Peste jumatate dintre proiectele firmelor romanesti pentru fondurile europene sunt neeligibile

Mai mult de jumatate dintre proiectele depuse de firmele romanesti pentru obtinerea finantarilor europene prin Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice sunt respinse pentru erori in documentele depuse, pentru neincadrarea in obiectivele programelor la care aplica sau pentru neindeplinirea conditiilor tehnico-financiare, a declarat recent pentru Agerpres Cristian Popovici, expert in cadrul Autoritatii de Management pentru POS CCE. 

„Verificarea proiectelor depuse de firmele care vor sa atraga finantare europeana cuprinde trei etape – verificarea conformitatii administrative, verificarea eligibilitatii si verificarea tehnica si financiara. Dupa primele doua verificari sunt respinse, in medie, 25% din proiecte. Mai mult de jumatate dintre proiectele depuse de firmele romanesti pentru obtinerea finantarilor europene pentru Axa 1– Un sistem inovator si ecoeficient de productie sunt respinse pentru ca nu indeplinesc criteriile pentru obtinerea finantarilor“, a afirmat Cristian Popovici.

Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE) a organizat recent un seminar referitor la elaborarea de proiecte in cadrul acestui program.

Potrivit specialistilor in domeniu, principalele erori ale firmelor aplicante sunt lipsa actelor necesare, incadrarea gresita in schema de finantare, neindeplinirea criteriilor de eligibilitate, bugetele nerealiste sau necorelate cu proiectul propus.

„In medie, 40% dintre programele pe care le realizeaza firmele romanesti pentru proiectele cu finantare europeana nu se finalizeaza in domeniile: dezvoltarea sectorului IMM, inovare, productie, energie. Este o situatie cu care se confrunta majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Rasarit. Una dintre solutiile absorbtiei mai rapide a fondurilor europene ar putea fi simplificarea procedurilor, insa, acest lucru poate fi realizat in functie de contextul tarii care recurge la astfel de masuri“, a declarat Colm McClements, reprezentantul firmei Colm McClements Consulting.

Printre greselile frecvente ale companiilor aplicante se mai numara prezentarea unor obiective ale proiectelor mult prea generale si nerealiste, nerelevante, lipsite de coerenta, lipsa unei corelari intre nevoie, plan de activitati si buget,

lipsa unei legaturi intre investitiile propuse si obiectivul proiectului, lipsa de expertiza tehnica specifica, confuzia in calcularea veniturilor pentru proiectele generatoare de venituri, lipsa analizelor de risc. 

Oficiali din cadrul Ministerului pentru IMM, Comert si Mediul de Afaceri (MIMMCMA) sustin ca procedurile de acordare a fondurilor europene ar fi trebuit simplificate.

„In privinta atragerii de fonduri europene, primul lucru pe care dorim sa-l modificam tine de reducerea timpului de accesare a fondurilor de la peste 200 de zile in prezent, la maximum 45 de zile“, a declarat ministrul MIMMCMA, Constantin Nita.

Primele 22 de contracte in cadrul POS CCE au fost semnate la inceputul lunii februarie a.c. In total, sunt 175 de proiecte castigatoare.

„Pentru a grabi acest proces de accesare, o alta propunere pe care dorim sa o punem in discutie in guvern este ca Autoritatea de Management (AM), cea care da avizul final dosarelor, sa se afle tot in cadrul ministerului nostru intrucat, in multe cazuri, raspunsul final este dat de AM dupa mai multe luni de asteptare. De asemenea, infiintarea Agentiei de Implementare a Proiectelor si Programelor pentru IMM ne va ajuta pe noi, ca organism intermediar, sa procesam intr-un timp mult mai scurt dosarele depuse“, a mai spus ministrul Constantin Nita.

Peste 2.400 de proiecte au fost depuse in cadrul Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice, valoarea totala a finantarii solicitata fiind de aproape 8,3 miliarde lei, potrivit Autoritatii de Management pentru POS CCE din cadrul Ministerului Finantelor.

Totalul bugetelor apelurilor lansate pana in prezent reprezinta aproximativ 33,7% din bugetul total al POS CCE, care depaseste trei miliarde euro.

Sursa: Buletinul Afacerea

Ca răspuns la criza financiară, Comisia mărește flexibilitatea fondurilor structurale

sursa: http://europa.eu

Ca răspuns la criza financiară și economică, comisarul pentru politică regională, Danuta Hübner, a anunțat luarea unei serii de decizii de către Comisia Europeană, destinate să acorde mai multă flexibilitate statelor membre în utilizarea fondurilor structurale. Modificările vor viza prelungirea termenului pentru țările UE de folosire a alocărilor aferente perioadei de finanțare 2000-2006 și garantarea faptului că fiecare euro disponibil poate fi folosit cu o eficiență maximă.

Comentând cu privire la deciziile de prelungire a termenului pentru proiecte și plăți cu șase luni, până la 30 iunie 2009, comisarul Hübner a declarat: „Depunem toate eforturile pentru a asigura cheltuirea în mod eficient a fiecărui euro din cadrul fondurilor structurale. Suntem în curs de adaptare a politicii de coeziune pentru a face față noilor realități economice și pentru a permite statelor membre să optimizeze investițiile UE ca un remediu excelent împotriva crizei.”

Prelungirea termenului pentru patru fonduri structurale

În urma unei invitații din partea Comisiei, statele membre au cerut o prelungire a perioadei de eligibilitate pentru finanțarea a 385 din cele 555 programe ale politicii de coeziune corespunzătoare perioadei 2000-2006, în cazul în care fondurile nu au fost utilizate în întregime. Prelungirea perioadei de eligibilitate vizează cele patru fonduri structurale existente la acel moment: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul european de orientare și garantare agricolă (FEOGA) și Instrumentul financiar pentru orientarea pescuitului (IFOP).

Flexibilitatea va permite statelor membre și regiunilor să implementeze și să finalizeze mai multe proiecte pe teren. Comisia le îndeamnă să se concentreze asupra sectoarelor și măsurilor cu rentabilitate ridicată, precum investițiile în eficiența energetică pentru a crea locuri de muncă ecologice și pentru a economisi energie și acțiunile de sprijinire a tehnologiilor curate pentru a impulsiona sectoare cum ar fi construcțiile și industria de autovehicule.

De cinci ori mai multă flexibilitate

Comisia a adoptat, de asemenea, o măsură pentru a acorda statelor membre și regiunilor mai multă flexibilitate în alocarea finanțării pentru diverse priorități. Până în momentul de față, autoritățile de management au dispus de o marjă de flexibilitate de 2% în cazul în care doreau să transfere fonduri între așa-numitele „axe prioritare” care desemnează domeniile strategice de cheltuieli ale fiecărui program operațional al politicii de coeziune.

„Situația în care ne aflăm în prezent este foarte diferită de mediul economic din 2000, când prioritățile erau convenite. Având în vedere circumstanțele excepționale cu care se confruntă statele membre, Comisia a decis creșterea de cinci ori a marjei de flexibilitate între priorități, de la 2 la 10%. Această creștere va permite statelor membre să direcționeze fondurile rămase către domeniile în care impactul acestora este cel mai ridicat”, a comentat comisarul Hübner.

