Transporturile au cheltuit 0,1% din fondurile UE pentru calea ferată

sursa: www.cotidianul.ro

Cu cei 300.000 de euro s-au realizat hărţi cu zgomotul făcut de trenuri. Mai avem de cheltuit 2,5 miliarde de euro.

 

Lipsa proiectelor poate priva CFR-ul de 2,5 miliarde de euro

Ministerul Transporturilor a reuşit în cei doi ani scurşi de la aderarea României la UE să absoarbă fonduri structurale destinate căii ferate cu o valoare de 300.000 de euro, în condiţiile în care UE pune la dispoziţie 2,5 miliarde de euro, a spus ieri Ştefan Roşeanu, secretar general al Asociaţiei Feroviare din România, în cadrul unui seminar destinat infrastructurii şi transporturilor feroviare. Fondurile structurale pot fi folosite până în 2015, după care, dacă nu sunt folosite, sunt retrase de către UE. Proiectul unicat presupune întocmirea unor hărţi cu zgomotul trenurilor şi montarea unor panouri antifonice în zonele indicate de aceste hărţi.

Oficialii Ministerului Transporturilor au ajuns chiar ei să facă haz de necaz atunci când vorbesc de performanţele scăzute ale României de a absorbi banii puşi gratis la dispoziţia noastră de către UE.

“E adevărat că s-a tras doar această sumă. Probabil ca să nu se audă că a trecut cândva trenul pe acolo”, glumeşte Constantin Axinia, subsecretar de stat pentru infrastructură feroviară, şi care promite schimbări radicale pe calea ferată.

Dezinteresul acordat sectorului feroviar după 1990 se vede acum în teren. “Dacă în 1990 viteza medie era de 120 de kilometri la oră, acum aceasta este 60-80 de kilometri pe magistrale şi de 60 de kilometri pe liniile principale, faţă de 80 de kilometri la oră atunci. Dorim să reajungem la aceste viteze”, spune Axinia. Potrivit lui Ştefan Roşeanu, 38% dintre liniile care erau programate pentru reparaţii zac stricate, 60% dintre poduri la fel, 67 dintre cele 170 de tunele sunt în aceeaşi stare, iar 95% dintre gări trebuie renovate. Puţinele modernizări ale parcului rulant au fost de formă.

“Am ajuns să modernizăm inclusiv un automotor din 1930. Deseori, modernizările de vagoane au semnificat înlocuirea becurilor cu neoane, a băncilor de lemn cu altele din material textil”, spune Axinia. “Modernizarea Coridorului IV o licităm de ani de zile, iar cea a Coridorului IX (Constanţa-Bucureşti-Braşov-Curtici şi, respectiv, Bucureşti-Iaşi – n.red.) o mutăm dintr-un exerciţiu bugetar în altul”, completează Ştefan Roşeanu. Potrivit lui Constantin Axinia, cauza acestei situaţii este faptul că după 1990 statul a acordat o atenţie deosebită infrastructurii rutiere, în detrimentul celei feroviare. La finele anului trecut, CFR SA, societatea care gestionează calea ferată, înregistra datorii de 1,9 miliarde lei la bugetul statului, Electrica, precum şi la diverşi furnizori de materiale şi servicii.

Pentru îndreptarea acestei situaţii, subsecretarul de stat propune adoptarea unor măsuri, precum plata salariilor CFR de la bugetul de stat, principala sursă de venituri, respectiv taxa de utilizare a infrastructurii (TUI) urmând să fie folosită pentru modernizarea căilor ferate, eliminarea accizelor din preţul motorinei destinate uzului feroviar, renunţarea la separaţia linii interoperabile-neinteroperabile, ultimele destinate închirierii către operatorii feroviari privaţi.

Cât priveşte concedierile care vor fi făcute la societăţile de cale ferată anunţate de ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, Constantin Axinia a declarat că acestea vor privi în principal eşaloanele intermediare, nu funcţiile de bază. Negocierile cu sindicatele feroviare pentru Contractul Colectiv de Muncă pe acest an vor începe joi. Axinia a negat că CFR Călători va creşte din februarie preţul biletelor de tren, afirmând că aceasta ar fi o sinucidere. Privatizarea societăţii CFR Marfă, demarată în timpul fostului ministru Ludovic Orban, va mai aştepta până când situaţia financiară a acestei societăţi va fi clarificată. 
 

