai Regiunilor de Dezvoltare pentru a le prezenta unele probleme legate de implementarea unor proiecte cu privire la fondurilor europene si pentru a lua unele decizii cu privire la o mai buna implementare a acestor proiecte in Romania.
Astăzi am luat două decizii. Prima decizie este extrem de importantă.
Am decis majorarea procentului de pre-finanţare a proiectelor din fondurile europene de la 20% la 30%. Până acum, am majorat procentul de pre-finanţare a proiectelor europene de la 15% la 20%, iar în urma deciziei de astăzi acest procent de pre-finanţare a crescut de la 20 la 30%.
Am luat această decizie din două motive. În primul rând, pentru a asigura o mai bună absorbţie a fondurilor comunitare.
În al doilea rând, pentru a exista mai mulţi bani în economie, prin care să fie plătite lucrările care se efectuează din fonduri europene.
Am atras însă atenţia atât preşedinţilor în exerciţiu ai Regiunilor de Dezvoltare, după cum atragem atenţia tuturor acelora care beneficiază de fonduri, că această pre-finanţare mărită la 30% va fi acordată dacă se face treabă.
Adică, dacă se ţin la timp licitaţiile şi se începe derularea lucrărilor şi, de asemenea, dacă există facturi care să fie plătite. Nu vom transfera aceşti bani în conturile autorităţilor locale doar ca să stea acolo. Ei vor fi transferaţi doar dacă vor fi plătiţi efectiv şi lucrările vor fi efectuate pe fondurile europene pe care le avem.
Prin aceste măsuri mai rezolvăm o problemă scadentă a acelora care derulează fonduri europene, o altă problemă a administraţiilor locale: problema TVA-ului pe care trebuie să îl plătească autorităţile administraţiei publice locale.
Prin faptul că am majorat cota de pre-finanţare de la 20 la 30% dăm posibilitatea autorităţilor locale să plătească mult mai uşor partea de TVA pe care trebuie să o plătească potrivit legii, nemaifiind obligate să suporte din bugetul Consiliului Local această sumă de bani. Din acest punct de vedere, reprezintă o uşurare pentru administraţiile locale.
Sper ca administraţiile locale şi judeţene şi toţi cei care operează cu fonduri europene să fi înţeles acest efort pe care noi îl facem.
Este un efort de injecta câţi mai mulţi bani în economie, de a dinamiza lucrările de investiţii, de a avea licitaţii organizate şi lucrări publice efectuate.
Guvernul şi Ministerul Finanţelor fac un efort extraordinar pentru a asigura aceste resurse financiare. Şi sperăm ca acest efort să se poată regăsi şi într-o mai bună absorbţie a fondurilor europene de către administraţiile locale.
Mă voi referi la cea de a doua decizie. Am luat astăzi act de propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei – care coordonează Programul Operaţional Regional – de a stabili un coordonator pentru fiecare pol de creştere.
Asta ce înseamnă ?
Că în fiecare Regiune de Dezvoltare vom avea un coordonator care se va ocupa de problemele polului de creştere, aşa cum au fost stabiliţi polii de creştere prin lege, în diversele regiuni ale ţării, pentru a monitoriza şi aplica direct politicile Guvernului. Dorim, de asemenea, să ne asigurăm că banii care sunt alocaţi României de către UE vor fi cheltuiţi rapid, la termen şi potrivit regulilor stabilite de lege.
Este un lucru nou. Prin această decizie avem o responsabilitate precisă, dată unei persoane care va raporta în permanenţă atât Guvernului, cât şi Agenţiei de Dezvoltare Regională, problemele care apar şi va urmări implementarea proiectelor europene care aduc în România acei bani de care avem nevoie.

Redactor: Domnule prim-ministru, când vor fi gata normele de aplicare a legii privind restituirea imobilelor care au fost preluate abuziv ? Senatorul Dan Voiculescu a anunţat că va face tot posibilul pentru a începe declanşarea urmăririi penale împotriva dumneavoastră ?

Emil Boc: Vreau să vă asigur că Guvernul, prin agenţiile şi structurile abilitate, oferă informaţii corecte tuturor acelora care le solicită. Din acest punct de vedere, e decizia fiecărui deputat sau senator să facă mai departe ceea ce doreşte.

Redactor: Puteţi să ne spuneţi cum veţi numi responsabilii pe Regiunile de Dezvoltare, din rândul căror funcţionari ?