Notă pentru redactori

Comisia analizează toate posibilitățile de creștere și de accelerare a investițiilor comunitare, precum și de facilitare a transferurilor financiare către statele membre și, prin urmare, către beneficiarii finali ai fondurilor structurale. În acest context, s-au adoptat sau sunt în curs de adoptare mai multe propuneri legislative și măsuri fără caracter legislativ privind atât perioadele de programare anterioare, cât și cele actuale (2007-2013) (a se vedea MEMO/08/740).

Valoarea totală a finanțării alocate statelor membre în perioada bugetară 2000-2006 s-a ridicat la 257 miliarde EUR. Până în prezent, s-au plătit 225 miliarde EUR – și anume 87,5% din valoarea totală. Statele membre pot efectua acum plăți aferente acestei perioade până la data de 30 iunie 2009. În majoritatea cazurilor, termenul pentru plățile corespunzătoare Fondului de coeziune pentru perioada 2000-2006 este sfârșitul lui 2010.

http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/recovery/

Românii n-au bani de avans pentru fondurile europene

sursa: cotidianul.ro

Semnatarii contractelor pentru proiecte în domeniul dezvoltării rurale şi agriculturii au mari probleme cu asigurarea cofinanţării întrucât nu mai pot lua credite sau nu mai pot plăti ratele la bănci. „În jur de 90% dintre clienţii noştri, firme care au semnat contracte de finanţare pentru proiecte privind dezvoltarea rurală, agricultură şi industrie alimentare, sunt în dificultate pentru a-şi asigura partea de cofinanţare“, a spus Ştefan Mitrache, directorul firmei de consultanţă Agro Consult Proiect.

Pentru a demara un proiect finanţat din banii UE, doritorul trebuie să vină întâi cu banii lui sau ai băncii. Abia după ce a convins banca să-i acorde un credit echivalent cu jumătate din valoarea investiţiei (cu garanţiile colaterale de rigoare), se semnează şi contractul pentru proiect.

Însă în ultimul timp au crescut şi dobânzile, şi cursul, iar omul se vede obligat să plătească rate mai mari, pe care nu le prevăzuse. Cel mai important – banii de la UE, cealaltă jumătate, nu vin automat, ci abia după ce omul a cheltuit 20% din banii lui, şi nu vin toţi odată, ci eşalonat. Mai mult, nici aşa nu sosesc toţi, ci doar în proporţie de 50% faţă de cheltuielile făcute de investitor din banii lui.

„Oamenii se gândesc să se retragă pentru că le e teamă. Deschiderea unei pensiuni de zece camere costă 400.000 de euro, din care jumătate trebuie asigurat din resurse proprii. Soluţia este creditul bancar, dar noile condiţii sunt prea dure. Clienţii noştri se gândesc să mai aştepte să se regleze sistemul bancar. Poate ar trebui ca acestea să găsească o formulă convenabilă, dacă UE dă jumătate gratis, ar putea şi băncile să scoată nişte pachete atractive, să dea acestor clienţi o dobândă rezonabilă sau o perioadă de graţie. Sau poate Guvernul să încerce să discute la Comisia Europeană să micşoreze cota de cofinanţare de la 50% la 30%“, a spus Flori Marica, reprezentantul unui alt consultant, firma Vladi Consulting.

Situaţia grea a beneficiarilor este confirmată şi de Sorin Ioniţă, membru al Societăţii Academice Române, care spune că a primit semnale în acest sens şi a făcut o evaluare la nivelul judeţului Hunedoara. „Am discutat cu peste 30 de firme de consultanţă existente la nivelul acelui judeţ şi din datele lor a reieşit că o treime dintre beneficiari vor să renunţe la proiecte. Au văzut ce se întâmplă pe piaţa bancară şi pentru că li s-a dat peste cap tot planul de afaceri se gândesc să renunţe“, a spus Ioniţă. El spune că a făcut acest sondaj pentru a atrage atenţia Guvernului asupra gradului de risc existent în privinţa absorbţiei fondurilor europene.

Reprezentanţii firmelor de consultanţă spun că problemele clienţilor au apărut în urmă cu şase luni şi sunt din ce în ce mai greu de rezolvat fără o relaxare a sistemului bancar. „Soluţia pentru deblocarea situaţiei este fluidizarea sistemului bancar, care este dur şi riguros. Au mari dificultăţi chiar şi beneficiarii care sunt foarte solvabili. Aceştia se văd acum în situaţia de a nu găsi soluţii rezonabile pentru a putea asigura finanţarea proiectelor. Efectele vor fi de întârziere a absorbţiei fondurilor europene şi chiar de ieşire din graficul stabilit şi de pierdere a banilor. Sunt beneficiari care au deja termene scadente şi pentru care trebuie să facem acte adiţionale pentru a le amâna. Firmele de consultanţă au în această perioadă sarcina de a găsi tot felul de artificii pentru a-şi salva clienţii“, a spus Mitrache.

Fondurile europene alocate României pentru proiectele de dezvoltare rurală, pentru perioada 2007-2013, se ridică la aproximativ 7,5 miliarde de euro. Până acum au fost semnate 1.297 de proiecte, în valoare totală de 707,4 milioane de euro, dar, din această sumă, s-au „tras“ aproximativ 127 de milioane de euro – bani europeni. Deşi situaţia este dificilă, reprezentanţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit se gândesc să înăsprească şi mai mult condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească semnatarii contractelor. „Se pune problema introducerii cerinţei privind prezentarea unor garanţii bancare şi a extraselor de cont pentru a fi siguri de solvabilitatea beneficiarilor“, au spus surse din Agenţie. Ne amintim că premierul Boc a spus că va face din absorbţia fondurilor comunitare „prioritatea zero“ a Guvernului.

Nici situaţia proiectelor de dezvoltare regională, ai căror beneficiari sunt autorităţile locale, nu este foarte bună. „Beneficiarii acestor proiecte au avantajul de a avea o cotă de cofinanţare foarte mică, dar chiar şi aşa primăriile trebuie să facă rost de bani şi ar putea ajunge în situaţia de a se împrumuta. Este posibil să apară probleme şi în cazul acestor proiecte“, a mai spus Sorin Ioniţă. Această dificultate poate apărea în situaţia în care Guvernul va aloca autorităţilor locale prin bugetul pentru 2009 sume insuficiente derulării proiectelor. În PSD sunt în aceste zile discuţii tocmai pe această temă, fostul ministru al Internelor Liviu Dragnea reproşând Guvernului subfinanţarea autorităţilor locale. El îndeamnă parlamentarii din Teleorman să nu voteze proiectul legii bugetului de stat.

