A aparut ordinul!

Banii din fondurile structurale vor putea ajunge, in curand, la beneficiari

de Ioana Morovan HotNews.ro, EurActiv.ro

Miercuri, 29 octombrie 2008, 15:01 Economie | EuROfonduri

 documente

Ordinul 911/2007

(29 Oct 2008) DOC, 41KB

Ordonanta 29/2007

(29 Oct 2008) PDF, 23KB

UPDATE: Ordinul ministerial care stabileste normele metodologice pentru prefinantare si cofinantare, in cadrul fondurilor structurale, a fost semnat de Ministrul de finante si a fost transmis la Monitorul Oficial, au declarat reprezentantii institutiei.

 Pentru proiectele in domeniul resurselor umane, prefinantarea poate ajunge chiar la 40%, potrivit documentului de lucru al Ordinului de ministru obtinut de HotNews.ro-EurActiv.ro. In prezent, circa 130 de beneficiari asteapta, de doua luni, normele amintite pentru a-si putea primi avansul si a incepe derularea proiectelor.

Mult asteptatele “norme metodologice” sunt incluse in “Ordinul pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinantarii si a cofinantarii alocate de la bugetul de stat…” pe care il pregateste Ministerul Economiei si Finantelor.

Potrivit proiectului de Ordin obtinut de HotNews.ro-EurActiv.ro, prefinantarea se acorda in procent de maximum 15% din valoarea eligibila a contractului de finantare incheiat intre Autoritatea de management si beneficiar. Aceasta prevedere a fost pastrata dintr-un ordin mai vechi (Ordinul 911 din 2007, n.r.) pe care normele actuale il modifica si-l completeaza.

Ca noutate, “procentul de acordare a prefinantarii in cazul Programului operational sectorial <<Dezvoltarea resurselor umane>> este de 30% in cazul proiectelor finantate in cadrul axelor prioritare 1 – 5, respectiv 40% pentru cele finantate in cadrul axei prioritare 6.”

In acelasi timp, spune actul normativ in pregatire, nu se acorda prefinantare beneficiarilor de proiecte finantate in cadrul axelor prioritare de asistenta tehnica din programele operationale si in cadrul Programului operational Asistenta tehnica, in cazul in care acestia fac parte din categoria institutiilor publice din administratia publica centrala.

Proiectul de ordin reglementeaza si modul de recuperare a avansului: “prin aplicarea unui procent din valoarea fiecarei cereri de rambursare intocmite de beneficiari, stabilit de fiecare autoritate de management”.

Alte prevederi se refera la mecanismul transferurilor financiare intre autoritati sau modul de recuperare a unor creante ce pot aparea ca urmare a unor nereguli in cursul implementarii proiectelor.

Ordinul ar fi trebuit aprobat cel tarziu la sfarsitul lunii august, asa cum prevede Ordonanta nr. 19/2008.

Intre timp, cei care au castigat finantare pentru proiecte depuse in cadrul programelor operationale asteapta baza legala care sa permita autoritatilor sa le plateasca prefinantarea.

Cristina Iova, directorul Programului Operational “Dezvoltarea Resurselor Umane” (POS DRU) a explicat ca beneficiarii acestui program, adica peste 100 de organizatii si institutii, asteapta sa demareze proiectele. “In aceeasi situatie sunt si beneficiarii din alte programe, insa, in cazul autoritatilor locale, au existat bani in bugetul de stat care sa le permita inceperea proiectelor”, explica Iova. Directorul POS DRU spune ca sunt 132 de contracte incheiate, pentru proiecte de resurse umane, care asteapta aprobarea normelor de catre Ministerul Economiei si Finantelor. 

Avem contracte, dar nu avem proceduri!

