Scris de editor pe iunie 24, 2008
Bulgaria a pus la punct o linie telefonica prin care cetatenii se pot informa despre modul in care se acorda fondurile europene si prin care pot semnala eventualele nereguli, relateaza Sofia Echo.
Masura ii apartine vicepremierului Meglena Plugcieva, responsabil de gestionarea fondurilor europene. Cetatenii vor primi raspunsurile la intrebari in maxim o luna.
Meglena Plugcieva spune sa vrea sa transforme procesul de absortie a fondurilor comunitare intr-unul transparent.
Sursa: Antena 3
Publicat în de prin presa | Lasă un comentariu »
Scris de editor pe iunie 23, 2008
Departamentul pentru Lupta Antifrauda (DLAF) a transmis HotNews.ro trei exemple de proiecte cu finantare UE, anchetate in acest an, in care au fost descoperite fraude. Este vorba despre beneficiari ai programelor PHARE, mai exact, componentele destinate proiectelor de cooperare transfrontaliera, infrastructura mare si achizitii de utilaje pentru IMM. In cele trei proiecte DLAF a constatat prejudicii de aproape 1,8 milioane euro.
Dat fiind ca proiectele sunt inca in curs de investigare, DLAF nu a furnizat numele persoanelor sau ale companiilor implicate. Situatiile prezentate constituie, practic, “modele” utilizate pentru fraudarea fondurilor publice.
Informatia pe scurt:
Cazul 1: “Lupul paznic la oi”
Cazul 2 : Contract de lucrari acordat in conditii ilegale
Cazul 3: Falsificarea procedurii de achizitii publice
Cazul 1
La solicitarea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL), Departamentul pentru Lupta Antifrauda – DLAF a efectuat un control privind modul de obtinere, derulare si utilizare a fondurilor aferente unui proiect finantat din Programul PHARE 2003 – Fondul Comun al Proiectelor Mici – Cooperare transfrontaliera intre Bulgaria si Romania, al carui beneficiar a fost Fundatia F.
Cu ocazia verificarilor, echipa de control DLAF a constatat ca persoana imputernicita sa reprezinte beneficiarul in derularea operatiunilor financiar bancare aferente proiectului a fost d-na C., aceasta indeplinind si calitatea de presedinte al comisiei de evaluare si selectie a cererilor de finantare pentru Programul PHARE CBC 2003.
Procesul de selectie a cererilor de finantare s-a realizat de catre Fundatia S., ce a fost desemnata prin ordin al ministrului integrarii europene sa indeplineasca calitatea de Birou Regional PHARE. Se impune precizarea ca doamna C. este si membru fondator al Fundatiei S.
DLAF a constatat ca activitatile mentionate in Proiectul PHARE 2003 nu au fost realizate faptic, iar reprezentantul Beneficiarului, in vederea justificarii indeplinirii acestora, a depus documente (contracte, facturi fiscale, chitante, O.P.-uri, etc.) al caror continut a fost falsificat.
Urmare acestor constatari preliminare, verificarile au fost extinse si asupra altor 7 proiecte finantate prin Programul PHARE – Cooperare Transfrontaliera (CBC), aferente anilor 2000, 2001 si 2003, proiecte care aveau ca element comun pe doamna C.
Astfel, s-a constatat ca printre beneficiarii selectati de catre comisia de evaluare pentru obtinerea finantarilor nerambursabile se regaseste, pe langa Fundatia F. si o anume asociatie, reprezentata de domnul M., tatal presedintei comisiei, aceeasi doamna C.
Simultan, verificarile au fost extinse si la nivelul Fundatiei S., care, la randul sau, a beneficiat de sprijin financiar comunitar in vederea acordarii de asistenta tehnica si administrativa proiectelor declarate castigatoare in cadrul Programelor PHARE CBC.
Verificarile DLAF au evidentiat faptul ca au fost utilizate documente false, atat in vederea incheierii contractelor de finantare, cat si, ulterior, in justificarea modului de utilizare a fondurilor nerambursabile (CV-uri, bilanturi contabile, rapoarte de activitate, declaratii, facturi fiscale, OP-uri, oferte emise de firme radiate, contracte, state de plata, contracte individuale de munca, rapoarte de audit false etc.).
