Citiţi şi:
- Pogea le cere miniştrilor previziuni cu privire la încheierea contractelor finanţate din fonduri europene
- Proiecte de 5 miliarde euro pentru fondurile europene
În cei peste doi ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, gradul de absorbţie a fondurilor comunitare a rămas nesemnificativ: sub două miliarde de euro dintr-un total de peste 31 de miliarde de euro, bani disponibili în intervalul 2007-2013.
De vină, spun specialiştii, sunt birocraţia, lipsa de expertiză a autorităţilor şi a firmelor de consultanţă, dar şi lipsa de informare a potenţialilor beneficiari. În sprijinul lor, venim cu sfaturi practice şi cu idei de investiţii. Câţi bani poţi obţine, la ce uşi trebuie să baţi, unde depui cererea de finanţare şi ce documente trebuie să conţină dosarul de aplicaţie sunt doar câteva dintre întrebările la care vrem să oferim răspunsuri.
Zi de zi vei găsi o sugestie de investiţie susţinută de povestea de succes a unui antreprenor, a cărui idee a prins viaţă cu ajutorul fondurilor din perioada de preaderare. Află din exemple practice ce greutăţi au întâmpinat alţii, ce sume au investit şi dacă mai au de gând să aplice pentru noi ajutoare financiare nerambursabile.
La aceeaşi rubrică vor fi incluse şi proiectele care au primit undă verde în perioada de postaderare. Dacă au reuşit să obţină creditul de cofinanţare necesar pentru demararea lucrărilor şi cum fac faţă scăderii accentuate a leului, aflaţi din paginile ziarului „Adevărul“.
Calculele financiare sunt vitale
Pentru a nu repeta greşelile celor care au avut o idee, au primit finanţare, dar nu au avut succes, îţi propunem o serie de reportaje cu poveştile lor. Învaţă din greşelile lor pentru a nu cădea în aceleaşi capcane.
Şi pentru că orice investiţie de succes trebuie susţinută de cifre, sugestiile noastre vor fi însoţite întotdeauna de informaţii complete despre natura şi valoarea cheltuielilor eligibile, precum şi a celor din categoria neeligibil. Află de la consultanţii noştri care este investiţia minimă pentru o fabrică de procesare a laptelui, care este perioada de amortizare a unei pensiuni agroturistice şi cât de uşor poţi obţine profit dacă îţi construieşti un abator de porcine.
De asemenea, informează-te despre paşii necesari pentru achiziţia unui tractor din fonduri UE şi cum să faci bani dintr-un depozit frigorific, adaptându-te cerinţelor comunitare.
Începem cu agricultura
Primul domeniu de care ne ocupăm este agricultura, un sector care rămâne subdezvoltat, în ciuda potenţialului ridicat. Te vom ţine la curent cu perioadele în care poţi să aplici pentru o anumită măsură din cadrul programelor disponibile şi modificările care apar pe parcurs.
Află cum poţi obţine un punctaj mai bun, cine este autoritatea de management şi care este rolul ei, de ce este important planul de fezabilitate şi unde poţi obţine cofinanţare. După agricultură, vom continua cu sugestii de creştere a competitivităţii pentru mediul de busi ness, cu idei de investiţii pentru municipalităţi, dar şi cu informaţii despre programele disponibile ONG-urilor.
Dacă ai o idee, dar nu ştii dacă eşti eligibil pentru a obţine finanţare, sau dacă ai orice nelămuriri legate de programele de post-aderare, scrie-ne pe adresa fonduriue@adevarul.ro, iar consultanţii noştri îţi vor răspunde în fiecare sâmbătă, începând cu data de 18 aprilie.
Ce trebuie să ştii despre fondurile europene?
Până în 2013, România poate primi fonduri nerambursabile de 19,6 miliarde de euro din fonduri structurale şi de coeziune. La acestea se adaugă peste 11 miliarde de euro destinaţi sectorului agricol, din care aproximativ 5 miliarde de euro ca subvenţii şi restul provenind din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi cel pentru pescuit. În total.jpg)
sunt peste 31 de miliarde de euro. Sumele vin din bugetul consolidat al Uniunii Europene, precum şi din cofinanţarea naţională.