Acum o saptamana Coalitia ONG-uri pentru fonduri structurale a trimis o scrisoare Primului-Ministru si Ministrului Economiei si Finantelor prin care cereau urgentarea aprobarii, prin ordin de ministru, modificarea si completarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor OG 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinantarii si a cofinantarii alocate de la bugetul de stat astfel incat toate proiectele contractate sa poata poata fi demarate in perioada imediat urmatoare. (vezi: http://afaceripublice.wordpress.com/2008/10/13/coalitia-onguri-pentru-fonduri-structurale-sute-de-mii-de-euro-blocati-pentru-ca-ministerul-economiei-si-finantelor-nu-si-respecta-termenele/)

Cum pana in prezent nu am primit nicio reactie din partea uneia dintre cele doua institutii VA INVITAM sa va alaturati demersului nostru prin trimiterea scrisorii si din partea organizatiei dumneavoastra sau lasand un mesaj de sustinere.

va multumim,

„Ambasadori de judeţ“ taie frunza la Bruxelles

sursa: Gândul, 21 oct.2008

 

Exclusiv Românii, superreprezentaţi în Europa

Rolul lor era să ajungă să atragă fonduri europene, din capitala Europei în judeţul lor

În funcţie de specificul local, unii au fost trimişi să caşte gura cu lunile, prin Bruxelles

 

„Ambasador judeţean la Bruxelles” este denumirea neoficială a unor posturi pe care Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR) le-a inventat acum trei ani şi de care, oficial, în prezent habar n-are. Dar treaba merge în continuare. Pe aceste posturi, din 2005 încoace, nişte funcţionari sunt trimişi din capitala judeţului în capitala Europei, se cazează de 800 de euro pe lună, mănâncă de 1.050 de euro-diurnă, se confruntă cu „cheltuieli neprevăzute” de 925 şi dau pe transport 450. Ce fac ei acolo, diferă în funcţie de specificul local. Unele judeţe şi-au pus „ambasadori” pilele, altele – oameni care să înveţe cum funcţionează maşinăria UE.

Atragerea în judeţe a fondurilor europene a fost scopul fixat de UNCJR, în 2005, când şi-a deschis un birou la Bruxelles. La trei ani distanţă, am încercat să aflăm câte fonduri s-au parteneriate au reuşit să atragă reprezentanţii judeţelor pentru România. Preşedintele UNCJR, Liviu Dragnea, ne-a pasat pentru astfel de informaţii la consilierul său, Mihai Putineanu. Consilierul ne-a îndrumat spre coordonatorul Biroului UNCJR de la Bruxelles, Aurel Trandafir. Iar consilierul Trandafir ne-a informat că nu mai poate vorbi: după trei ani de stat prin capitala Europei, şi-a găsit o slujbă bine plătită şi ne-a informat doar că, „de la 1 octombrie nu mai este angajatul Biroului, iar furnizarea unor astfel de date înseamnă conflict de interese”. Aşa am ajuns la noul coordonator, doamna Liliana Mangeac. În sfârşit, aceasta a lămurit chestiunea: „Pentru a avea o imagine cât mai reală asupra fondurilor şi parteneriatelor atrase inclusiv prin prezenţa la Bruxelles a consiliilor judeţene, cea mai bună modalitate ar fi de a adresa întrebarea direct consiliilor judeţene”.

Iaşi: Patru întorşi – doi puşi pe fugă

Judeţul Iaşi şi-a trimis la Bruxelles patru oameni de la un serviciu pentru proiecte cu finanţare internaţională şi cooperare europeană. Din motive politice, după alegerile locale de anul acesta, doi au plecat, pentru că noul şef al judeţului, Constantin Simirad, i-a schimbat pe cei care ocupau funcţii importante.