Băsescu zice că a făcut treabă cu doar cu 9 oameni

 

Traian Băsescu s-a arătat deranjat, luni seara, la TVR, de faptul că la Ministerul Transporturilor, direcţia care se ocupă de atragerea fondurilor structurale, deşi cuprinde nu mai puţin 130 de salariaţi, nu a reuşit să promoveze nici un proiect care să fie acceptat de UE. „România nu poate să tragă nici un euro pentru construcţie de autostrăzi, în condiţiile în care ministerul are alocate pentru infrastructură feroviară şi rutieră 5,2 miliarde. În 2007-2008 nu au reuşit să obţină aprobarea pentru utilizarea nici unui euro“. Totodată, Traian Băsescu a explicat că în vremea în care era ministru al Transporturilor şi coordona relaţia cu Banca Mondială a „absorbit, în 11 luni, 300 milioane de dolari“ cu doar nouă salariaţi, care ştiau foarte bine engleză şi calculator. (C.O.)

Romania ar putea returna CE aproximativ 13,9 milioane euro

sursa:  D.G. HotNews.ro

Romania ar putea returna Comisiei Europene pana la 13,96 milioane de euro din sumele incasate prin programul SAPARD intrucat au fost depistate o serie de nereguli la platile realizate in 2004 si 2005, relateaza Mediafax.

In urma verificarii platilor efectuate prin programul SAPARD in anii 2004 si 2005, auditul Comisiei Europene a recomandat, in august 2007, corectii financiare de 21,44 milioane de euro, potrivit informatiilor transmise de Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), institutia care gestioneaza fondurile SAPARD.

Propunerea a fost subiectul unui proces de conciliere intre partea romana si Comisie, in urma caruia a rezultat, in luna octombrie 2008, o propunere de corectii financiare de 13,96 milioane euro, mentioneaza APDRP.

Comisia Europeana analizeaza raportul organismului de conciliere si va lua o decizie finala privind corectiile financiare, care pot fi mai mici de 13,96 milioane de euro, suma propusa. Potrivit unor surse din APDRP, sunt sanse reduse ca Romania sa nu returneze din fondurile primite.

Una dintre masurile programului SAPARD este dezvoltarea infrastructurii rurale, iar beneficiare sunt autoritatile locale care au intocmit proiecte de investitii. Pentru contractarea lucrarilor au fost derulate licitatii publice.

Potrivit unor surse din APDRP, Comisia a derulat mai multe misiuni de audit in 2004 si 2005, iar una dintre cele mai grave nereguli a fost conflictul de interese la proiectele de infrastructura rurala.

Corectiile financiare sunt aplicate in cazul in care Comisia considera ca legislatia comunitara nu a fost respectata in derularea programului, rezultand un risc pentru bugetul comunitar.
Comisia Europeana a acceptat prelungirea programului SAPARD cu inca un an, pana la finele lui 2009. In absenta acestei derogari, toate platile realizate dupa termenul limita – finele anului 2008 – nu ar mai fi fost rambursate de Comisie si ar fi trebuit sa fie acoperite integral de la bugetul de stat.

In cadrul programului SAPARD au fost incheiate contracte de finantare pentru 4.549 proiecte, cu o valoare a fondurilor publice (de la CE si bugetul de stat) de 1,4 miliarde euro. Pana in prezent, au fost efectuate plati in valoare de circa 1,3 miliarde de euro.

Ecologizare de peste un milion de euro pe Valea Jiului

sursa: www.administratie.ro

Primariile oraselor Lupeni si Petrosani au obtinut finantare din fonduri PHARE pentru un proiect care prevede ecologizarea zonelor montane Straja si Parang. Valoarea proiectului se ridica la peste un milion euro, din care 100.000 euro vor fi acordate de cele doua primarii. 
Proiectul, care va fi finantat printr-un program PHARE, are o valoarea de aproape 1.100.000 de euro, din care 480 mii euro vor fi alocati ecologizarii zonei Parang, fonduri nerambursabile. 

Si cele doua primarii, Lupeni si Petrosani, vor contribui la conditionarea ecologica a zonei cu aproape 100 mii euro, dintre acestia 54 mii euro fiind destinate zonei Parang. “In principal, prin implementarea acestui proiect se are in vedere cresterea calitatii mediului si punerea bazelor dezvoltarii durabile a zonei prin realizarea unui sistem eficace de colectare si transport al deseurilor din cele doua zone turistice, dar si administrarea directa a acestuia de catre administratia locala”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petrosani. 