Emil Boc: Va fi o selecţie efectuată de către Agenţiile de Dezvoltare Regională pe baza unor proiecte de management.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 26.05.2009

Guvernul a decis majorarea prefinantarii proiectelor din fonduri europene de la 20% la 30%

sursa: standard.ro

Guvernul a decis majorarea procentului de prefinantare a proiectelor din fonduri europene, de la 20% la 30% pentru a sigura o mai buna absorbtie a fondurilor comunitare si pentru a aduce mai multi bani in economie.

“Am decis majorarea procentului de prefinantare a proiectelor din fonduri europene de la 20% la 30% pentru a sigura o mai buna absorbtie a fondurilor comunitare si pentru a exista mai multi bani in economie”, a declarat azi premierul Emil Boc. Pana acum nivelul era unul de 20%, dupa ce fusese in prealabil majorat de la pragul de 15%.

“Aceasta prefinantare va fi acordata doar in conditii legale. Nu se vor transfera acesti bani in conturile autoritatilor locale doar sa stea acolo. Banii trebuie folositi asa cum trebuie”, a mai adaugat premierul.

Primarie aruncata in faliment de un proiect SAPARD

sursa: romanialibera.ro

Administratia Finantelor Publice Harsova a obtinut in instanta blocarea conturilor Primariei Topalu, care este acuzata ca a cheltuit 500 milioane lei vechi in plus la pietruirea unui drum prin programul SAPARD.

Administratia Finantelor Publice Harsova este aproape de a obtine o hotarare judecatoreasca definitiva care sa prevada blocarea conturilor Primariei Topalu din judetul Constanta. Motivul il constituie un proiect de pietruire a drumurilor comunei, realizat din fonduri SAPARD, asupra caruia exista suspiciuni ca nu ar fi fost realizat conform specificatiilor.

Potrivit declaratiei primarului comunei Topalu, Gheorghe Murat, lucrarile de pietruire, in valoare de un milion de euro, au fost receptionate, conform legii, de o comisie formata din organele abilitate. La putina vreme dupa receptia lucrarii, in localitate a sosit o comisie de la SAPARD Bucuresti. Aceasta a descoperit o dispozitie de santier prin care era modificata o specificatie a proiectantului. S-a presupus, pe baza acesteia, ca un strat de nisip nu a fost introdus in structura drumului, iar expertii SAPARD au cerut o expertiza a lucrarii.

Desi lucrarea a fost considerata buna, administratiei locale i se cer inapoi 500 milioane de lei vechi, contravaloarea stratului de nisip. Deoarece primarul sustine ca nu are fondurile necesare rambursarii, Administratia Finantelor Publice Harsova cere blocarea conturilor administratiei Topalu. “si la pomana suntem prosti”, a declarat Gheorghe Murat, care a adaugat ca suma este purtatoare de dobanzi.
Administratia Finantelor Publice Harsova a dat in judecata administratia publica din Topalu si a cerut blocarea conturilor acesteia. AFP a avut castig de cauza la prima instanta, dar Primaria Topalu a facut recurs. Pe rolul Tribunalului Constanta se afla Dosarul 4959/118/2009, inregistrat pe 20 mai anul acesta, prin care Consiliul Local Topalu face recurs la decizia de blocare a conturilor ceruta de Administratia Finantelor Publice din Harsova. “Trebuia sa atace constructorul, ca el a facut lucrarea. Desi aceeasi firma a executat lucrari si la Cogealac, si la Oltina.Noi nu avem ce sa-i reprosam, lucrarea este buna, rezista”, sustine primarul. Murat nu-si face prea mari sperante in privinta procesului. Edilul a schimbat avocatul, dar se pare ca singura sansa este ca administratia locala sa-si recupereze banii de la executantul lucrarii. “Te face sa nu mai faci. Dau eu un miliard de lei si iau drumurile la mine acasa”, a mai adaugat Murat, care a precizat ca se judeca, pe aceasta speta, de mai bine de doi ani.

In ciuda semiesecului de la Topalu, proiectele SAPARD au fost folosite cu succes in circa o treime din localitatile constantene. Astfel, de programul SAPARD au beneficiat 20 de localitati care au atras fonduri de peste 16 milioane de euro pentru proiecte de infrastructura locala, in special pentru realizarea de drumuri si retele de alimentare cu apa.