Proiectul a funcţionat numai între 2005 şi 2006: „După un an, oamenii care au fost acolo au aflat cam tot ce trebuia să ştie, prin urmare nu mai avea rost să cheltuim nişte bani în plus. Timp de un an am alocat aproximativ 1.100 – 1.200 de euro lunar pentru acest lucru”, spune Lucian Flaişer, fost preşedinte al CJI. La vremea respectivă, rapoartele de deplasare au fost prezentate în plenul şedinţelor de Consiliu Judeţean. „Rapoartele cuprind toate activităţile la care au participat delegaţii noştri acolo, de la cursuri la târguri organizate pentru prezentarea Iaşiului în scopul atragerii de investitori. Unul dintre proiectele care au fost demarate atunci este acum în desfăşurare – eficientizarea consumului de energie”, spune Claudia Stoica, fost şef al Serviciului pentru proiecte cu finanţare internaţională. (Dumitriţa Neamţu)

Braşov: Deplasări „de palmares”

Intenţia Braşovului a fost să trimită la Bruxelles funcţionari care lucrau în domeniul integrării europene, pentru a accesa fonduri. În practică a trimis doi consilieri judeţeni, două „pile” (o noră de primar şi o proaspăt angajată la cabinetul demnitarului Căncescu) şi o salariată a Prefecturii. Curios este că, potrivit rapoartelor anuale de activitate, singurul stagiar „perfecţionat” pe banii C.J. Braşov figurează salariata Prefecturii. Selecţia a fost făcută exclusiv de preşedinţii consiliului, pe criterii numai de ei ştiute. Toate cheltuielile – circa 200 de euro/zi/persoană, transportul şi asigurarea medicală – au fost suportate din buget. La întoarcerea de la Bruxelles, angajata de la cabinetul demnitarului s-a evaporat din instituţie. (A.P.)

Covasna: „Ambasadă” separată la Bruxelles

Iniţial, Covasna a vrut să trimită doi reprezentanţi în capitala Belgiei: pe şeful Direcţiei Juridice, Sztakics Istvan Attila, şi pe directorul Centrului Cultural „Arcuş”, Leonid Moscviciov. Apoi, din motive de „economii la buget”, conducerea judeţului s-a gândit să-şi facă propriul birou permanent la Bruxelles, separat de Biroul UNCJR, a cărui înfiinţare a şi fost aprobată printr-o hotărâre la începutul acestui an. Aceasta stabilea suma alocată din bugetul judeţului pentru funcţionarea „reprezentanţei”: 6.000 de euro lunar, din care 2.500 de euro, „la început” – pentru leafa unicului angajat. Scandalul iscat l-a determinat pe prefectul Gyorgy Ervin să ceară revocarea deciziei. „Nu era legală, dar nu ştiu dacă au revocat-o, ştiu doar că biroul ăla din Belgia nu s-a mai înfiinţat”, spune resposabilul guvernului. Numai că, potrivit informaţiilor noastre, hotărârea cu pricina este şi acum în vigoare, dar preşedintele Tamas Sandor şi „vicele” Demeter Janos nu ne-au putut da nicio explicaţie, pentru că erau „plecaţi o săptămână în delegaţie în străinătate”. (Adrian Popescu)

Dolj: Funcţionarii s-au întors cu proiecte de sute de milioane

Anul trecut, Doljul a trimis la Bruxelles patru angajaţi de la Direcţia de Afaceri Europene. Cei patru funcţionari şcoliţi pe bani publici au fost nevoiţi să semneze un contract cu Consiliul judeţean prin care se obligă să lucreze în instituţie minimum cinci ani de la terminarea studiilor. Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, se mândreşte cu investiţia făcută şi, chiar dacă acum nu mai are oameni în Belgia, spune că a fost o alegere bună: „Vă enumăr câteva dintre proiecte: master planul de apă, în care sunt incluse 73 de localităţi din cele 111 ale Doljului, proiect în valoare de 177 milioane de euro, master planul de deşeuri, proiect în valoare de 40 de milioane de euro, şi amenajarea portuară de la Rast, proiect a cărui valoare este de 4 milioane de euro”, conchide preşedintele Prioteasa.