Pentru zona Rusu-Parang, proiectul prevede executia a sase platforme de depozitare pentru cele 168 de eurocontainere si cele aproximativ 630 europubele, acestea fiind deja achizitionate. Termenul de finalizare a proiectului este luna mai a anului 2009.

Proiect european de gestionare a deseurilor menajere in judetul Calarasi

sursa: www.administratie.ro

Pe 28 ianuarie, de la orele 11,00, in sala de consiliu a Comunei Gradistea, din judetul Calarasi, in prezenta tuturor agentilor economici locali, a preotilor din cele patru parohii, a directorilor scolilor precum si a celorlalti factori de influenta de la nivel local, se va lansa prima dintre actiunile privind motivarea locuitorilor comunei, in ceea ce priveste proiectul “Sistem de gestionare a deseurilor menajere in comunele Independenta, Cuza Voda, Gradistea, Al. Odobescu, Valcele, Ciocanesti si Vlad Tepes”, proiect in valoare totala de 729.563,10 euro, prin programul PHARE 2005, Coeziune Economica si Sociala. Dupa cum precizeaza primarul comunei Gradistea, Alecsandru Boboc, la aceasta prima intalnire vor fi distribuite primele pliante si materiale promotionale in scopul sensibilizarii tuturor locuitorilor de a se implica in reusita proiectului.

Banii UE ne-ar scoate din criza

sursa: ziua.net

– Romania a absorbit doar 203 milioane de euro din 3,1 miliarde cat a avut la dispozitie * Solutiile ar fi descentralizarea, scurtarea termenelor de evaluare a proiectelor si modificarea legii achizitiilor publice