Deoarece majoritatea activitatilor nu au fost realizate, proiectele nefiind implementate astfel cum se propusese la solicitarea finantarilor, reprezentantii beneficiarilor au recurs, de asemenea, la falsificare documentelor doveditoare (deplasari in strainatate, liste de prezenta la cursuri si simpozioane, copii ale unor pasapoarte).
Din verificarile DLAF a rezultat ca doamna C. a retras periodic, in numerar, din conturile speciale ale proiectelor sume de bani care nu au putut fi justificate in proiecte.
Asadar, d-na C. a avut o implicare directa in fraudarea fondurilor comunitare. In urma verificarilor efectuate, DLAF a estimat un prejudiciu in valoare de aproximativ 357.000 euro, reprezentand contravaloarea finantarii comunitare. Notele de control si materialul probator aferent au fost transmise Directiei Nationale Anticoruptie.
Cazul 2 : Contract de lucrari acordat in conditii ilegale
Proiectul anchetat de DLAF consta in realizarea a doua partii de schi, in valoare totala de 15.303.017,83 EUR, in doua locatii diferite, dupa cum urmeaza:
Contractul de lucrari a fost adjudecat de catre o companie straina. Termenul de executie a lucrarilor a fost de 540 zile, respectiv pana la data de 04.07.2006. Din verificarile efectuate a rezultat ca ofertantul castigator nu indeplinea criteriile minime pentru acordarea contractului, in sensul ca nu executase pana la data licitatiei cel putin 3 proiecte de aceeasi natura in ultimii 5 ani, nu avea utilaje si nici echipamente in proprietate si nici pe cele doua site-uri, toate utilajele identificate la fata locului apartinand subcontractorilor.
Din documentele puse la dispozitie de constructor a rezultat ca la data semnarii contractului, respectiv 30.11.2004, firma nu avea niciun angajat pentru punctul de lucru, lucrand doar prin subcontractori. In luna septembrie 2005, societatea a angajat 2 soferi.
Constructorul nu avea nici capacitatea administrativa – personal suficient si nici capacitatea tehnica – utilaje proprii ca sa sustina derularea contractului. Aceasta situatie a fost confirmata ulterior, in timpul executarii contractului, prin faptul ca lucrarile de executie au fost subcontractate, aproape in totalitate, unor firme care dispuneau de echipament si personal.
Acesta ar fi motivul principal pentru care, inca de la inceput, realizarea proiectului de catre acest constructor si mai ales in termenul angajat cu Autoritatea Contractanta erau puse sub semnul intrebarii. De altfel, constructorul nu a respectat programul de lucru datorita numarului insuficient de resurse umane, echipamente si utilaje.
Un alt motiv de intarziere a executarii lucrarilor l-a constituit nerespectarea clauzelor contractuale, atat de constructor cat si de catre subcontractori. In urma verificarilor Departamentului pentru Lupta Antifrauda s-a constatat ca fraudarea fondurilor s-a facut atat direct de catre constructor prin falsificarea situatiilor de lucrari depuse ca documente justificative la decontare la M.D.L.P.L (ce au avut ca rezultat decontarea din finantarea nerambursabila a unor lucrari neexecutate de un anumit subcontractor), cat si cu sprijinul unor subcontractori care nu au putut face dovada lucrarilor executate pentru sumele incasate de la constructor, in cadrul proiectului.
De asemenea, s-a constatat ca reprezentantii constructorului si ai inginerului au incasat si utilizat in alte scopuri, respectiv achizitionarea de carburanti, sume ce trebuiau utilizate pentru plata salariilor soferilor angajati de constructor pentru inginer.
Valoarea totala a neregulilor constatate a fost de 1.335.134,72 euro insa, datorita problemelor majore de implementare, Autoritatea Contractanta a decis retragerea intregii finantari. Nota de control DLAF a fost transmisa la DNA.