„Am avut o experienţă deosebită la Bruxelles şi am învăţat foarte multe de la cei care lucrează în mod direct cu instituţiile europene abilitate să gestioneze fondurile nerambursabile. Îmi convine să lucrez la Consiliul Judeţen Dolj pentru că este un loc de muncă stabil. Am lucrat şi în sectorul privat, dar îmi convine mai mult unde lucrez acum”, a declarat una dintre beneficiarele proiectului. (Ionuţ Pârvulescu)

Constanţa: Din jurnalul unui delegat

Oficialii constănţeni spun că judeţul nu are bani pentru un delegat permanent la Bruxelles. În schimb, funcţionarii constănţeni stau la Bruxelles prin rotaţie, timp de 3 luni. Anul acesta, un inspector de la „Afaceri Europene” a mers, de pe 25 ianuarie până pe 11 aprilie. Raportul său de lucru, structurat săptămânal, apare ca o vacanţă sau o activitate de hostesă: „4 februarie – activitate de birou; discuţii referitoare la pregătirea materialelor aferente fiecărui judeţ pentru participarea la Salon des Vacances, târg internaţional de locaţii turistice aflat la a 50-a ediţie, care se desfăşoară între 7 şi 11 februarie, lângă Atomium, simbolul oraşului Bruxelles. 7 februarie – reuniune organizată de invitaţii Biroului Regiunii Valencia; cocktail la Atomium, întâlnire cu ambasadorul României la Bruxelles.

8 februarie – permanenţă la standul României la Salon des Vacances; diseminarea materialelor turistice şi de promovare a judeţului Constanţa vizitatorilor standului (materialele folosite fiind luate din stocul aflat la fişetul aferent judeţului Constanţa din sediul UNCJR), promovarea regiunii prin discuţii pe text şi imagini, exemplificări vizuale. 11 februarie – reuniune la sediul UNCJR cu ambasadorul României în Belgia, Ion Jinga.” (Sînziana Ionescu)

Bucureşti: Birou propriu, dar încă nu e funcţional

Capitala a decis abia în luna ianuarie 2008 să îşi creeze propriul Birou permanent la Bruxelles, alocând deja în buget sume pentru chiria unui alt spaţiu, al Asociaţiei Municipiilor, dominată de PD-L. Totuşi, nici fostul primar, Adriean Videanu, şi nici primarul Sorin Oprescu nu au semnat până acum vreo dispoziţie pentru a organiza concursul de ocupare a postului. Suma alocată lunar pentru această activitate este de 4.842 euro, din care 1.685 euro reprezintă venitul net al viitorului reprezentant al municipalităţii, iar 800 euro – „cheltuieli profesionale”. (T.L.V.)

Info plus:

Judeţeana de la Bruxelles

Sediul UNCJR de la Bruxelles a fost deschis în toamna anului 2005. Acesta ocupă etajul doi al imobilului de pe Rue Montoyer 24. Pentru cei 380 de metri pătraţi se plăteşte o chirie lunară de 3.800 de euro. Fiecare judeţ contribuie la cheltuielile biroului de la Bruxelles legate de chirie, salariile celor doi angajaţi permanenţi, întreţinere şi abonamentele la telefoane şi internet. Totodată, fiecare judeţ îşi stabileşte bugetul pentru delegaţi, astfel încât unii „ambasadori judeţeni” au primit diurne mult mai mari decât cele oficiale.

FLAGRANT – Mafia fondurilor europene fură banii ţăranilor

E putin mai vechi articolul dar merita de citit. 

sursa: Jurnalul National

14/10/2008
de Alexandru Boariu

România este singura ţară din UE care, în primul an după integrare (2007 ), nu a accesat nici măcar un euro din fondurile europene. În schimb, şi-a virat cota de 1,1 miliarde de euro la bugetul UE. Realitatea e că accesul la aceste fonduri este “filtrat” de o mafie formată chiar din cei plătiţi de statul român pentru a-i ajuta pe investitori să-şi întocmească proiectele şi să primească banii.