1,24% din Venitul Naţional Brut
Contribuţia României, la fel ca şi a celorlalte state membre UE, nu trebuie să depăşească 1,24% din venitul naţional brut. Potrivit datelor publicate în Jurnalul UE, în 2007, ţara noastră a avut o contribuţie de 1,07 miliarde de euro. În 2008 a fost virată suma de 1,2 miliarde de euro, iar pentru anul în curs se aşteaptă o contribuţie care va depăşi 1,4 miliarde de euro.
În schimb, absorbţia este foarte scăzută, fiind contractate proiecte care nu au depăşit două miliarde de euro, din care o mică parte au fost cheltuiţi.
Mai bine ne prezentăm la capitolul pre-aderare, unde rata de absorbţie a fost de 80-90%, potrivit Ministerului Finanţelor. „În prezent sunt în derulare proiecte finanţate în perioada de preaderare. Aşa că, dacă comparăm sumele cheltuite din aceste instrumente şi în 2007 şi 2008, cu sumele pe care le-am trimis la bugetul UE, atunci România este beneficiar net. Însă, dacă discutăm doar despre fondurile postaderare, atunci vorbim de un grad de absorbţie de aproximativ 4%, raportat la alocările din ultimii doi ani“, susţine Dragoş Jaliu, expert fonduri europene, Structural Consulting Group.
Principalele programe postaderare
Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) – are ca obiectiv creşterea productivităţii IMM-urilor pentru reducerea decalajelor faţă de restul UE.
Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) - sprijină ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune.
Programul Operaţional Regional (POR) - vizează îmbunătăţirea condiţiilor din infrastructură şi a mediului de afaceri.
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) – corelează educaţia continuă cu piaţa muncii.
Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) - vizează îmbunătăţirea infrastructurii de mediu.
Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) - sprijină sectorul administrativ.
Deficienţe şi neajunsuri
Absorbţia slabă a fondurilor europene este cauzată de o serie de factori, ce ţin atât de lipsa de competenţă a autorităţilor publice, cea a solicitanţilor, dar şi a consultanţilor deopotrivă. „Nivelul de expertiză din sistem rămâne extrem de scăzut. Încă se ignoră necesitatea de a avea, la nivel decizional, un corp de experţi cu experienţă practică în analiză financiară şi economică, şi nu doar funcţionari publici multicalificaţi’’, este de părere Florin Ilie, expert în fonduri europene.
Alte bătăi de cap sunt date de schimbarea permanentă a versiunilor de proceduri, precum şi de inoperabilitatea mai multor măsuri existente. Sunt solicitate foarte multe adeverinţe, certificate şi avize care solicită timp şi bani, care înseamnă costuri suplimentare şi întârzie depunerea dosarului de finanţare.
Cofinanţarea dă bătăi de cap
Cu toate că ar putea obţine acordul de finanţare, multe proiecte nu pot fi realizate din cauza blocajului care persistă, încă, pe piaţa creditelor. Mai grav este că „sunt beneficiari care au deja finanţarea aprobată, dar care aleg să renunţe la proiect din cauza condiţiilor aspre de creditare şi a deprecierii accentuate a leului’’, punctează Felix Lucuţar, managing partner la Agricultural Capital & Engineering.
Cererile de finanţare sunt superficiale
Specialiştii susţin că, de multe ori, problemele pleacă de la lipsa de informare a potenţialilor beneficiari şi a consultanţilor. Din această cauză, cererile de finanţare depuse nu îndeplinesc adesea nici măcar cerinţele administrative minime: formularele nu sunt completate corect, studiul de fezabilitate nu este bine realizat, lipsesc avize. În plus, spun specialiştii, se fac erori majore de calcul în cadrul analizei cost-beneficiu, iar justificarea necesităţii şi a utilităţii investiţiei este superficială.
Află informaţii despre:
-Cine este eligibil
-Care sunt documentele necesare
-Cum se redactează cererea de finanţare
-Unde se depune dosarul
-Este rentabilă investiţia
-Cine oferă cofinanţare