O utilizare eficienta a fondurilor europene ar putea reprezenta pentru Romania solutia la criza financiara mondiala. Dar, birocratia, lipsa descentralizarii, reglementarile greoaie si procedurile indelungate determina o capacitate extrem de redusa de absorbtie a banilor de la UE.In contextul in care bancile nu mai au sau nu mai vor sa dea bani cu imprumut, companiile nu mai au resurse sa-si dezvolte sau macar sa-si continue afacerile, raman numai cateva surse de finantare sigure pentru Romania: institutiile financiare internationale (precum Fondul Monetar International, Banca Mondiala) si fondurile europene. Cum guvernantii de la Bucuresti, in frunte cu seful statului, au declarat ca nu avem nevoie de FMI, Romania ar putea depasi criza accesand intr-o proportie cat mai mare banii comunitari.Absorbtia fondurilor europene a fost scazuta. In ultimii doi ani, au fost alocate fonduri structurale in valoare de 3,1 miliarde de euro, din care au fost absorbite doar 203 milioane de euro, potrivit ministrului Finantelor, Gheorghe Pogea. Si Traian Basescu crede ca banii europeni sunt o sursa “formidabila” de finantare a economiei, mai ales ca Romania va primi in 2009 de la Uniunea Europeana fonduri nerambursabile de 5,9 miliarde euro. “Banii neram bursabili sunt sursa reala de miscare a Romaniei in aceasta perioada de criza”, a declarat recent seful statului. El a mentionat ca in 2007 si 2008, UE a virat in conturile de trezorerie ale Ministerului Finantelor avansuri de 1,85 miliarde euro din fonduri structurale, evidentiind ca din acesti bani “au fost cheltuite doar 200 milioane euro, preponderente fiind studiile si cheltuielile pe proiecte inca nesemnificative, desi au trecut doi ani de la intrarea in UE”. Romania ar fi avut dreptul sa cheltuiasca 2,9 miliarde euro, nu doar avansul. Presedintele s-a aratat nemultumit ca, din avansurile alocate Romaniei, circa 85% din fonduri nu au fost cheltuite. Cheia transparentei“1,6 miliarde euro nu sunt pusi la munca in prezent, atat din lipsa unor proiecte credibile, cat si din cauza birocratiei si centralizarii excesive a aparatului de stat”, a subliniat Basescu, care a adaugat ca “agentii economici trebuie sa vina sa poarte traista pe la minister ca sa li se deblocheze o finantare”. “Fiecare minister utilizeaza propria terminologie, in asa fel incat un investitor nu intelege foarte bine daca termenii se refera la acelasi lucru cand se uita pe doua site-uri diferite”, a aratat Basescu, adaugand ca “transparenta este o alta cheie a utilizarii rapide a banilor”. El a insistat ca, pentru a cheltui banii alocati de UE, comunitatea de afaceri trebuie sa propuna “proiecte fezabile si rapid implementabile”, iar ministerele au responsabilitatea “sa serveasca investitorul, iar nu sa-l chinuie”.Scurtarea termenelorO mai buna accesare a fondurilor europene a fost una din temele de discutie dintre presedintele Traian Basescu si presedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barosso, in urma cu doua saptamani. Dupa discutie, seful statului roman a afirmat ca pentru o mai eficienta utilizare a banilor europeni este necesar ca in legislatia romaneasca sa existe un corespondent menit sa permita scurtarea timpului de implementare a proiectelor. Basescu a aratat atunci ca autoritatile intentioneaza sa reduca perioada de evaluare de catre CE a proiectelor transmise de Romania, de la 87 zile la 30 zile, si sa diminueze timpul aferent procedurilor de accesare a fondurilor comunitare, de la aproape 90 zile la maximum o luna. In acest sens, Guvernul va negocia cu reprezentantii Comisiei Europene o serie de modificari ale legii achizitiilor publice. Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) a transmis deja Comisiei un document continand o serie de propuneri de imbunatatire a procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica, a anuntat seful acestei institutii Vasile Puscas.Adrian Ciocanea, fost secretar de statin Ministerul IntegrariiProblema legislatiei“Eu cred ca noi avem o problema de legislatie destul de complicata si uneori chiar contradictorie care isi are originea in complicatiile pe care UE ni le-a creat. Pe de alta parte procedurile se fac dupa niste documente ale Comisiei insa sunt particularizate dupa fiecare tara. La acestea se mai adauga alte 10-15 dosare mult mai complicate decat ne inchipuim noi. Dar nu trebuie uitata nici traditia romaneasca care spune ca atunci cand nu reusesti sa te incadrezi in niste criterii, faci apel la componenta politica. Nu trebuie neglijata nici lipsa de expertiza in domeniul consultantei pentru ca sunt foarte putini consultanti care stiu sa faca pana la sfarsit un proiect intreg – componenta de fezabilitate, de proiect tehnic si cea financiara astfel incat pentru o autoritate publica sa se poata desena si modul in care se gestioneaza imprumutul de la banca. Nu cred ca descentralizarea ar fi o solutie. Asa cum a spus si presedintele Barosso stabilirea unui alt desen regional nu tine de o decizie a Comisiei Europene si nici nu are legatura cu eficienta cheltuirii banilor. Descentralizarea in zona dezvoltarii regionale este utila doar daca se gaseste o solutie pentru a da personalitate juridica regiunilor in materia fondurilor europene”. (C.G.P.)Marius Popovici, fruntas taranist si fost vicepresedinte al CJ TimisDescentralizare dupa modelul german“Si in Germania exista judete, exact ca si in Romania, dar ele sunt subordonate unor regiuni, respectiv unui Consiliu Regional, iar presedintele Consiliului Judetean are si rolul de prefect. Acest model de descentralizare ar usura enorm primirea de fonduri europene. Trebuie inteles ca prin acest model nu dispar judetele, asa cum se tem unii, ci doar se transfera o parte din putere catre regiuni. Va dati seama, e greu pentru Guvern sa gestioneze corect 41 de judete. Potrivit modelului german, toate directiile descentralizate ar intra in competenta Consiliului Regional”, subliniaza Marius Popovici. El a adaugat ca in Romania nu exista dorinta politica pentru o descentralizare reala, pentru ca pe deoparte ministerele se tem sa nu isi piarda influenta, iar sefii CJ sa nu-si piarda functiile. “UE ne cere des centralizare din 1998, cand s-au infiintat in Romania cele opt regiuni de dezvoltare, insa de atunci nu s-a mai miscat nimic. Trebuie modificata Constitutia, sa fie introduse regiunile, pentru ca deja sistemul judetelor – implementat in 1968 – e invechit. Toate tarile europene dezvoltate au regiuni”, a mai declarat Popovici. (I.S.C.)Iuliu Winkler, europarlamentarBirocratia“Cred ca primul obstacol de care se lovesc romanii in accesarea fondurilor europene este birocratia. Insa, in ultimele doua luni de zile mai multi comisari europeni au gasit o solutie la aceasta problema, care presupune simplificarea accesului la fonduri comunitare si diminuarea birocratiei prin reducerea termenelor de evaluare a dosarelor si relaxarea criteriilor. Este necesar insa ca birocratia sa fie redusa nu numai la Bruxelles, ci si in tara, pentru ca autoritatile romane solicita avize in plus, pe langa cele cerute de UE. Apoi e si o lipsa de exercitiu a noastra ca aplicanti, ni se pare prea complicat sa accesam bani europeni, dar trebuie sa ne acomodam. Pentru ca in urmatorii 15 ani fondurile europene vor deveni o realitate permanenta. Un alt obstacol ar fi lipsa de informare. Eu personal am fost in 25-30 de judete in care am organizat actiuni de informare, iar prezenta a fost destul de modesta. Unul dintre principalele instrumente de accelerare a absortiei fondurilor este descentralizarea, mai ales in cazul IMM-urilor si al comunelor, carora le e greu sa depuna un astfel de proiect, pentru ca trebuie sa relationeze cu ministerele de la Bucuresti”.Adrian Severin, europarlamentar PSDLobby si firme de consultanta“Romanii nu stiu sa prezinte proiectele pentru care vor sa obtina finantare: fie nu stiu sa explice foarte clar care este utilitatea proiectului, fie nu respecta procedurile prescrise de Uniunea Europeana. Solutia este fie sa organizam niste firme de consultanta, care sa-i asiste pe cei interesati, fie sa angajam asemenea firme din strainatate. Exista si alte firme, firme de lobby, care ii ajuta pe cei carora le dai cererea sa aprecieze nevoia de a sprijini si de a raspunde favorabil. Acest lobby este reglementat in UE, este oficial, legal, iar firmele in schimbul unor sume de bani ajuta institutiile europene sa inteleaga continutul si semnificatia cererilor si sa le accepte. De asemenea, trebuie sa ii informam pe cei care au nevoie de asemenea fonduri pentru ca multi au nevoie de ele, dar nu le cer. Statul ar putea gasi solutii pentru ajutorarea oamenilor sa plateasca aceste firme de consultanta si lobby. Cu siguranta ar trebui sa existe un ajutor mai puternic al structurilor guvernamentale, este esential ajutorul si sprijinul Executivului.” (C.A.)