România este singura ţară din UE care, în primul an după integrare (2007 ), nu a accesat nici măcar un euro din fondurile europene. În schimb, şi-a virat cota de 1,1 miliarde de euro la bugetul UE. Realitatea e că accesul la aceste fonduri este “filtrat” de o mafie formată chiar din cei plătiţi de statul român pentru a-i ajuta pe investitori să-şi întocmească proiectele şi să primească banii.  

“Cota” mafioţilor este de minimum 5% din fondurile aprobate. Pentru aceasta ei folosesc fel de fel de tertipuri, cum ar fi acordarea de “consultanţă” la întocmirea şi aprobarea dosarului. Vă prezentăm azi un astfel de caz, în care este implicat un înalt funcţionar de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) – instituţia care are rolul determinant în accesarea fondurilor europene.

Tudor Biaciu este director interimar la Direcţia Inspecţii şi Supracontrol din cadrul APIA. O funcţie deosebit de importantă, Biaciu având printre obli gaţiile din fişa postului şi pe aceea de a verifica modul în care funcţionarii APIA îşi fac datoria sau dacă aceştia au preocu pă ri şi activităţi incompatibile cu func ţii le pe care le deţin. Dar din documentele ajunse la redacţia Jurnalului Naţional re­iese că, în realitate, Biaciu este de fapt un “lup-paznic la stână”, el dijmuindu-i pe cei care solicită fonduri, cerându-le cinci procente din valoarea acestora. Mo da litatea? Un contract încheiat de cel care solicită fondurile cu o firmă de consultanţă aparţinând, în acte, mamei lui Bia ciu. Spunem “în acte”, pentru că de fapt, potrivit datelor de la Registrul Comer ţului, până în aprilie 2007 acţionar unic la firma în cauză era chiar Tudor Biaciu. Acesta i-a cedat mamei lui, Danielle Bia ciu, toate părţile sociale, pentru a fi “aco perit” la capitolul “incompatibilitate”. 

FIRMA LU’ MĂMICA
Modelul contractului de consultanţă între firma familiei Biaciu, SC Smart Learning and Consulting SRL, şi firma SC Divine Area SRL, care solicita fonduri pentru un “proiect de restructurare/re conversie a viţei-de-vie pe un teren de 19 hectare, situat în comuna Năieni, judeţul Buzău”, este elocvent pentru sistemul mafiot despre care vorbeam. Astfel, consultantul, adică mama şefului de la APIA, se obligă să obţină inclusiv avizele scrise de la… APIA, în vederea aprobării proiectului, şi să asigure toate serviciile de consultanţă clientului în relaţia cu… APIA, unde fiul ei taie şi spânzură. Şi asta nu numai în etapa “pregătirii documenta ţiei”, ci, aşa cum se precizează în contract, “pe toată perioada derulării proiectului”.

BANII JOS!
La capitolul 4, litera A din contract este prevăzută şi plata pe care amărâtul de investitor va trebui să o achite “consultantului”, adică bossului de la APIA, prin firma mamei sale: “Clientul este de acord să achite consultantului la data încheierii prezentului contract contravaloarea su mei de 800 euro, la cursul BNR din ziua efectuării plăţii”. Dar asta e un mi zi lic, pentru că iată ce prevede contractul la acelaşi capitol, puţin mai jos, la litera B: “Clientul este de acord să plătească consultantului, la data aprobării de către APIA a dosarului de ajutor pentru res truc turare/reconversia viţei-de-vie, depus de consultant, 5% din valoarea sumei aprobate la plată de către APIA către client, reprezentând comisionul de succes perceput de consultant”.

E lesne de presupus că bossul de la APIA va avea grijă ca dosarul să fie vizat “o perativ”, dar mai ales ca suma “aproba tă” de APIA să fie cât mai mare, pentru ca şi comisionul lui, pardon, a mamei lui, să fie cât mai substanţial. Surse din Mi nis terul Agriculturii ne-au declarat că “me toda Biaciu” este aplicată de mulţi al ţi angajaţi, nu numai din structurile APIA, ci şi din alte instituţii, precum Mi nis terul Agriculturii, Ministerul Finan ţe lor etc.