Creste competitivitatea firmei cu bani de la UE!

sursa: adevarul.ro

Bruxellesul ofera intreprinzătorilor 2,55 miliarde de euro prin Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice in perioada 2007-2013.Intreprinzatorii care vor să-si ridice afacerile la standardele europene de productivitate pot solicita sprijin nerambursabil de la Uniunea Europeana.

Întreprinderile româneşti pot solicita sprijin nerambursabil pentru a-şi spori competitivitatea pe piaţa comunitară prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE).

Programul are ca principal obiectiv creşterea productivităţii companiilor din România pentru reducerea decalajelor faţă de media la nivelul Uniunii Europene. „Măsurile întreprinse ar trebui să ducă la o creştere medie anuală a productivităţii cu 5,5% până în 2015“, spune Felix Lucuţar, mana-ging partner în cadrul firmei de consultanţă Agriculture Capital&Engineering.

Mai mult, România ar trebui să atingă în următorii şase ani un nivel al productivităţii de aproximativ 55% din media Uniunii Europene.

Patru axe prioritare

Uniunea Europeană pune la dispoziţia întreprinzătorilor, în intervalul 2007-2013, 2,55 miliarde de euro. Autoritatea de Management pentru acest program este reprezentată de o entitate din cadrul Ministerului Economiei. Pentru mai multe detalii, puteţi consulta pagina de web ammposcce.minind.ro.

În limbajul specific fondurilor europene, direcţiile prioritare pentru creşterea competitivităţii economice sunt împărţite în patru axe, una dintre ele fiind activă în prezent. În plus, fiecare dintre acestea cuprinde aşa-numitele domenii majore de intervenţie, prin intermediul cărora sunt clasificate tipurile de activităţi eligibile.

Consolidarea sectorului productiv

Prima dintre direcţiile programului vizează consolidarea sectorului productiv şi crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor. Aceasta cuprinde trei domenii majore de intervenţie care vizează investiţiile productive şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii (1.1.), accesul acestora din urmă la finanţare (1.2.), respectiv dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil (1.3.).

Cea de-a doua axă a programului are în vedere cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea pentru competitivitate şi se împarte în trei domenii. Mai exact, cercetarea şi dezvoltarea în parteneriat între universităţi, institute şi întreprinderi, în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie (2.1.), investiţii pentru infrastructura de cercetare, dezvoltare, inovare (2.2.) şi accesul întreprinderilor la astfel de activităţi (2.3.). Pentru domeniul 2.1, respectiv 2.3. – operaţiunea pentru start-up-uri (entităţi nou-formate) şi spin-off-uri (entitate formată prin desprinderea de una mai mare) inovative, sesiunile de depunere a proiectelor sunt în prezent active.

Eficienţa energetică, prioritară

Valorificarea potenţialului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi aplicarea acestuia în administraţie, dar şi în întreprinderi, sunt promovate prin intermediul celei de-a treia axe prioritare. Ca şi în cazul celorlalte axe, aceasta se împarte în trei domenii care au în vedere susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei (3.1.), dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice (3.2.) şi dezvoltarea e-economiei (3.3.). Nu în ultimul rând, POS CCE promovează, prin axa a patra, creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic.

Mai exact, se doreşte îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a sustenabilităţii sistemului energetic (domeniul 4.1.) şi valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie verde.

Sesiuni de depunere active

În prezent, pot fi depuse proiectele care vizează cercetarea în parteneriat între universităţi/institute de cercetare şi întreprinderi, cercetarea şi dezvoltarea de înalt nivel ştiinţific la care vor participa specialişti din străinătate şi start-up-urile şi spin-off-urile inovative.

Sprijin nerambursabil de până la 60 de milioane de lei

Prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, cel mai mare sprijin nerambursabil care poate fi accesat, cu finanţare 100% a cheltuielilor eligibile, este de 60 de milioane de lei.

Acesta se acordă pentru proiectele ce vizează dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare existente şi crearea de noi infrastructuri, cum ar fi laboratoarele sau centrele de excelenţă.

Cum a ajuns Romania sa aiba fonduri de 4,2 mld. euro pentru resurse umane

sursa: zf.ro

Romania are la dispozitie 4,2 mld. de euro pana in 2013 pentru dezvoltarea resurselor umane, ceea ce reprezinta 5,6% din cei 75 mld. euro disponibili pentru statele membre ale UE, alocati prin Fondul Social European (FSE). De ce doar atat?