Nu mai putem recupera diferenţa
Fermierii care au semnat contracte pentru bani europeni spun că au mari probleme din cauza cursului de schimb valutar. „Pentru că am luat credit de la bancă atunci când cursul era de 37.400, iar acum este de 43.000 lei, suntem în situaţia de a nu mai putea recupera această diferenţă. Aşa apare o cheltuială în plus pe care trebuie să o suportăm din propriul buzunar. Eu am proiect de două milioane de euro prin care vreau să-mi modernizez o fermă şi să cumpăr utilaje, iar la această sumă, cheltuiala este mare“, a spus Liviu Ciucoş, fermier din Satu Mare.
 

Şase obstacole în calea fondurilor europene în 2009

sursa: capital.ro

Publicat: 11 Februarie 2009 

Cei 20.000 de birocraţi din in stituţiile a căror menire este absorbţia banilor europeni au cheltuit un miliard de euro de la buget. Nu la fel de eficienţi au fost în atragerea fondurilor alocate de Bruxelles.

Numărul funcţionarilor publici spe cializaţi în absorbţia banilor puşi la dispoziţie de Bruxelles este egal cu populaţia unui oraş precum Carei, Câmpulung Moldovenesc sau Urziceni. Ei beneficiază de lefuri de bază peste salariul mediu pe economie, la care se adaugă, potrivit legii, un spor de 75%. Recompensa lor financiară nu este, însă, deloc în concordanţă cu eficienţa activităţii desfăşurate. Astfel, în 2007 şi 2008, fondurile postaderare contractate de România au atins 1,25 de miliarde de euro. Atenţie, însă, această finanţare este, deocamdată, obţinută doar pe hârtie, cea mai mare parte a banilor urmând să ajungă la beneficiari după 2009. Ca de obicei, performanţele noas tre în domeniu sunt mult sub cele obţinute, în perioada 2004-2006, de ţări precum Slovenia, Ungaria, Cehia sau Polonia.

În ciuda acestor premise negative, cabinetul Boc speră într-o schimbare radicală a situaţiei şi îşi bazează o parte deloc neglijabilă a bugetului pe 2009 pe fondurile pre- şi postaderare. Din fiecare categorie ar urma să fie atrase efectiv câte 1,25 de miliarde de euro, în total 1,8% din PIB. Dacă obiectivul va fi atins, marea majoritate a banilor va merge către proiecte de investiţii. Dacă, însă, ţinta de absorbţie va fi ratată, deficitul bugetar propus va fi, aproape sigur, depăşit. „După mine, este un obiectiv aproape imposibil de realizat“, spune Sorin Ioniţă, director de cercetare al Societăţii Academice Române.

Într-un an care debutează sub semnul efectelor crizei globale, guvernul Boc nu ratează nicio ocazie pentru a bate monedă pe accelerarea atragerii fondurilor UE, prezentată drept soluţia salvatoare a creşterii economice şi a locurilor de muncă. Speranţe deşarte, dacă ne uităm la experienţa ultimilor doi ani.

PREMISE În 2007 şi 2008, România a contractat fonduri postaderare în valoare de 1,25 de miliarde de euro, deşi suma care putea fi accesată este de trei miliarde de euro. Gradul de absorbţie a atins, astfel, 40%, dacă ne raportăm la ultimii doi ani, şi numai 7%, dacă ne raportăm la toţi banii pregătiţi de Uniunea Europeană pentru România pentru perioada 2007-2013 (respectiv 17,3 miliarde de euro). Cu alte cuvinte, misiunea noastră a devenit şi mai dificilă: în următorii cinci ani, ar trebui să contractăm nu mai puţin de 93% din fondurile structurale oferite.

În acelaşi timp, în 2007, România a achitat o contribuţie de 1,1 miliarde de euro la bugetul UE, în 2008 suma crescând la 1,4 miliarde de euro. Înseamnă, de fapt, că am reuşit să obţinem, până acum, OK-ul Uniunii pentru investiţii şi programe valorând numai jumătate din cele 2,5 miliarde de euro pe care i-am virat în ultimii doi ani în conturile Bruxelles-ului, transformându-ne dintr-o ţară care, teoretic, ar fi trebuit să beneficieze de ajutorul UE, într-un contributor net la bugetul acesteia.

1. INE FICIENŢA ARMATEI DE FUNCŢIONARI Conform vicepremierului Dan Nica, există în România „aproape 20.000 de oameni care lucrează în domeniul fondurilor europene“. Mai mult de jumătate îşi desfăşoară activitatea în structuri din subordinea ministerelor, restul aflându-se în slujba autorităţilor locale (consilii judeţene, prefecturi sau primării). Conform datelor furnizate de diverse instituţii, cheltuielile de personal (aici fiind incluse salariile, sporurile, primele, impozitele şi contribuţiile la asigurările sociale şi de sănătate), cheltuielile de capital şi cele cu bunuri şi servicii ale organismelor specializate în absorbţia de bani europeni se cifrează, în medie, la 2.000 de euro lunar pentru fiecare angajat. Cu alte cuvinte, în 2007 şi 2008, respectivele instituţii au contractat fonduri postaderare de 1,25 de miliarde de euro (fără a însemna că banii au intrat deja în conturile beneficiarilor), însă au cheltuit aproape un miliard de euro de la bugetul de stat, sumă care se adaugă la cele două miliarde şi jumătate de euro virate la bugetul Uniunii.

„Campioane“ în acest domeniu sunt agenţiile dedicate fondurilor europene din cadrul Ministerului Agriculturii, unde lucrează peste 7.000 de persoane. Structurile specializate în finanţări UE din cadrul ministerelor Muncii, Dezvoltării, Economiei şi Mediului numără, în total, 1.300 de persoane. În cadrul Ministerului Dezvoltării, de exemplu, nu mai puţin de jumătate din cei 680 de angajaţi sunt dedicaţi accesării de fonduri pre şi postaderare.

2. BIROCRAŢIA Cum se explică totuşi că, în ciuda unui aparat funcţionăresc atât de masiv, performanţele sunt atât de slabe? O bună parte din vină o poartă birocraţia locală, care vine să completeze deja celebra birocraţie „made in EU“. „Sistemul de accesare a fondurilor este destul de stufos şi în Europa Occidentală,  încât nici acolo nu este foarte simplă abordarea, dar la noi provocarea este şi mai mare“, explică Marcel Chiranov, consultant în cadrul Performance Management. El spune că aproape toate ghidurile solicitantului şi cererile de finanţare abundă de termeni de specialitate şi că aceia care gestionează fondurile nu au avut suficient timp să modeleze procesul pentru a fi mai prietenos pentru întreprinzător, „care trebuie să se concentreze asupra afacerii, şi nu asupra familiarizării cu un proces complicat“.

Să luăm exemplul unei firme mici, cu zece angajaţi, care vrea să acceseze fonduri europene pentru a-şi finanţa investiţiile prin programul care vizează creşterea competitivităţii economice. O astfel de companie ar trebui, practic, să-şi întrerupă complet activitatea şi să-şi pună toţi angajaţii să stea la cozi, la diferite instituţii publice, pentru a obţine toate documentele necesare la dosar: nu mai puţin de 15 adeverinţe, de la cazierul judiciar al administratorului, documente din care să rezulte că firma nu are datorii la bugetul de stat, nici la bugetele locale (de la fiecare punct de lucru), avize de mediu, certificate de la Registrul Comerţului, bilanţuri ştampilate de administraţia financiară.