Gabriela MOROIANU

S-a aprobat prima listă de proiecte propusă spre finanţare pentru operaţiunea 3.1.1.

În data de 21.01.2009, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) a aprobat, în urma avizului favorabil primit de la Autoritatea de Management, prima listă de proiecte propusă spre finanţare în cadrul Axei III a Programului Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”, aferentă operaţiunii 3.1.1 “ Sprijinirea accesului la broadband şi la serviciile conexe ”.
Această listă a fost stabilită în urma comitetului de selecţie din data de 30.10.2008 şi cuprinde un număr de 62 de proiecte selectate şi propuse spre finanţare. Această listă a fost întocmită, respectându-se ordinea de înregistrare on-line a proiectelor înscrise până la numărul  170 inclusiv. 
Aplicanţii selectaţi vor fi anunţaţi în scris despre principalele condiţii ale finanţării nerambursabile şi dacă aceştia vor accepta, se va trece la următoarea etapă pentru accesarea fondurilor structurale, contractarea. În această etapă se va semna contractul între beneficiar şi  MCSI, iar din acest moment beneficiarul îşi poate implementa proiectul propus spre finanţare.
Amintim că finanţarea pentru operaţiunea 3.1.1 se face în limita bugetului apelului, care este de 29,5 milioane lei, iar suma totală a grantului  celor 62 de proiecte este în valoare de 3.137.270,46 lei.
Din cei 62 de aplicanţi selectaţi în cadrul operaţiunii 3.1.1 “Sprijinirea accesului la broadband şi la serviciile conexe”, 48 sunt  IMM-uri şi 14 sunt ONG-uri.
Lista proiectelor propusă spre finanţare poate fi vizualizată pe site-ul http://fonduri.mcti.ro, la secţiunea “Lista proiectelor selectate”. 
Pentru informaţii suplimentare cu privire la fondurile structurale în domeniul IT&C, reprezentanţii Organismului Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale vă stau la dispoziţie la telefon 021.311.41.12 şi 021.311.41.55 sau e-mail fonduri@mcti.ro.

POS MEDIU, UN EŞEC ZGUDUITOR / Pierdut fonduri PHARE, le declarăm nule

sursa: Jurnalul National, 21/01/2009 

de Atena Groza

România a pierdut anul trecut două importante finanţări PHARE, pentru două proiecte de mediu extrem de importante: Natura 2000 şi organismele modificate genetic. Pentru că erau priorităţi asumate, ne-am angajat faţă de Uniunea Europeană să terminăm proiectele, le vom face anul acesta, pe bani de la bugetul de stat. Două milioane de euro.