La polul opus se afla state precum Polonia sau Germania, care primesc finantari de pana la 15% (11,4 mld. euro) sau chiar 20% (15,7 mld. euro) din valoarea totala a FSE, unul din instrumentele structurale prin care UE investeste in programe destinate cresterii gradului de ocupare in statele membre.

Principala explicatie pentru diferentele inregistrate intre fondurile alocate statelor membre UE tine de situatia pietei fortei de munca la momentul in care s-a stabilit planul financiar pentru fiecare tara in parte.
Pe langa situatia economica si sociala, gradul de ocupare si rata somajului la nivelul lui 2006 au fost printre principalii indicatori luati in calcul. 
“Principalii indicatori luati in calcul la negocierea sumelor alocate au fost rata de ocupare si rata somajului, avandu-se in vedere nivelul de gravitate a problemelor sociale”, au adaugat repezentantii AMPOSDRU. 
Printre celelalte criterii luate in considerare pentru acordarea fondurilor europene pentru resurse umane au fost numarul de locuitori, potentialii beneficiari finali ai fondurilor FSE, precum si PIB-ul pe cap de locuitor (un PIB mai mic atrage mai multi bani de la FSE).

Somaj mic, fonduri mai putine
“Polonia are o alocare din FSE de 11,4 miliarde de euro, in timp ce Romania are doar 4,2 de miliarde de euro. Una dintre explicatii consta in faptul ca Polonia avea in 2005 o rata a somajului de circa 20%, in timp ce tara noastra abia acum, in perioada crizei economice, a atins un procent de 5,7%, valoare inregistrata in aprilie 2009, fapt care se resimte destul de puternic in plan social”, sustin reprezentantii Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU), program finantat din FSE.
In 2006, Romania avea o rata a somajului de 5,2% (cu 2,7% mai mica decat media europeana), un numar de 460.500 de someri si o pondere importanta (19%) de tineri care au abandonat timpuriu sistemul de invatamant. In 2009, numarul somerilor din Romania inregistrati in luna aprilie a fost de aproximativ 520.000 de persoane, plasand rata somajului la 5,7%. 
Unul din cei mai importanti indicatori care au stat la baza stabilirii planului financiar pentru statele care vor primi finantari europene pentru dezvoltarea resurselor umane a fost rata somajului.
In cazul Poloniei, unul din prinicpalele motive pentru care primeste un pachet financiar de 11,4 mld. euro pentru resurse umane a fost ca majoritatea populatiei lucreaza in alte state membre ale UE, ceea ce a condus la cea mai scazuta rata a ocuparii din Europa, de 54,5%, cu mult sub targetul UE, de 70%. Polonia a avut si o rata a somajului foarte ridicata, de 13,8% in 2006, care a scazut in prezent la 7,7% in luna martie a acestui an, potrivit datelor Eurostat.
Si Ungaria se confrunta in prezent cu probleme in ceea ce priveste somajul, intrucat in februarie 2009 a avut o rata a somajului de 9,1%, acesta fiind maximul ultimilor 12 ani. In 2006, Ungaria avea o rata a somajului de 7,5%.
Bulgaria, care va primi finantari europene in valoare de 1,39 mld. euro pentru resurse umane, se confrunta in 2006 cu o rata ridicata a somajului in randul tinerilor (19,5%) si a celor cu nivel scazut de educatie. Una dintre prioritatile Bulgariei va fi imbunatatirea participarii angajatilor la formarea profesionala continua, care va trebui sa ajunga la media europeana de 9,6%, in 2006 fiind de doar 1,3%.

Romania, umar la umar cu Ungaria la fonduri
Desi se putea lauda cu o crestere economica in 2006 de circa 7%, mult peste media europeana (de 3,1%), Romania pornea de la un PIB pe cap de locuitor in 2004 de numai 24% din valoarea medie a statelor membre, situandu-se in partea inferioara a clasamentului.
“Romania inca sufera de pe urma unei structuri a ocuparii mostenite din trecut, multe persoane practicand o agricultura de subzistenta, la care se adauga o populatie in scadere, un somaj ridicat in randul tinerilor precum si un deficit de competente in crestere pe piata muncii”, arata descrierea situatiei Romaniei de pe site-ul Comisiei Europene. 
Desi un PIB per capita mai mic atrage finantari europene mai mari, la acest capitol Cehia a punctat mai bine decat noi si a obtinut cu peste 200 de milioane de euro mai mult din fondurile pentru resurse umane, de pana la 4,43 mld. euro). In 2006, Cehia avea un PIB pe cap de locuitor de 76% din media europeana.
In ceea ce priveste indicatorul care vizeaza gradul de ocupare, Romania a avut in 2006 o rata de ocupare a fortei de munca de 58,8%, mult sub media europeana, de 64,3%. In aceeasi situatie s-a aflat si Ungaria, care primeste un sprijin financiar pentru dezvoltarea resurselor umane in valoare de 4,2 mld. euro, egal cu cel al Romaniei. In 2006, Ungaria avea o rata de ocupare de 57,3%, aflandu-se sub media europeana cu 6% si la gradul de ocupare in randul femeilor (51,1%).