O parte din aceste documente „expiră“ după 30 de zile, iar termenele de eliberare sunt de multe ori la „cheremul“ autorităţilor. În plus, nu puţine din informaţiile pe care funcţionarii responsabili de fondurile UE le cer la dosar le sunt disponibile pe internet, pe site-urile altor autorităţi publice: de exemplu, pe site-ul Ministerului de Finanţe se găsesc informaţiile din contul de profit şi pierdere al tuturor firmelor şi domeniul principal de activitate al acestora, precum si lista celor cu restanţe la buget. Un alt site deţinut de o instituţie publică unde sunt disponibile informaţiile care trebuie depuse la dosar pe hârtie şi cu ştampila „organului“ este şi cel al Registrului Comerţului. Însă, de ce să muncească funcţionarii care analizează dosarele, când ei sunt cei care au pixul în mână şi stabilesc regulile jocului?

3. LIPSA DE EXPERIENŢĂ După cum afirmă Marcel Chiranov, în mare parte, personalul din instituţiile care se ocupă de gestionarea fondurilor europene nu are niciun fel de experienţă de afaceri sau de implementare a proiectelor. „În anumite situaţii, cum sunt, de exemplu, contractele mari, care se licitează internaţional, autorităţile încearcă să contracteze experţi locali sau consultanţi care să ajute ori să instruiască personalul permanent. Firmele care licitează caută, de cele mai multe ori, cei mai ieftini experţi şi nu cei mai buni experţi locali. Acest lucru face ca, de multe ori, proiectele care vizează îmbunătăţirea pregătirii personalului organizaţiilor ce gestionează fondurile europene să aibă un impact limitat“, arată consultantul.

Nici cadrul legislativ nu îi ajută pe cei care doresc să obţină finanţări UE. „Cum poţi face proiecte fezabile pe legi depăşite?“, se întreabă Elisabeta Mitroi, director al Casei de Meserii a Constructorilor şi secretar executiv al Comitetului sectorial construcţii. Ea dă exemplul comitetelor sectoriale, care, teoretic, sunt eligibile, dar, în practică, nu pot face dovada unui trecut al activităţilor derulate şi nu au susţinerea financiară necesară.

4. PIEDICI MIORITICE Efectele acesteia sunt uşor de ghicit: dosare respinse pe motiv că sunt incomplete sau că au documente „expirate“. „Proiectele depuse de companii pentru a obţine fonduri structurale destinate investiţiilor, mai ales investiţiilor mici, au fost în general slabe, cu documente lipsă ori expirate“, declara pentru Hotnews, în noiembrie anul trecut, Cătălina Meliţă, directorul Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial-Creşterea Competitivităţii Economice. Potrivit acesteia, numărul proiectelor depuse a fost de 2.246, numărul celor selectate, de 175, iar până săptămâna trecută se semnaseră 20 de contracte. Tot cei care s-au ocupat de implementarea programului POS-CCE se pot lăuda cu o culme a birocraţiei: site-ul de depunere a ofertelor se „închidea“ la ora 16.30, în ton cu programul de lucru al funcţionarilor.

Să nu credeţi că cei care reuşesc să îndeplinească toate condiţiile şi să demareze o investiţie sau un program cu finanţare europeană scapă de birocraţie. Urmează numeroase raportări intermediare, acte justificative, evaluări (fireşti, de altfel, pentru a preîntâmpina fraude ori risipirea banilor UE), condimentate cu piedici tipic româneşti din partea autorităţilor autohtone. „Am ajuns la un moment dat să implor firma constructoare să le achite furnizorilor materialele utilizate, deoarece banii de la Bucureşti întârziaseră foarte mult şi eram în situaţia de a stopa lucrările“, povesteşte proprietarul unei pensiuni turistice ridicate cu finanţare europeană în judeţul Sibiu.

5. FORMALITĂŢILE CRONOFAGE Nu poate fi trecut cu vederea nici timpul necesar pentru contractarea unei finanţări. „Durata procesului de evaluare şi selecţie a proiectelor depinde atât de complexitatea şi specificul operaţiunii, cât şi de numărul de cereri de finanţare depuse pe fiecare apel de proiecte“, arată Biroul de Presă al Ministerului Economiei, în timp ce reprezentanţii Ministerului Dezvoltării se „laudă“ că o schimbare legislativă recentă, care a eliminat etapa de evaluare strategică a proiectelor depuse în cadrul Programului Operaţional Regional, a scurtat de la 261 la 166 de zile perioada medie scursă de la depunerea unui proiect până la contractarea acestuia.

Experienţa cu fondurile de preaderare dovedeşte că, în practică, de la idee şi până la prima cărămidă pot să treacă şi zece ani în cazul investiţiilor mari în infrastructură. În cadrul programului ISPA, prin care UE a finanţat lucrări mari în domeniul drumurilor, alimentării cu apă, canalizării şi al managementului deşeurilor, termenul de finalizare pentru toate lucrările ar trebui să fie în 2010. Însă, deşi memorandumurile de finanţare fuseseră aprobate de Comisia Europeană încă din 2000, autorităţile din România aveau restanţe la semnarea a 41 de contracte în septembrie 2008. De exemplu, există un memorandum ISPA pentru revizuirea studiului de fezabilitate şi a proiectului drumului care leagă Filiaşi de Ciochiuţa încă din 2000. Licitaţia era programată însă pentru sfârşitul lui octombrie 2008. La fel s-a întâmplat şi cu proiectele ISPA din Valea Jiului.
În alt caz, firma care a câştigat contractul pentru modernizarea căii ferate Bucureşti-Braşov s-a văzut nevoită să întârzie cu câteva luni bune începerea lucrărilor. Motivul: după semnarea contractului a aflat că planurile după care trebuia să lucreze erau realizate de fostul institut de proiectare al CFR, între timp privatizat, şi nu se mai aflau în proprietate publică.

6. ERORILE SOLICITANŢILOR DE FONDURI Nu trebuie să credem, totuşi, că instituţiile statului sunt exclusiv responsabile pentru nivelul deloc îmbucurător al absorbţiei fondurilor europene. Chiar şi atunci când procedurile sunt mai simple, mulţi solicitanţi nu reuşesc să le facă faţă. În plus, numărul lor este, încă, mult mai mic decât cel la care ne-am fi aşteptat. „Modul în care este derulat orice proiect, condiţiile în care se fac plăţile sunt destul de restrictive. În cazul firmelor private, acest gen de finanţări este mai degrabă accesibil celor care ar putea implementa proiectul independent, cu resurse proprii sau cu împrumut bancar, dar cu ajutorul unei finanţări europene îl vor implementa mai repede. Acest lucru nu l-am văzut nicăieri explicitat foarte clar. Din acest motiv, sunt în continuare multe firme cu profitabilitate discutabilă şi cu resurse limitate, care speră că vor face minuni cu ajutorul unei finanţări europene. Foarte puţine vor reuşi, şi le recomand multă prudenţă“, declară consultantul Marcel Chiranov.