Cazul 3: Falsificarea procedurii de achizitii publice
In iunie 2003, SC D. SRL a depus cererea de finantare pentru proiectul “Realizare flux tehnologic pentru obtinere napolitane wafe”. Proiectul prevedea achizitionarea unei linii tehnologice pentru fabricarea napolitanelor si a unei autoutilitare.
Valoarea totala a proiectului mentionata in cererea de finantare a fost de 185.000 Euro, din care cofinantarea proprie a beneficiarului ar fi fost de 85.000 Euro, reprezentand 45,95% din valoarea totala a proiectului.
Din verificarile DLAF, a rezultat:.
Simularea procedurii de licitatie pentru achizitia liniei tehnologice prin tranzactiile realizate scriptic intre SC M. SRL, SC A. SRL si SC D. SRL. Echipamentul a facut anterior obiectul unor tranzactii scriptice succesive intre proprietarul initial, SC M. SRL, si ofertantul castigator, SC A. SRL. Astfel s-a majorat, in mod artificial, valoarea liniei tehnologice, aceasta crescand cu aproximativ 245% fata de valoarea initiala. Linia tehnologica nu si-a schimbat locatia in fapt, ramanand la punctul de lucru al SC M. SRL, societate pe care o deserveste in mod exclusiv. SC D. SRL si SC A. SRL se afla in sfera de influenta a SC M. SRL, atat din punct de vedere al personalului (reprezentantul beneficiarului a fost sofer la SC M. SRL), cat si a activitatii economice realizate. Unii din membrii comisiei de evaluare au declarat echipei DLAF faptul ca au recurs la firma interpusa intrucat SC M. SRL nu putea participa la licitatie.
Simularea procedurii de licitatie pentru achizitia autoutilitarei. Pretul autoutilitarei a fost negociat anterior desfasurarii licitatiei cu viitorul „ofertant castigator”.
Comun ambelor licitatii a fost faptul ca membrii comisiei de evaluare erau angajati ai SC M. SRL, unii dintre acestia declarand echipei DLAF ca nu au desfasurat o activitate de evaluare a ofertelor, semnand doar documentele aferente licitatiei.
Echipa de control a constatat un prejudiciu din fonduri PHARE, aferent achizitionarii liniei de productie si autoutilitarei in valoare totala de 70.773,03 Euro, iar din fonduri de la bugetul de stat, un prejudiciu in valoare de 912.611.533,55 ROL. Nota de Control a fost transmisa la Directia Nationala Anticoruptie.
Printr-un procedeu similar, urmarea unei finantari de la bugetul de stat, SC M. SRL a achizitionat o linie tehnologica pentru produse de panificatie de la SC A. SRL, precum si alte utilaje de la SC D. SRL.
Publicat în anchete | Lasă un comentariu »
Scris de editor pe iunie 23, 2008
Şeful Departamentului pentru Luptă Antifraudă, Ovidiu Dobleagă, vorbeşte, într-un interviu acordat NewsIn, despre legătura dintre fraudarea fondurilor europene şi obţinerea în continuare a acestora, despre raportul Comisiei Europene, dar şi despre întârzierea soluţionării sesizărilor de DNA.
Reporter: Ce loc vor ocupa cazurile de fraudare a fondurilor europene în raportul Comisiei Europene de luna viitoare?
Ovidiu Dobleagă: Nu cred că vor exista aprecieri negative la adresa României în privinţa controlului fondurilor europene. Aceste cazuri nu trebuie să influenţeze şi nu cred că vor influenţa negativ implementarea fondurilor comunitare în România.
Rep: Care credeţi că va fi opinia Comisiei Europene faţă de rezultatele autorităţilor de control al fondurilor europene?
Ovidiu Dobleagă: Pozitivă. Sistemul de control al fondurilor europene, instituit în România începând cu anul 2005, prin crearea Departamentului de Luptă Antifraudă (DLAF), a fost în mod constant apreciat de forurile europene şi prezentat drept model pentru celelalte state membre, candidate sau în curs de aderare.