Mai putini bani pentru cine a mai primit fonduri
Germania primeste cea mai mare alocare financiara din fondurile europene pentru resurse umane, de pana la 15,7 mld. euro, desi in 2006 se bucura de o revenire puternica a economiei, cu o rata de crestere de 2,8% si cu o scadere semnificativa a numarului de someri. Totusi, statul are nevoie de sprijin financiar pentru resurse umane pentru ca se confrunta cu o imbatranire a fortei de munca, ceea ce va duce la diminuarea numarului de persoane active pe piata muncii. De asemenea, in unele sectoare exista o lipsa de personal calificat. In 2006, germanii au angajat 48,4% din populatia in varsta.
In prezent, Uniunea Europeana beneficiaza de un buget anual de aproximativ 120 mld. euro, ceea ce reprezinta circa 1% din PIB-ul cumulat al statelor membre. Din acest buget, fondurile structurale reprezinta o treime, ceea ce inseamna ca 10% revin Fondului Social European. In perioada 2007-2013, FSE va cheltui aproximativ 75 mld. euro pentru crearea de locuri de munca, pentru calificarea angajatilor si pentru alte investitii in resursele umane din Europa.
Letonia este una din tarile care au primit cele mai mici alocari financiare prin FSE, de 650 mil. euro, intrucat in 2006 se confrunta cu o crestere semnificativa a ratei de ocupare, de peste 66% si cu o scadere a ratei somajului la 6,8%. Letonia a mai beneficiat de sprijin financiar din partea FSE si in perioada 2004 – 2006, cand multe persoane cu dizabilitati au fost ajutate sa se integreze pe piata muncii.
Belgia, care are un plan financiar in valoare de 90 mil. euro, a mai beneficiat in perioada 2000 – 2006 de finantari prin FSE, cu o valoare totala de peste 4,3 mld. euro, in care este inclusa si contributia nationala. Piata muncii din Belgia mai are nevoie de dezvoltarea programelor de incluziune sociala si care lupta impotriva discriminarii.

Cand depun proiectul pentru banii europeni?

sursa: adevarul.ro

Afla cand incep si cand se inchid sesiunile de depunere a proiectelor pentru finantare de la UE. Sesiunile de depunere a proiectelor pentru Programul Operational Regional si pentru Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane sunt, in prezent, active.

Aproape că ţi-ai finalizat proiectul pentru solicitarea unui sprijin european şi vrei să ştii când poţi să-l depui? Sau ai o idee de proiect şi vrei să ştii cât timp mai ai la dispoziţie până la deschiderea sesiunii de depunere?

Ei bine, află care sunt programele care au, în prezent, sesiuni active şi când se pot depune proiectele pentru celelalte. Proiectele se depun de către firma de consultanţă sau de către solicitant, în cazul în care acesta şi-a întocmit singur proiectul, la Oficiile Judeţene.

Sesiuni active

În momentul de faţă, pot fi depuse proiectele aferente Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane şi Programului Operaţional Regional, pentru majoritatea domeniilor majore de intervenţie. Pentru acesta din urmă, depunerea se efectuează continuu, fără termen de închidere a sesiunii.

Totuşi, în Regiunea Nord-Est, cererile de proiecte privind reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale s-au suspendat de la data de 24 aprilie. „Programul este greoi şi nu reuşeşte să absoarbă resursele din cauza criteriilor de evaluare neclare şi a birocraţiei”, explică Felix Lucuţar, managing partner în cadrul firmei de consultanţă Agriculture Capital&Engineering.

Cei care vor să acceseze fonduri de la UE aferente Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane trebuie să ştie că sesiunile pentru majoritatea domeniilor se închid în lunile iunie-iulie, doar câteva dintre acestea având termene-limită până în toamnă.În prima parte a acestei luni s-au deschis sesiunile de depunere a proiectelor şi pentru Fondul European pentru Pescuit. Nu se cunoaşte deocamdată termenul-limită de depunere.