APIA, O INSTITUŢIE-MAMUT
Înfiinţată în 2004, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, instituţia creată special pentru a derula aceste fonduri, are o schemă de personal uriaşă, cu nu mai puţin de 5.000 de angajaţi. Au fost înfiinţate 546 de funcţii publice de conducere în cadrul APIA, adică director general, directori generali-adjuncţi, şefi de fel de fel de direcţii, departamente etc. – funcţii plătite regeşte de la bugetul de stat. Pe lângă aparatul central, agenţia are 42 de centre judeţene şi alte 210 locale. Şi totuşi, această “armată” de funcţionari, bine plătită (salariile sunt de ordinul zecilor de mii de lei noi), nu a reuşit în 2007 să facă nici măcar demersurile necesare pentru a primi fondurile de la UE şi chiar o mare parte din cele alocate de Guvernul de la Bucureşti pentru 
agricultură. Şi în acest an lucrurile se derulează cu destulă dificultate, doar o treime din dosarele depuse de investitori în prima parte a anului fiind şi aprobate.

ŞPĂGI LA ANGAJARE?
Sursele amintite ne-au mai declarat că mai-marii de la Ministerul Agriculturii, precum şi ceilalţi membri ai comisiilor care au făcut angajările de personal la APIA au băgat în buzunare bani frumoşi în urma acestei activităţi. Practic, şeful comisiei primea lista cu cei care urmau să fie declaraţi câştigători ai concursului şi aceştia erau, ulterior, angajaţi. Nu ar fi lipsit de interes ca organele abilitate să verifice câţi bani, dar şi alte bunuri aveau aceşti “examinatori”, înainte de a face parte din aceste comisii şi câţi bani aveau după derularea examenelor de angajare. Pe de altă parte, instituţiile abilitate ar trebui să verifice cine se află în spatele firmelor de consultanţă, care încheie contracte cu cei îndreptăţiţi să primească fonduri europene, dacă există vreo legătură între aceste firme şi angajaţii APIA, ai Ministerului Agriculturii etc. 

Potrivit Sindicatului Naţional APIA, Tu dor Biaciu, care deţine doar ca interimar funcţia de director al Direcţiei Ins pec ţii şi Su pracontrol, a încercat să măs luiască con c ursul programat la data de 19-20 sep­tembrie a.c. pentru ocuparea acestui post important din cadrul APIA. Ca ur ma re, Sindicatul a formulat plân gere penală împotriva lui Biaciu, în re gistra tă la Parchetul de pe lângă Jud e că to ria Sectorului 2 Bucureşti cu nr. 1292/24.09.2008. Iată ce se arată în plângerea penală: “În con diţiile specifice pentru participarea la con curs era prevăzută o singură specia li zare: studii juridice –  specializarea lui Tu dor Biaciu, îngrădind făţiş dreptul ce lor care au alte profiluri profesionale de a participa la concurs şi încălcând evident prevederile Le gii 188/1999 privind statutul func ţio na rilor publici şi ale HG 1209/2003 privind or ganiza rea şi dezvol tarea carierei func ţio­narilor publici, abro gată de HG 611/2008, referitor la prin cipiile competiţiei deschi se, transpa ren ţei, meritelor profesionale şi competenţei, precum şi cel al egalităţii ac ce sului la funcţiile publice, pentru fie care cetă ţean care îndeplineşte condiţiile le gale”. Pe de altă parte, autorii plângerii penale precizea ză: “Acele condiţii res tric­tive au fost trans mise la ANFP chiar sub semnă tura lui Biaciu Tudor, acesta profi tând de re la ţia de prietenie cu directorul general al APIA, Gherghelaş Dan, care i-a dat mâ nă liberă la tot felul de abuzuri în serviciu”. 