România este printre puţinele ţări din lume (de Europa nici nu mai vorbim) care nu au încă un sistem real de administrare a ariilor naturale protejate. Majoritatea acestora figurează doar pe hârtie, fără administrator, fără fonduri, fără nici o perspectivă. Desemnarea lor s-a făcut mai mult sau mai puţin la întâmplare, deoarece statul român nu a fost niciodată interesat nici măcar să îşi evalueze propriul patrimoniu, cu atât mai puţin să îl conserve. Informaţiile despre aceste zone protejate sunt haotice şi întâmplătoare. Campaniile de informare şi conştientizare sunt doar pe hârtie. Uneori, pe mult prea multă hârtie irosită.

În lipsa susţinerii financiare din partea statului, fondurile externe au fost singurele care au împiedicat, atât cât s-a putut, degradarea iremediabilă a naturii. Şi nu au fost ratate, indiferent că a fost vorba de fonduri europene, de finanţări ale Băncii Mondiale, ale Naţiunilor Unite sau oferite de diverse organizaţii internaţionale, fundaţii sau chiar ambasade. Cei 20 de ani de experienţă în accesarea cu succes a acestor fonduri au generat mult optimism o dată cu lansarea Programului Operaţional Sectorial Mediu. Numai că aici lucrurile s-au complicat.

DEMAGOGIE ŞI IAR DEMAGOGIE
Pentru autorităţile române, nici un proiect nu a fost suficient de bun. Iniţial nemulţumiţi că au primit prea puţine proiecte, au sfârşit prin a nu finanţa nimic. Conform declaraţiilor oficiale, nimeni nu a avut “suficientă capacitate şi pregătire” pentru a se putea măcar apropia de fondurile structurale destinate protecţiei naturii. “Au fost probleme cu calitatea şi maturitatea proiectelor, eligibilitatea solicitanţilor” şi multe cuvinte mai mult sau mai puţin importante, dar rostite cu gravitate şi cu aerul solemn al atotştiutorilor responsabili.

Şi aproape că îţi vine să crezi că doar grija ca banii să nu fie cheltuiţi aiurea este cauza eşecului. Asta dacă nu iei în considerare faptul că în timp ce autoritatea de management a acestor fonduri este extrem de grijulie cu sumele destinate pentru studii sau investiţii obligatorii în astfel de zone, nu are nici o jenă să organizeze întâlniri şi conferinţe de presă, nu la propriul sediu, ci în cele mai luxoase şi mai scumpe locaţii. Îşi permit acest lucru pentru că, paradoxal, sumele alocate asistenţei tehnice pentru implementarea programului le depăşesc pe cele alocate pentru rezolvarea problemelor concrete existente în întreaga reţea de arii protejate ce acoperă 18% din teritoriul naţional.

MOTIVE ROMĂNEŞTI

Anul trecut au fost pierduţi şi banii PHARE destinaţi pentru două proiecte deosebit de importante, şi anume “Creşterea gradului de conştientizare a publicului privind conservarea naturii şi a valorilor reprezentate de siturile Natura 2000″ şi “Asistenţă tehnică în vederea implementării cerinţelor Uniunii Europene privind Organismele Modificate Genetic”. Câte un milion de euro fiecare. Motivul “ratării” este cât se poate de românesc. Condiţiile impuse de aceeaşi autoritate care are în grijă şi POS Mediu au făcut ca nici o entitate sau consorţiu de entităţi din întreg spaţiul european să nu le poată îndeplini. În ceea ce priveşte proiectul legat de Natura 2000, de exemplu, specialistului  în producţia de publicaţii, AV-media şi administrarea paginii web i se cereau cumulativ minimum 3 ani de experienţă în domeniul media, minimum 5 ani experienţă în administrarea paginilor Web şi cunoştinţe de bază despre software GIS, experienţă dovedită în conducerea proiectelor vizând editarea de publicaţii (să fi fost implicat în cel puţin un proiect) şi minimum 3 ani experienţă în programe pentru publicaţii Desktop (freehand, Quark, Indesign), precum şi cunoştinţe avansate de MS Office sau programe software similare. Condiţii parcă anume făcute să fie de “neatins”. O altă problemă a fost generată şi de prelungirea termenului de prezentare a ofertelor, care a făcut ca scrisoarea de garanţie bancară a unuia dintre consorţii să expire. Şi cum nu poţi cere unei bănci astfel de documente de trei ori pe zi, consorţiul a fost descalificat din start. Condiţiile pentru proiectul cu organismele modificate genetic au fost atât de absurde încât nici o societate nu s-a prezentat. Şi în timp ce autoritatea de management a POS Mediu este preocupată cu elaborarea de criterii şi condiţii care nu au nici o legătură cu realitatea, notele de plată pentru neconformare şi încălcarea Tratatului de Aderare vor începe să curgă în curând pentru că fără aceste fonduri România nu îşi va putea îndeplini obligaţiile asumate. Asta dacă în ignoranţa noastră vom continua să ne mai jucăm de-a administrarea şi să ne lăsăm conduşi de orgolii, ambiţii şi interese personale… sau neştiinţă.