Dacă ineficienţa de până acum a putut trece aproape neobservată, având în vedere boom-ul economic de până toamna trecută, în 2009, modul în care vor acţiona funcţionarii specializaţi în fonduri europene este de-a dreptul vital pentru Guvern. Asta pentru că, potrivit proiectului de buget, ne bazăm pe 2,5 miliarde de euro atrase de la UE (1,25 miliarde de euro din fondurile preaderare şi 1,25 miliarde de euro din cele postaderare). În total, contribuţia la buget a banilor oferiţi de Bruxelles ar trebui să fie de 1,8% din PIB. Iar orice ratare a acestei ţinte va duce aproape cu siguranţă la depăşirea deficitului bugetar programat.

Pentru a evita un astfel de dezno dământ neplăcut, reprezentanţii Guvernului s-au gândit la o metodă de stimulare. „Personalul administraţiei româneşti care este implicat direct în acest proces de strângere a fondurilor europene va fi salarizat în conformitate cu performanţele individuale“, a anunţat vicepremierul Dan Nica. Şi dacă acestea nu vor exista, vor fi penalizaţi sau concediaţi? Experienţa de până acum ne arată că nici una, nici alta.

Sorin Ioniţă, director de cercetare al Societăţii Academice Române, se îndoieşte că autorităţile vor fi în măsură să-şi atingă obiectivul de a atrage în acest an mai multe fonduri de la UE decât au reuşit până acum. „Există probleme la scară micro, ce nu se văd de la nivel guvernamental, care împiedică fondurile să ajungă la beneficiar şi, practic, stopează proiectele“, afirmă acesta. Mai mult, acesta „suspectează“ ca nereală cifra de 1,25 miliarde de euro anunţată de Guvern ca fiind contractată până acum, în opinia sa fiind foarte posibil ca în realitate o parte importantă din această sumă să provină din programele de finanţare preaderare.

«Personalul care este implicat direct în acest proces de strângere a fondurilor europene va fi salarizat în conformitate cu performanţele individuale.»
Dan Nica, vicepremier

«Există probleme la scară micro, ce nu se văd de la nivel guvernamental, care împiedică fondurile să ajungă la beneficiar şi, practic, stopează proiectele.»
Sorin Ioniţă, director de cercetare al Societăţii Academice Române

UN PARIU GREU DE CÂŞTIGAT

30 DE MILIARDE DE EURO
Între 2007 şi 2013, România ar urma să primească 17,3 miliarde de euro de la Bruxelles drept fonduri de coeziune şi 12,2 miliarde de euro drept fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală. În aceeaşi perioadă, contribuţia ţării noastre la bugetul Uniunii va fi de 8,1 miliarde de euro.

DRUMURI ŞI ECOLOGIE
Din prima categorie de fonduri, infrastructura de transport şi proiectele de mediu ar urma să atragă aproximativ 23%-24% fiecare, programele de convergenţă regională şi cele de dezvoltare a resurselor umane, câte 18%-19% fiecare, cele de creştere a competitivităţii – 14%, sume mai puţin importante fiind dedicate dezvoltării capacităţii administrative şi asistenţei tehnice (circa 2% în total).

AVANTAJAŢII
Deşi, aparent, va primi mulţi bani, România nu este printre principalele beneficiare ale finanţărilor europene în perioada 2007-2013. În această perioadă, Polonia va primi aproape 60 de miliarde de euro, Cehia şi Ungaria (fiecare cu circa zece milioane de locuitori) vor atrage 22-23 de miliarde de euro fiecare, iar Grecia şi Portugalia (cu un număr de locuitori similar) vor accesa 18, respectiv 19 miliarde de euro. Cu cele cinci milioane de locuitori ai săi, Slovacia va primi peste zece miliarde de euro, iar Slovenia, care nu are nici două milioane de locuitori (mai puţin decât Bucureştiul), are alocate 3,7 miliarde de euro.

RESTANŢE
Ca fonduri de preaderare, România a avut la dispoziţie 1,48 miliarde de euro prin programul SAPARD (4.549 de proiecte), 1,9 miliarde de euro prin programul PHARE şi circa 2,2 miliarde de euro prin programul ISPA. Dacă pentru prima categorie de proiecte rata de absorbţie se apropie de 100%, în cadrul PHARE şi, mai ales, ISPA urmează să aibă loc plăţi semnificative şi în 2009 şi 2010, după ce în 2008 au fost încasate 350 de milioane de euro numai pentru ultima facilitate.

ETAPE BIROCRATICE
Beneficiarul trebuie fie să apeleze la un consultant care să-i pregătească proiectul şi dosarul, fie să redacteze singur un proiect şi să alerge după toate documentele solicitate. Înainte de a fi întocmit contractul de finanţare, cererea de finanţare trece prin câteva etape: verificarea conformităţii, evaluarea eligibilităţii proiectului şi vizita pe teren, analiza respectării criteriilor de selecţie si atribuirea punctajului. Urmează semnarea contractului şi, de la caz la caz, o serie de verificări şi evaluări intermediare, pe parcursul derulării proiectului, şi finale.

Curtea Europeana de Conturi: Intarzieri de peste 4 ani la proiectele ISPA, in Romania

sursa: euractiv.ro

 

Raportul Curtii Europene de Conturi referitor la proiectele de infrastructura finantate cu fonduri europene de preaderare (ISPA) arata ca 84% din acestea au inregistrat intarzieri, in statele membre. Cehia este un exemplu pozitiv, fara intarzieri in derularea proiectelor. In schimb, in Ungaria, Polonia, Bulgaria Letonia si Romania intarizerile variaza de la 1 an la 5 ani.

Raportul arata ca “proiectele nu au fost implementate conform planificarii initiale, au avut loc intarzieri semnificative si modificari in planurile de finantare”. 

Un numar de 32 de proiecte, aprobate intre 2000 si 2003 (16 in domeniul mediului, 16 in cel al transporturilor) din sase tari membre UE, au intrat sub lupa expertilor Curtii Europene de Conturi. 16 proiecte au fost vizitate, in Cehia, Polinia, Letonia si Romania. Celelalte 16 au fost studiate pe baza documentelor. 

Majoritatea proiectelor analizate trebuia sa fie incheiate intre 2004 si 2006, conform Memorandumurilor financiare semnate initial. Numai cinci din 32 au fost incheiate la data stabilita: doua in Cehia, trei in Letonia. Pentru celelalte 27 de proiecte, data finalizarii a fost amanata. 

Intarzierile variaza de la: 
- 2 la 5 ani (Polonia)
- 4 la 4,5 ani (Bulgaria)
- 2 la 4,8 ani (Romania)
- 1,5 ani (Ungaria)
- 1 la 2 ani (Letonia). 
In Cehia, nu au avut loc intarzieri notabile – arata Raportul citat. 

Proiectele se considera finalizate atunci cand infrastructura completa este in functiune.