Potrivit contractului de consultanţă, mama boss-ului de la APIA, Danielle Biaciu, va încasa 800 de euro, plus 5% din valoarea fondurilor aprobate de… fiul său

Criza ne taie din banii de la UE

sursa: Evenimentul Zilei

Atât firmele, cât şi autorităţile locale vor avea de pierdut din cauza dificultăţii de accesare a creditelor şi a scumpirii împrumuturilor.

Criza financiară internaţională face ca fondurile europene destinate României să ajungă tot mai greu la beneficiarii de la noi. Din frica de a nu aproba credite pentru proiecte riscante, băncile oferă împrumuturi din ce în ce mai greu. Dobânzile sunt şi ele tot mai mari, din cauza creşterii costului finanţărilor pe plan internaţional. 

Astfel, finanţările bancare vor deveni foarte dificil de accesat atât pentru firme, cât şi pentru autorităţile locale, cele pentru care e rezervată cea mai mare felie din banii europeni. 

Primăriile, în avantaj faţă de firme 

Cel mai mult vor avea de suferit companiile, susţine Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR). În opinia sa, cel puţin 10% din firmele interesate de finanţări europene nu le vor putea obţine chiar dacă au proiecte bune, însă considerate cu grad înalt de risc. „Alte circa 60% din companiile care au afaceri solide vor reuşi să ia bani, însă vor trebui să suporte creşterea costurilor creditării“, ne-a spus Ovidiu Nicolescu. Restul de 30% din firme, care îşi pot asigura fondurile din propriile bugete, nu vor fi afectate de criză, a precizat el. 

Potrivit reprezentantului CNIPMMR, autorităţile locale au avantajul că nu au activele grevate de datorii. În plus, „sunt clienţi siguri pentru o bancă. Niciodată o primărie sau un judeţ nu dă faliment, deoarece îşi recuperează banii din impozite şi taxe locale. Dacă are dificultăţi, se poate prelungi perioada de rambursare“, adaugă Nicolescu. 

Bani europeni pentru cofinanţare 

Condiţiile mai dificile de finanţare „este posibil să persiste pentru o perioadă mai lungă şi este vizibilă pentru toate categoriile de împrumutaţi, de la entităţi suverane la autorităţi publice locale şi corporaţii. 

Oricum, această situaţie concretizată atât în România, cât şi în alte ţări nu presupune imposibilitatea accesului beneficiarilor de fonduri europene la instrumentele de cofinanţare în general“, susţine Eugen Teodorovici, secretarul de stat responsabil de fondurile europene din Ministerul Finanţelor. 

Conform oficialului, până la sfârşitul anului, IMM-urile vor putea accesa bani europeni pentru a-şi cofinanţa proiectele, în valoare totală de 100 de milioane de euro, prin intermediul băncilor (mecanismul Jeremie). Pentru autorităţile locale va fi gândit un mecanism similar, susţinut de stat şi bănci de la noi şi din afară, adaugă Teodorovici.

RISCURI 

Incertitudinea poate tăia din alocări 

Turbulenţele financiare internaţionale ar putea avea ca efect chiar reducerea „raţiei“ de fonduri europene. Analiştii economici nu pot creiona cu exactitate care vor fi urmările crizei, în condiţiile în care o serie de decizii sunt luate în funcţie de panică, frică şi nesiguranţă. Statele membre ale Uniunii Europene au mare nevoie de bani în acest moment, unele dintre ele fiind puse în situaţia să dea fonduri pentru salvarea băncilor cu probleme. Din această cauză, o parte dintre fondurile europene alocate deocamdată doar pe hârtie statelor în dezvoltare, cum e România, s-ar putea să nu ajungă şi în conturile acestor ţări. „E greu de estimat ce impact va avea criza externă asupra absorbţiei fondurilor europene în România. Cert este că finanţarea a devenit mai dificilă. Iar efectele crizei sunt impredictibile. Acum nu vedem decât o parte a problemei. Sunt riscuri mari şi în ceea ce priveşte alocările europene, nu ştim cum va arăta bugetul UE în următorii ani, în această atmosferă de incertitudine“, a declarat, pentru EVZ, Ionuţ Dumitru, şeful Departamentului de cercetare de la Raiffeisen Bank. 