Rep: Cât de grave sunt aceste cazuri de fraudare a fondurilor europene pentru România?
Ovidiu Dobleagă: De la an la an, crescând numărul de controale, au crescut şi sesizările noastre cu privire la cazurile de fraudare a fondurilor, dar asta nu înseamnă că într-un an, s-a fraudat mai mult ca în anii precedenţi. Asta înseamnă că am acoperit o arie mai mare de fonduri şi că, evident, au putut să iasă la iveală mai multe probleme. Programul Phare a fost mai mult controlat de noi şi normal că cele mai multe cazuri au fost în cadrul acestui program, având în vedere că Phare, ca fonduri alocate României, deţinea ponderea cea mai importantă din totalul fondurilor alocate.
Sunt convins că şi în celelalte state membre se găsesc astfel de cazuri. Atitudinea unor beneficiari faţă de aceste fonduri este una mai particulară şi anume le privesc ca pe ceva care este dat sa zicem “gratuit” şi pentru care nu ar trebui să dea socoteală. Regulile, însă, de utilizare a fondurilor sunt destul de clare, acestea există şi, dacă ar fi respectate, nu ne-am mai confrunta cu astfel de cazuri-problemă.
Rep: Este România una dintre ţările care se confruntă cu cele mai multe probleme de fraudare a fondurilor europene?
Ovidiu Dobleagă: Nu. Există state membre în care lipsa unui mecanism de control eficient a atras deja consecinţe nedorite. Bulgaria se confruntă, astăzi, cu probleme serioase în domeniu, care au condus chiar la suspendarea finanţării de către Comisia Europeană pentru anumite programe. Numărul mare de nereguli raportate de România către Comisia Europeană, într-o anumită perioadă de referinţă, nu ne transformă în campioni ai fraudei, ci arată că avem un sistem de control riguros, transparent şi eficient.
Rep: Ce schimbări ar trebui făcute în sistemul judiciar pentru ca aceste cazuri să fie soluţionate mai repede?
Ovidiu Dobleagă: Este un domeniu complex. Trebuie să avem oameni specializaţi în acest domeniu, oameni care să cunoască acest fenomen. Este valabil şi pentru procuror şi pentru instanţa de judecată. Noi am reuşit să facem, ca şi coordonatori ai luptei antifraudă, semnarii, traininguri, să pregătim procurorii, judecătorii, şi personalul din agenţiile de implementare, astfel încât să fie familiarizaţi cu acest domeniu.
Nu intră în atribuţiile mele să spun ce ar trebui schimbat în sistemul judiciar, dar, ca simplu cetăţean, vă pot spune că, în general, cred că trebuie intervenit cu termene clare de soluţionare a cauzelor la orice nivel s-ar afla o cauză, la nivel administrativ, judiciar, instanţă, parchet. Unde nu există promptitudine în reacţia statului la o faptă care încalcă legea, se diluează efectul răspunderii penale. Aici este problema, la termenele de soluţionare.
Ar trebui de asemenea intervenit şi în proceduri. Acolo unde organele judiciare se acoperă cu expertize contabile solicitate de procurori şi apoi refăcute de instanţe. Expertiza trebuie făcută într-un singur loc, iar expertul trebuie să răspundă de rezultate, indiferent dacă expertiza este făcută în faţa procurorilor sau în faţa instanţei. Concluziile nu pot să difere în faţa instanţei faţă de cele din faza urmăririi penale. Să invoci necesitatea unei expertize care durează oricât poţi tu să o întinzi nu mi se pare corect, nu face decât să tergiverseze activitatea de cercetare la orice nivel s-ar afla ea.
Rep: Care este raportul între timpul în care DLAF verifică un dosar şi timpul în care DNA termină de verificat o sesizare a DLAF?