Un an si jumatate, pentru inceperea primului proiect cu fonduri structurale

 

sursa: Ioana Morovan HotNews.ro, EurActiv.ro

Publicat: 20 Ianuarie 2009 @ 17:19

1 octombrie 2007: Laszlo Borbely anunta “depunerea primelor proiecte pentru Programul Operational Regional. 13 aprilie 2008: Laszlo Borbely anunta “semnarea primelor contracte”. 20 ianuarie 2009. Borboly Csaba, presedinte Consiliu Judetean Harghita, declara pentru HotNews.ro-EurActiv.ro: “In martie am putea incepe lucrarile”. Acesta este ritmul in care se deruleaza proiectele cu fonduri structurale europene in Romania. 

A fost primul proiect depus pentru a primi finantare din fonduri structurale: “Reabilitare DJ 132, limita judet Brasov – Satu Nou – Ocland – Craciunel – Meresti – Lueta – Minele Lueta – Vlahita, 29 KM; beneficiar – Consiliul Judetean Harghita, valoare – 17.201.533 euro”.

De mai bine de sase luni, inceperea efectiva a proiectului este blocata intr-o interminabila procedura de licitatie pentru selectarea antreprenorului principal.

Acest proiect, impreuna cu “Reabilitare DJ 682 limita judet Arad – Periam – Saravale – Sannicolau Mare, de 12.699.760 euro, au fost anuntate triumfator, la data de 1 octombrie 2007 de catre fostul Minister al Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor. „Din aceasta luna asteptam sa fie depuse mai multe proiecte, care sunt finalizate si asteapta ultimele avize. Pentru proiectele depuse acum, contractele de finantare vor fi semnate pana la sfarsitul acestui an” a declarat ministrul dezvoltarii din acea vreme, Laszlo Borbely.

Contractele nu au fost semnate pana la sfarsitul anului, ci abia in aprilie 2008. Dupa acest moment critic, proiectul ar fi putut, teoretic, sa demareze.

Numai ca socoteala de la CJ nu se potrivestecu cea din targul licitatiilor publice. “De sase luni dureaza procedura de licitatie”, a declarat pentru HotNews.ro Borboly Csaba, presedintele CJ Harghita. Potrivit acestuia, problema principala au reprezentat-o numeroasele contestatii depuse de firmele participante la licitatie.

“Au fost 14 concurenti si au depus multe contestatii. Abia saptamana trecuta am reusit sa desemnam castigatorul si mai trebuie sa asteptam inca 10 zile pentru alte posibile contestatii”, a explicat acesta.

Castigatorul este reprezentat de un consortiu format din reprezentanta in Romania a unei companii maghiare, Vegyepszer, plus inca 5 firme locale. Borboly Csaba a declarat ca “in martie pot incepe lucrarile”.

Pana la urma, exista o parte pozitiva a acestei povesti: consortiul castigator a avansat o suma care reprezinta aproape jumatate din cea disponibila. Astfel, suma pentru care a fost atribuit contractul este de 36,6 milioane de lei, iar finantarea europeana aprobata pentru proiect se ridica la 17 milioane euro.

“Diferenta va ramane disponibila la Minister, pentru alte proiecte”, a mai spus presedintele CJ Harghita.

Ioana Morovan HotNews.ro, EurActiv.ro

Guvernul a propus cateva masuri pentru absorbtia rapida a fondurilor europene

sursa: www.fonduri-structurale.ro 

Fonduri europene in valoare de 5,9 miliarde euro pentru 2009

Pana la sfarsitul anului 2009 Romania are la dispozitie 5,9 miliarde euro fonduri europene pe care sa-i foloseasca pe proiecte fezabile si credibile. “Banii virati de Uniunea Europeana ca avansuri, nu sunt pusi la munca din doua motive: lipsa de proiecte credibile, birocratie si centralizare excesiva a ministerelor si institutiilor” a declarat, vineri, Traian Basescu. Presedintele Romaniei considera ca fondurile nerambusabile sunt principala sursa reala de diminuare a impactului crizei asupra Romaniei. 