Coalitia ONGuri pentru fonduri structurale – Milioane de Euro blocati pentru ca Ministerul Economiei si Finantelor nu-si respecta termenele

13 octombrie 2008

 

 

Scrisoare deschisa

 

Milioane de Euro blocati pentru ca Ministerul Economiei si Finantelor nu-si respecta termenele

 

 

Domnului Calin Popescu Tariceanu, Prim-ministru al Romaniei

Domnului Varujan Vosganian, Ministrul Economiei si Finantelor 

 

 

Stimati domni,

 

Odata cu integrarea in Uniunea Europeana, Romania a devenit beneficiarul a 19,7 miliarde de euro din Fondurile Structurale si de Coeziune. Dupa o perioada de programare dificila si prelungita acesti bani pot fi, in sfarsit, folositi.

 

Deja sume semnificative au fost contractate pentru proiecte valoroase. Cu toate acestea, proiectele nu pot sa inceapa pentru ca nu exista inca norme complete privind modalitatile prin care se asigura cofinantarea proiectelor, proceduri legate de TVA, prefinantare, cofinantare publica etc. Fara aceste proceduri, beneficiarii fondurilor nu-si pot incepe activitatile. Termenul limita pentru modificarea normelor, stabilit prin Ordonanta de Guvern, era luna august 2008.

 

Aceasta intarziere nu corespunde in nici un fel cu interesele Romaniei si nici cu discursurile publice despre importanta fondurilor europene pentru dezvoltarea Romaniei si despre importanta cresterii capacitatii de absorbtie. Romania are timp numai pana in anul 2010 sa cheltuie sumele alocate pentru anul 2007 (regula N+3).

 

Avand in vedere toate acestea,

 

va solicitam, domnule Ministru, ca in cel mai scurt timp posibil sa aprobati, prin ordin de ministru, modificarea si completarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor OG 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinantarii si a cofinantarii alocate de la bugetul de stat astfel incat toate proiectele contractate sa poata poata fi demarate in perioada imediat urmatoare.

 

Va solicitam, domnule Prim-ministru, sa va asigurati de respectarea Ordonantei Guvernului nr. 19/2008, care stabilea un termen de 30 de zile pentru definitivarea normelor.

 

Desi pare un termen generos, este aproape imposibil ca sumele pe care Romania le are la dispozitie pentru anul 2007 sa fie si folosite.

 

Cu respect,

in numele Coalitiei ONGuri pentru fonduri structurale

 

 

Oana Preda,

Director

Centrul de Resurse pentru participare publica – CeRe

 

________________

[1] Numai Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a aprobat, pana in luna mai, proiecte in valoare de 1.120.800.854RON

La data de 16.07.2008 Guvernul Romaniei a aprobat Ordonanta nr.19 pentru modificarea si completarea OG nr.29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinantarii si cofinantarii alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul National de Dezvoltare, in bugetul institutiilor implicate in gestionarea instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta. Aceasta ordonanta a fost publicata in Monitorul Oficial, partea I nr. 559 din data 24/07/2008.

In conformitate cu Art. II din ordonanta mentionata, “in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante, prin ordin al Ministrului Economiei si Finantelor, se aproba modificarea si completarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor OG 29/2007, lucru care pana astazi (mai bine de 70 de zile  de la intrarea in vigoare) nu s-a intamplat.

 

 

Coalitia ONGuri pentru fonduri structurale

 

Membri si sustinatori ai Coalitiei: Centrul de Resurse pentru participare publica, Active Watch-Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociatia Pro Democratia, Centrul de Asistenta pentru Organizaţii Neguvernamentale CENTRAS, Asociatia Salvati Copiii, Asociatia Nationala a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, Fundatia Terra Milleniul III, Agentia de Dezvoltare Comunitara Impreuna, Alianta Civica a Romilor din Romania