În cadrul Programului Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice sunt deschise sesiunile pentru proiectele ce vizează cercetarea şi dezvoltarea în parteneriat între universităţi, institute şi întreprinderi, accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare şi cele care au în vedere îmbunătăţirea eficienţei energetice.

Proiectele pentru investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor se pot depune începând cu 8 iulie. Pentru celelalte domenii ale programului nu s-a stabilit deocamdată data de deschidere a sesiunilor.

Agricultura, în stand-by

Pentru depunerea proiectelor aferente Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală nu a fost deocamdată anunţată nicio dată de demarare a sesiunii de depunere. Doar măsura privind înfiinţarea grupurilor de producători (142) este activă în acest moment şi nu se cunoaşte deocamdată termenul-limită de depunere a proiectelor.

Pentru măsurile de modernizare a exploataţiilor agricole (121), de creştere a valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere şi de renovare şi dezvoltare a satelor nu a fost anunţată oficial deschiderea sesiunilor de depunere, însă consultanţii se aşteaptă ca proiectele să poată fi depuse de la jumătatea lunii
viitoare.

Fonduri europene pentru autorităţile locale

sursa: adevarul.ro

Autorităţile pot face economii preluând modele pentru întocmirea caietelor de sarcini de pe internet. Primăriile pot face o parte din munca consultantului, folosind banii europeni. Pot efectua studii topografice, care pot fi apoi utilizate gratuit de consultant.

Primul pas pentru accesarea unor fonduri prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, în cadrul măsurii 322, este identificarea componentelor proiectului integrat, care nu generează profit, dar este în acord cu legislaţia achiziţiilor publice.

Legea interzice împărţirea unei achiziţii în subetape în scopul evitării, cu bună intenţie, a procedurilor de licitaţie, şi trebuie aplicată împreună cu OG28/2008, care stabileşte cu exactitate conţinutul cadru al studiului de fezabilitate pentru proiectele finanţate din bani publici.

Astfel, autorităţile publice care doresc să implementeze proiecte în cadrul acestei măsuri trebuie să deruleze o singură procedură de achiziţie publică menită să acopere integral necesităţile proiectului: ridicări topografice, studii geotehnice, studii hidrologice, expertize, documentaţii pentru avize, studii de fezabilitate şi analiza cost beneficiu. Următorii paşi în obţinerea de bani europeni sunt stabilirea procedurii pentru selecţia serviciilor de consultanţă şi întocmirea caietelor de sarcini.

Autorităţile pot găsi modele pentru întocmirea caietelor de sarcini pe internet, economisind astfel banii contribuabililor. Publicarea în sistemul electronic de achiziţie publică SEAP este următorul pas. Pentru această etapă autorităţile sunt sfătuite să evite apelarea la serviciul de publicare care s-a dezvoltat întrucât costul acestuia urcă până la 1.000 de lei, iar operaţiunea este una simplă şi poate fi efectuată pe baza unor cunoştinţe primare.

După selecţia ofertelor este încheiat contractul pentru întocmirea documentaţiei pentru proiectul integrat accesat în cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, măsura 322. După obţinerea avizelor necesare trebuie depusă cererea de finanţare şi apoi studiile de fezabilitate.

Greşeli frecvente

Cea mai des întâlnită greşeală este împărţirea achiziţiei în mai multe etape, cu valori mai mici de 15.000 de euro, şi încredinţarea acestora către diverşi contractori. Autorităţile încalcă astfel legea achiziţiilor publice, iar acest lucru va duce la atragerea răspunderii patrimoniale a persoanei responsabile. Solicitanţii trebuie să fie atenţi la scoaterea la licitaţie a proiectului tehnic.

Aceasta nu este o cheltuială eligibilă decât în măsura în care achiziţia s-a efectuat după semnarea contractului de finanţare. Există cazuri în care se face o achiziţie eronată a serviciilor. Se cumpără documentaţii în loc să se condiţioneze plăţile, măcar parţial, de succesul proiectului.

Sfaturi pentru autorităţi

Este important ca autorităţile locale să ştie că nu pot obţine bani europeni, prin măsura 322 dacă au început deja o investiţie pentru alimentarea cu apă cu finanţare guvernamentală, chiar dacă este nefinalizată. În plus, alimentările cu apă se pot finanţa numai în baza surselor de apă prezente sau create în cadrul proiectului, şi nu surse viitoare.