In cei doi ani de la aderarere, au fost virati in contul Ministerului de Finanţe de la Uniunea Europeană ca avansuri 1,85 miliarde euro, din care “s-au cheltuit doar 200 milioane euro pentru studii si proiecte nesemnificative” a declarat presedintele. El a mai mentionat ca in 2007 si 2008 Romania avea dreptul sa cheltuiasca fonduri structurale in valoare de 2,9 miliarde euro, dar nu s-au pus la dispozitia Romaniei decat avansuri, pentru ca ministerele nu au putut promova proiecte consistente.

Masuri ale Guvernului pentru cresterea absorbtiei fondurilor europene

Pentru monitorizarea saptamanala a modului in care sunt atrase resursele financiare europene, a fost infiintat sub coordonarea directa a premierului si a vice-premierului, “Comitetul interministerial pentru absorbtia fondurilor structurale”. 

Principalele masuri care vor fi luate de Guvern pentru o absortie mai rapida si mai eficienta a banilor europeni sunt:

• scurtarea termenului de evaluare a proiectelor;
• rambursarea TVA-ului pentru proiectele europene dupa fiecare cerere de rambursare, nu la finalul proiectelor;
• utilizarea fondurilor CEC Bank si EXIMBANK pentru asigurarea cofinantarii si garantarii proiectelor realizate din fonduri europene;
• debirocratizarea legii achizitiilor publice.

Mirela Sacalus
www.fonduri-structurale.ro

Peste 400 de proiecte SAPARD, prelungite

sursa: Mediafax.ro

Peste 400 de proiecte SAPARD vor beneficia de prelungirea termenului de execuţie, iar beneficiarii trebuie să depună cereri de rambursare a cheltuielilor până la finele lunii septembrie, plăţile aferente acestor proiecte fiind estimate la 90 de milioane euro.

Programul SAPARD trebuia încheiat la finele anului trecut, dar Comisia Europeană a acordat României o prelungire de un an. În absenţa prelungirii, toate plăţile realizate către beneficiari după expirarea termenului limită ar fi fost acoperite de la bugetul de stat, nefiiind rambursate de CE.

Comisia a anunţat oficial în luna decembrie că a acordat României şi Bulgariei această derogare.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), care gestionează fondurile SAPARD, a început procedurile de prelungire, prin acte adiţionale, a contractelor pentru proiectele care nu au fost terminate până la sfârşitul lui 2008, a anunţat vineri instituţia.

“Vor beneficia de prelungirea termenului de execuţie peste 400 de proiecte, cererea de rambursare a cheltuielilor putând fi depusă până la sfârşitul lunii septembrie 2009. De asemenea, sumele care trebuie plătite beneficiarilor se ridică la aproximativ 90 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat al APDRP.

În zilele următoare agenţia va comunica beneficiarilor când trebuie să se prezinte pentru semnarea actului adiţional la contractul de finanţare, a declarat, în comunicat, Octavian Ciprian Alic, director general interimar al APDRP.

În cadrul programului SAPARD au fost încheiate contracte de finanţare pentru 4.549 proiecte, cu o valoare a fondurilor publice (de la CE şi bugetul de stat) de 1,4 miliarde euro. Până în prezent, au fost efectuate plăţi în valoare de 1,28 miliarde de euro.

Comisia a decis să stopeze rambursarea plăţilor realizate de la buget anul trecut, după ce a constatat mai multe deficienţe la un audit din luna iunie. Autorităţile au oprit de asemenea plăţile către beneficiari, până la implementarea unui plan de acţiuni care să remedieze problemele, solicitat de Comisie.

APDRP a anunţat că a implementat planul şi a reluat plăţile de la buget în luna octombrie a anului trecut. Comisia a avut însă solicitări suplimentare şi nu a decis deocamdată reluarea rambursărilor.

Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, se va întâlni luni la Bruxelles cu Mariann Fischer Boel, Comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, pentru a discuta pe tema reluării rambursărilor pentru SAPARD.

Surse UE au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că “urmare a scrisorii transmise de Comisie la sfârşitul lunii noiembrie, în care se solicitau autorităţilor române mai multe informaţii în legătură cu planul de acţiune cerut, precum şi o întâlnire cu autorităţile române la începutul lunii decembrie, nu a mai fost primită niciun fel de informaţie din partea organismului independent de audit din România cu privire la implementarea planului de acţiuni”.