In cazul proiectelor auditate, Curtea a constatat cateva motive principale ale intarzierilor, din care amintim: 

- tarile candidate nu erau familiare cu procedurile UE, cu modalitatea pregatirii si implementarii proiectelor. Au aparut dificultati in procedurile

de achizitii (in 84% din proiectele analizate)

- falimentul companiilor care au castigat licitatiile (13% din cazuri)
- planificare nerealista (22% din cazuri)

In 18 proiecte din 32, planificarea initiala nu a fost respectata. In 6 cazuri costul total al proiectului a crescut, si nu au mai fost disponibile alte resurse ISPA, tarile membre trebuind sa finateze proiectele din resurse proprii. 

Metoda utilizata

Au avut loc intalniri cu ministrii de resort, in domeniul mediului si cel al transporturilor, cu autoritati locale si regionale si cu beneficiarii finali. In plus, Curtea a transmis chestionare la 155 de manageri de proiect si la organismele responsabile cu managementul zilnic al proiectelor in cele 4 tari vizitate. Acestia reprezentau 42% din proiectele ISPA din tarile analizate. Numai 127 de chestionare au fost completate corect si au putut fi utilizate. 

Analiza strategiilor de implementare a programului ISPA, la nivel national, arata ca in general, acestea au identificat in mod clar necesitatile din fiecare stat. 

Date generale despre ISPA

Programul ISPA a avut o alocare totala de 7,28 miliarde euro in perioada 2000- 2006. In total, au fost aprobate 366 proiecte, din care201 in sectorul de mediu, 87 in sectorul de transport si 87 au reprezentat asistenta tehnica.

Tema: Participarea Primului-ministru Emil Boc la reuniunea Comitetului interministerial pentru absorbţia fondurilor comunitare

Primul-ministru Emil Boc a prezidat, astăzi, reuniunea Comitetului interministerial pentru absorbţia fondurilor comunitare

Primul-ministru Emil Boc a prezidat reuniunea Comitetului interministerial pentru absorbţia fondurilor comunitare

 Vezi galeria

 Reuniunea Comitetului interministerial pentru absorbţia fondurilor comunitare

Primul-ministru Emil Boc a făcut astăzi, în cadrul Comitetului Interministerial pentru gestionarea fondurilor comunitare, o evaluare a sarcinilor care le revin instituţiilor cu atribuţii în gestionarea fondurilor europene pentru pregătirea documentaţiilor necesare auditării sistemului de management şi control din cadrul Programelor Operaţionale. Această evaluare a fost făcută în condiţiile în care Guvernul a stabilit data de 25 februarie ca termen limită pentru pregătirea tuturor documentaţiilor, astfel încât, în cel mai scurt timp, programele operaţionale neauditate încă de către Comisia Europeană să devină operaţionale.
Potrivit analizei făcute, fondurile comunitare absorbite până în acest moment sunt mult prea mici faţă de potenţialul de absorbţie pe care îl are România.
Pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, primul-ministru a solicitat tuturor coordonatorilor de programe operaţionale sectoriale ca până marţi, 17 februarie, dată la care este programată următoarea reuniune a Comitetului Interministerial, să fie finalizat graficul de absorbţie al fondurilor comunitare pentru 2009. De asemenea, primul-ministru a solicitat ca până la următoarea întâlnire să fie prezentată forma finală a proiectului de act normativ privind modificarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, în vederea reducerii birocraţiei şi a facilitării accesului la fondurile europene.

Informaţii de background:
În prezent, România are doar trei din cele şapte Programe Operaţionale Sectoriale auditate de către Comisia Europeană. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice şi Programul Operaţional Sectorial Mediu au fost auditate la începutul acestui an, la 16 ianuarie. În timpul fostei guvernări, un singur Program Operaţional Sectorial a fost auditat de către Comisia Europeană, şi anume, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică. Celelalte patru care nu au fost auditate încă de către Comisia Europeană sunt Programul Operaţional Sectorial Transport, Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative şi Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

 

Data: 10.02.2009

Cereri de finanţare uitate într-o magazie la Ministerul Mediului

sursa:evz.ro

Peste 350 de dosare depuse de primăriile din ţară anul trecut la Fondul de Mediu, cu scopul de a obţine bani pentru înfiinţarea de parcuri şi spaţii verzi, au fost depozitate şi uitate într-o încăpere de la Ministerul Mediului. 

Acolo au fost descoperite, în urmă cu trei săptămâni. Informaţia a fost furnizată sâmbătă, la Craiova, chiar de ministrul mediului, Nicolae Nemirschi. „Văd că nu aţi accesat la parcuri, pe Fondul de Mediu. Chestiunea din august 2008, care se referea la înfiinţarea şi amenajarea de parcuri şi zone verzi, nu s-a terminat. Am să vă spun şi de ce. Pentru că, acum trei săptămâni, am găsit la minister, la etajul unu, între chicinetă şi WC, 367 dintre dosarele depuse. La un moment dat, am întrebat dacă s-a terminat aplicaţia şi unde sunt dosarele. Nimeni nu ştia. Le-am găsit. Acolo erau“, a declarat ministrul, citat de Mediafax.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a opinat că printre dosarele găsite în minister s-ar putea număra şi cele depuse de edilii din Dolj. Dosarele au ajuns în încăperea de la minister după ce un responsabil din cadrul instituţiei le-ar fi cerut de la Fondul de Mediu, motivul nefiind deocamdată clarificat. 

Potrivit surselor din minister, dosarele vor fi triate şi reanalizate, urmând ca în cursul acestei săptămâni să fie luată o decizie în legătură cu soarta lor.
 
Cazul dosarelor „uitate“ ar putea lămuri de ce banii de la Fondul de Mediu au ajuns preponderent în comune şi oraşe mici, iar nici un oraşmare nu figurează pe lista celor 22 de proiecte finalizate până acum. 

Stadiul proiectelor cu finantare din Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu)

sursa:fonduri-structurale.ro

Ministerul Mediului (MM) are în pregătire un portofoliu vast de proiecte care vizează accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune. Acest portofoliu cuprinde aproximativ 80 de proiecte majore de investiţii în infrastructura de apă/apă uzată, deşeuri, termoficare şi inundaţii, cu o valoare de peste 4 miliarde Euro, reprezentând circa 70% din fondurile europene disponibile pentru sectorul de mediu în perioada 2007-2013. Proiectele vor fi finalizate gradual până la jumătatea anului 2010.

Subliniem că proiectele majore sunt proiecte de anvergură pentru care se aplică regulamente comunitare specifice şi care implică elaborarea unor aplicaţii de finanţare complexe (incluzând următoarele documente: Master Plan, Studiu de Fezabilitate, Analiza Cost Beneficiu, Analiza Instituţională, Studiu de Impact asupra Mediului etc). De aceea, pregătirea acestora necesită o perioadă îndelungată de timp (între 2 şi 3 ani).

Pentru pregătirea proiectelor, MM a atras finanţări de aproximativ 60 milioane Euro, fondurile fiind asigurate din programele ISPA şi PHARE sau din credite externe.

Valoarea proiectelor majore de investiţii este estimată în medie între 30-100 milioane Euro.

I. Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată (Axa Prioritară 1 din POS Mediu)

Portofoliul de proiecte include aproximativ 40 de proiecte majore estimate să angajeze integral fondurile aferente Axei Prioritare 1.

Începând cu luna septembrie 2007, au fost transmise la CE şi aprobate 9 proiecte, după cum urmează:

Proiecte aprobate

• Cluj-Sălaj (cca. 197 milioane Euro)
• Giurgiu (cca. 72 milioane Euro)
• Turda-Campia Turzii (cca. 80 milioane Euro)
• Călăraşi (cca. 100 milioane Euro)
• Tulcea (cca. 114 milioane Euro)
• Sibiu (cca. 90 milioane Euro)
• Teleorman (cca. 116 milioane Euro)
• Olt (cca. 73 milioane Euro)
• Gorj (cca. 90 milioane Euro)

Proiecte în curs de aprobare

• Braşov (cca. 189 milioane Euro)

Proiecte în pregătire
Tot în sectorul de apă se află în curs de pregătire alte 33 de aplicaţii de finanţare din POS Mediu (Fondul de Coeziune). Se estimează că acestea vor fi finalizate gradual în cursul acestui an. Astfel:
a) Prin 3 proiecte de Asistenţă Tehnică finanţate din fonduri ISPA, bugetul de stat şi împrumut KfW, se pregătesc 15 aplicaţii de finanţare, pentru în judeţele Alba, Vâlcea, Hunedoara, Braşov, Satu-Mare, Timiş, Neamţ, Buzău, Prahova, Bacău, Iaşi, Mureş, Dâmboviţa, Covasna, Harghita.
Aceste judeţe se află, după caz, în etapa de aprobare a Master Planurilor sau elaborarea Studiilor de Fezabilitate.
Valoarea investiţiilor este estimată la aproximativ 1,5 miliarde Euro.

b) Prin 2 proiecte de Asistenţă Tehnică finanţate de MM (prin împrumut de la Banca Mondială) se pregătesc 10 aplicaţii de finanţare pentru următoarele judeţe: Vrancea, Brăila, Constanţa, Ialomiţa, Ilfov, Bistriţa Năsăud, Arad, Sibiu, Dolj şi Bihor. 
Aceste judeţe se află în etapa de elaborare a Studiilor de Fezabilitate.
Valoarea investiţiilor este estimată la aproximativ 1 miliard Euro.

c) Prin Memorandumurile de Finanţare pentru anumite măsuri ISPA în derulare, se pregătesc 7 aplicaţii de finanţare pentru următoarele judeţe: Suceava, Galaţi, Botoşani, Caraş Severin, Botoşani, Hunedoara (Deva), Mehedinţi. O ultimă aplicaţie este pregătită de judeţul Argeş prin resurse proprii.

Proiectele de apă/apă uzată sunt proiecte regionale care includ majoritatea localităţilor urbane din judeţele respective dar şi o parte din comunităţile rurale mai mari.

Se estimează că până la sfârşitul anului 2009 vor fi transmise gradual la CE pentru aprobare aplicaţiile de finanţare pentru judeţele de mai sus.

II. Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor (Axa Prioritară 2 din POS Mediu)

Domeniul major de intervenţie 1 - Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor

Portofoliul de proiecte aferent acestui domeniu de intervenţie include 37 de proiecte de infrastructură, estimate să angajeze integral fondurile alocate până la sfârşitul anului 2009.

În prezent, se află în curs de pregătire 30 de aplicaţii de finanţare din POS Mediu (Fondul European de Dezvoltare Regională). Se estimează că acestea vor fi finalizate gradual în perioada ianuarie 2009 – iunie 2010. Astfel:

a) Prin 3 proiecte de Asistenţă Tehnică finanţate din fonduri ISPA, se pregătesc 15 aplicaţii în următoarele judeţe: Giurgiu, Bistriţa, Vrancea, Maramureş, Harghita-Covasna, Botoşani, Călăraşi, Olt, Suceava, Vaslui, Alba, Cluj, Sălaj, Caraş-Severin şi Hunedoara (Master Planuri aprobate, Studii de Fezabilitate şi aplicaţii de finanţare în diferite faze de pregătire). 
b) Printr-un proiect de asistenţă tehnică PHARE CES 2005 se pregătesc 5 aplicaţii în următoarele judeţe: Arad, Mureş, Sibiu, Dolj (Master Planuri în curs de aprobare), Neamţ (MP aprobat, SF în pregătire).
c) Printr-un proiect de asistenţă tehnică PHARE CES 2006 se pregătesc 7 aplicaţii în următoarele judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Ialomiţa, Iaşi, Prahova, Tulcea (Master Planuri în pregătire).
d) Prin Memorandumurile de Finanţare pentru anumite măsuri ISPA în derulare, se pregătesc 3 aplicaţii de finanţare pentru continuarea investiţiilor în următoarele judeţe: Bacău, Argeş şi Galaţi (Master Planuri în pregătire).
Valoarea investiţiilor este de aproximativ 1 mld Euro de Euro.

Portofoliul de proiecte de deşeuri include şi pregătirea a încă 7 aplicaţii de finanţare pentru judeţele: Bihor, Braşov, Gorj, Hunedoara, Ilfov, Mehedinţi, Vâlcea. Elaborarea acestor proiecte este prevăzută a fi realizată în cadrul unui proiect de asistenţă tehnică finanţat în cadrul Axei 6 a POS Mediu – Asistenţă Tehnică (în curs de lansare).

Se estimează că până la sfârşitul anului 2009 vor fi transmise gradual la CE pentru aprobare 21 proiecte, restul urmând fi transmise pentru evaluare şi aprobare în anul 2010.

Domeniul major de intervenţie 2 - Reabilitarea siturilor contaminate istoric

Acest domeniu de intervenţie vizează pregătirea a 3-5 proiecte pilot de reabilitare a siturilor contaminate istoric. Selecţia proiectelor se va face la nivel naţional, pe baza unui document strategic privind managementul siturilor contaminate, document aflat în pregătire în cadrul unui proiect de asistenţă tehnică finanţat din programul PHARE CES 2006. Se estimează că pregătirea proiectelor ar putea fi finalizată în 2009.

III. Reabilitarea sistemelor de termoficare (Axa Prioritară 3 din POS Mediu)

În sectorul de termoficare, se află în pregătire (cu fonduri PHARE CES 2005) 3 aplicaţii de finanţare din POS Mediu (Fondul de Coeziune) în oraşele Timişoara, Iaşi şi Bacău. Master Planurile au fost aprobate iar Studiile de Fezabilitate sunt în fază avansată de pregătire. Se estimează că aplicaţiile de finanţare vor fi elaborate în trimestrul II 2009. Valoarea investiţiilor este estimată la aproximativ 180 milioane Euro.

Alte 5 aplicaţii de finanţare ce vizează reducerea poluării cauzate de sistemele municipale de termoficare sunt în pregătire prin programul PHARE CES 2006 (elaborarea Master Planurilor va începe imediat după finalizarea procesului de selectie a celor 5 proiecte – luna februarie 2009). Se estimează începerea implementării proiectelor în anul 2010.