La fonduri, cetăţeni!

sursa: adevarul.ro

De aproape două luni, „Adevărul” vă oferă, zi de zi, informaţii despre obţinerea fondurilor europene. Pe www.adevarul.ro găsiţi toate aceste articole. Ziarul a încercat să răspundă unor întrebări esenţiale. Cine are acces la bani? Cât îţi dă Europa şi cât pui tu? Ce trebuie să conţină dosarul? Pentru ce activităţi primeşti finanţare? La ce uşi trebuie să baţi?

Tema e atât de importantă, încât de reuşita ei depinde viitorul României. În intervalul 2007-2013, România are alocate 31 de miliarde de euro. Deocamdată, aceste miliarde sunt virtuale. Dacă le vom aştepta să vină singure, vom rămâne cu mâna goală. În ultimii doi ani şi jumătate n-am luat nici măcar două miliarde. În ritmul ăsta, până-n 2013 nu vom depăşi cinci-şase miliarde. Or, până la 31 de miliarde e cale lungă.

Un prieten de la ţară mi-a spus că şi-ar face o păstrăvărie. Bun, şi ce te opreşte?, l-am întrebat. Nu prea ştiu cum e cu fondurile astea europene, a zis el. Citeşte ziarul, i-am spus. Şi mai întreabă pe la primărie… pe la prefectură…

Ei, aici e treaba Guvernului: să-l informeze chiar şi pe ciobanul din vârful muntelui. Ca să intre în România 29 de miliarde de euro în următorii patru ani şi jumătate, trebuie să întocmim dosare-beton. Iar pentru asta e nevoie de o mobilizare generală. Autorităţile centrale sunt responsabile cu campaniile de informare. Cele locale trebuie să facă proiecte.

Din ecuaţie nu pot lipsi întreprinzătorii privaţi. Avem nevoie de cât mai mulţi oameni capabili să atragă fonduri. Dacă aflaţi că vecinul dumneavoastră a pornit o afacere cu bani de la UE, nu-l invidiaţi, nu-l pizmuiţi, nu-i puneţi beţe-n roate! Felicitaţi-l! Nu a luat din banii nimănui, ci dintr-o pungă care chiar trebuie consumată. Nu ne aflăm în pericol de a termina fondurile, ci de a nu fi în stare să ajungem la ele.

Orice om care accesează bani europeni devine un motor al economiei. Sau măcar un motoraş. O asemenea iniţiativă implică şi riscuri. De exemplu, poţi da faliment. Nimeni nu garantează succesul unei afaceri, nici măcar dacă e demarată cu fonduri europene.

Guvernul e dator să sune mobilizarea generală: la fonduri, cetăţeni! Dar pentru asta trebuie să ofere consultanţă în masă. Inclusiv vecinului meu care vrea să-şi facă păstrăvărie.

Rata de absorbtie a fondurilor structurale: 4%

sursa: hotnews.ro

Ultimul document privind stadiul derularii fondurilor structurale, cu informatii valabile la data de 30 aprilie, elaborat de Ministerul Finantelor Publice, arata ca raportul dintre platile efectuate pe proiecte – din contributia UE – si alocarea financiara 2007-2009, adica pe scurt rata de absorbtie a fondurilor, este de 4%, cu 0,1% mai mare decat in luna anterioara. In acelasi timp, rata de contractare este de 30%, cu 2 procente mai ridicata decat in luna martie.Altfel spus, in ultima luna au mai fost semnate 96 de contracte de finantare, cele mai multe pe Programul Cresterea Competitivitatii Economice (39) si Programul Operational Regional (32).

Platile efectuate in cadrul proiectelor reprezinta in marea majoritate prefinantari acordate in cadrul Programului Operational Regional si – o mica parte – in cadrul POS Dezvoltarea resurselor Umane. In categoria rambursari exista 2 milioane lei, pentru proiecte POR si alte 1,2 milioane pentru proiecte in cadrul POS Mediu.

Cele mai slabe performante se inregistreaza pe POS Transport si Programul de Asistenta Tehnica, unde nu s-a intamplat mai nimic in ultima luna analizata.

Tabelul complet cu stadiul absorbtiei fondurilor structurale poate fi gasit aici.

Situatia centralizata a proiectelor contractate pana la data de 30 aprilie poate fi gasita aici.