IV. Protecţia naturii (Axa Prioritară 4 din POS Mediu)

În sectorul de protecţia naturii, a fost lansată prima sesiune de proiecte în luna octombrie 2007. La nivelul Organismelor Intermediare POS Mediu (responsabile de verificarea şi evaluarea proiectelor) au fost depuse în total 48 de proiecte. Dintre acestea, 22 au fost respinse, celelalte 26 (cu o valoare de aproximativ 12 milioane Euro) fiind propuse pentru revizuire. Dintre acestea, 15 proiecte au fost propuse spre aprobare, contractele de finanţare urmând a fi semnate în termenul cel mai scurt.

V. Inundaţii şi zona costieră (Axa Prioritară 5 din POS Mediu)

Domeniul major de intervenţie 1 - Protecţia împotriva inundaţiilor

Pregătirea proiectelor pentru protecţia împotriva inundaţiilor înregistrează o relativă întârziere faţă de celelalte axe prioritare, motivat de necesitatea de actualizare a strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii.

În prezent, această strategie este în curs de revizuire, cu sprijin PHARE CES 2005, conform noilor prevederi comunitare ale Directivei 2007/60 privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii. În paralel cu elaborarea strategiei se pregătesc şi primele 4 proiecte de investiţii vor fi propuse pentru finanţare la sfârşitul anului 2009. Se estimează că aplicaţiile de finanţare vor fi finalizate în trimestrul II 2009. Perioada estimată de implementare a acestor proiecte este 2009 – 2011.

Domeniul major de intervenţie 2 - Reducerea eroziunii costiere 

În cadrul acestui domeniu de intervenţie se vizează finanţarea de proiecte de reabilitare a zonei costiere a Mării Negre. Se estimează că aplicaţia de finanţare pentru pregătirea primului proiect de investiţii va fi transmisă până la sfârşitul anului 2009. 

Beneficiarul unic al acestei Axe Prioritare este Administraţia Naţională Apele Române.

sursa:www.mmediu.ro

Autoritatile prahovene sunt preocupate de fondurile post-aderare

sursa: administratie.ro

Reprezentanti ai Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia si ai autoritatilor publice locale din judetul Prahova au participat, pe 3 februarie, la o intalnire in care s-au dezbatut propunerile de proiecte care pot fi depuse pentru accesarea fondurilor europene post-aderare. 
In cadrul intalnirii a fost analizat si stadiul in care se afla lucrarile finantate din fondurile de preaderare. 

In prima parte a reuniunii, dedicata discutiilor pe marginea proiectelor finantate din fonduri PHARE, presedintele Consiliului Judetean, Mircea Cosma, a declarat ca exista sanse ca in cursul acestui an sa mai fie absorbite si fondurile ramase nefolosite, in valoare de 20 de milioane de euro. Primarul municipiului Campina, Horia Tiseanu, a precizat ca, in septembie 2009, trebuie finalizata modernizarea aductiunii de apa care presupune inlocuirea a 4,5 km de conducta, iar in orasul Mizil exista doua proiecte pe fonduri PHARE, 2005, respectiv, 2006, care se vor finaliza tot in toamna. 

Presedintele CJ a subliniat ca, la nivelul institutiei pe care o conduce, se va constitui un grup de lucru ce va urmari derularea acestor lucrari, urmand ca rezultatele sa fie analizate, o data la doua saptamani, impreuna cu primarii localitatilor in care se mai deruleaza proiecte europene pe fonduri de preaderare. 

In cea de-a doua parte a intalnirii s-au dezbatut propunerile de proiecte din polul de crestere local, care include orasele care au intre 10.000 si 100.000 de locuitori. In acest caz, este vorba despre accesarea de fonduri europene care sa vina in sprijinul dezvoltarii durabile a oraselor. Mircea Cosma s-a declarat nemultumit de faptul ca, desi termenul pana la care autoritatile locale trebuie sa depuna documentatiile privind planul de dezvoltare durabila este aproape, 31 martie, la discutiile de la sediul CJ Prahova au fost prezenti doar trei din cei 12 primari de orase. Dintre cei care au venit la intalnire, doar edilul orasului Urlati, Marian Machitescu, a spus ca a reusit sa intocmeasca planul integrat de dezvoltare urbana a localitatii. 

“Pentru vineri, la Urlati, primul oras care are aproape finalizat acest pol de dezvoltare, am convocat o intalnire cu toti primarii de orase, astfel incat acest plan sa poata fi aprobat in sedintele de consiliu local din februarie, iar pana in martie, cand acest fond se inchide de catre UE, sa se poata depune proiectele care vor putea fi aprobate pana atunci”, a declarat presedintele CJ, Mircea Cosma. 

SEMNAREA CONTRACTULUI DE FINANTARE PENTRU PROIECTUL „MODERNIZAREA SI REABILITAREA DRUMULUI DE CENTURÃ AL MUNICIPIULUI TÂRGOVISTE”

COMUNICAT DE PRESÃ

Ministerul Dezvoltãrii Regionale si Locuintei a semnat marti, 3 februarie 2009, la Târgoviste, contractul de finantare pentru proiectul„Modernizarea si reabilitarea drumului de centurã al municipiului Târgoviste”, derulat prin Programul Operational Regional. La eveniment au participat secretarul de stat în MDRL, Rãzvan Murgeanu, directorul Autoritãtii de Management a Programului Operational Regional, Gabriel Friptu, presedintele Consiliului Judetean Dâmbovita, Florin Popescu, si directorul ADR Sud-Muntenia, Liviu Musat. 

„Este un proiect important pentru municipiul Târgoviste si comuna Rãzvad si, de aceea, trebuie demarate procedurile de achizitie cât mai rapid pentru a putea începe lucrãrile de executie. Absorbtia fondurilor structurale este prioritatea ministerului. Este foarte important ca beneficiarii sã se mobilizeze pentru a trece la executia de lucrãri. Ministerul vã va asigura tot sprijinul în implementarea proiectului”, a declarat secretarul de stat, Rãzvan Murgeanu. 

Proiectul, având ca beneficiar Primãria municipiului Târgoviste în parteneriat cu Primaria comunei Rãzvad, judetul Dâmbovita, are o valoare totalã de 88.789.047 RON, din care 71.707.400,54 RON reprezintã valoarea eligibilã pentru finantare prin POR. Contributia financiarã a Uniunii Europene la realizarea acestui proiect, prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã, este de 62.026.901,47 RON, 8.246.351,06 urmând a fi alocati din bugetul national iar 1.434.148,01 RON reprezentând contributia beneficiarului local. 

Durata de implementare a proiectului va fi de 40 de luni, urmând a avea ca rezultat modernizarea si reabilitarea drumului de centurã a municipiului Târgoviste cu o lungime de 13,808 km, reabilitarea si construirea a 4 poduri si pasaje, precum si reabilitarea a 4 sensuri giratorii.

sursa: mdlpl