Ovidiu Dobleagă: La nivelul DLAF, de la declanşarea investigaţiei administrative până la finalizare putem avea 3 săptămâni, o lună, două luni în funcţie de complexitatea cazului. Există, însă, cazuri DLAF transmise DNA cu aproximativ 3 ani în urmă şi care încă nu sunt soluţionate. Sigur că procedurile judiciare sunt stricte şi trebuie respectate, dar există un termen rezonabil de soluţionare a cauzelor, care nu ar trebui să ajungă, de exemplu, la 3 ani. Nu cred că-i poate lua unei persoane mai mult să investigheze decât i-a luat hoţului să fure. Actele noastre de control nu sunt simple sesizări. În fiecare caz, materialul care pleacă spre organul judiciar cuprinde infracţiunile pe care le-am descoperit, probele care le dovedesc, iar în anexe, sunt toate materialele care stau la baza investigaţiilor noastre.
Rep: Sunteţi mulţumiţi de numărul dosarelor soluţionate de DNA şi trimise în judecată în comparaţie cu sesizările DLAF?
Ovidiu Dobleagă: Nu. Dacă avem în vedere că procentul de soluţionare a cauzelor transmise până în prezent la DNA este sub 50%, răspunsul nu poate fi decât unul negativ. Pe de altă parte, peste 60% din cauzele soluţionate au fost transmise instanţei de judecată, fapt ce confirmă calitatea constatărilor DLAF şi demonstrează un potenţial de valorificare ridicat al acestora. Un aspect îngrijorător îl reprezintă faptul că, în privinţa unora dintre fraudele constatate, există pericolul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, dacă demersul judiciar nu intervine în mod operativ.
Se constată o operativitate scăzută în soluţionarea dosarelor de către organele judiciare, situaţie reflectată de numărul mare de cauze nefinalizate. Astfel, dacă la data prezentării raportului anual DLAF pentru anul 2007, procentul dosarelor nefinalizate de DNA era de 56% din totalul sesizărilor DLAF, acesta a crescut, în prezent, până la aprox. 60%, o parte din dosarele aflate în lucru la DNA depăşind 2 ani şi jumătate de la data sesizării de către DLAF.
Intervalul mare de timp dintre momentul primirii actului de control şi data finalizării cauzei de către DNA este cu atât mai puţin justificat cu cât notele de control DLAF nu constituie simple petiţii, ci sunt întocmite în baza unor verificări amănunţite, indicând punctual faptele în legătură cu care există suspiciuni de fraudă şi putând constitui, potrivit legii, prin asimilare cu actele premergătoare, probe în procesul penal.
Rep: Câte cazuri de fraudare a fondurilor europene aţi verificat de la ultimul raport DLAF din 2007?
Ovidiu Dobleagă: În urma acţiunilor de control desfăşurate de DLAF din anul 2005 şi până în prezent, valoarea neregulilor şi fraudelor identificate este de aproximativ 80 milioane euro. În conformitate cu prevederile legale, în cazul identificării de nereguli, DLAF transmite actul de control agenţiilor de implementare, în vederea dispunerii de măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate şi, după caz, a recuperării cheltuielilor neeligibile. În acest sens, urmare a controalelor DLAF, au fost recuperate pe cale administrativă debite în cuantum de 3.912.350 euro, în unele cazuri, procedurile de recuperare fiind încă în curs.
În urma controalelor efectuate de DLAF din anul 2005 şi până în prezent, în 161 de cazuri au fost identificate indicii de fraudă, 139 de dosare fiind transmise Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Dintre acestea, Parchetul a soluţionat 59 de dosare, în 37 de cazuri, procurorii dispunând trimiterea în judecată a persoanelor vinovate. În alte 11 dosare, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de persoanele vinovate.
Până în prezent, urmare a controalelor DLAF, 52 de persoane au fost trimise în judecată pentru infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene. În cinci cauze penale, ce au la bază dosare investigate de DLAF, instanţele judecătoreşti de fond au pronunţat condamnări cu pedepse ce ajung până la 10 ani de închisoare.
Rep: Care sunt cele mai întâlnite metode de fraudare a fondurilor europene în cazurile verificate de DLAF, în ultimii trei ani?
Ovidiu Dobleagă: Sunt situaţii în care fraudarea fondurilor se face direct de către beneficiar prin falsificarea documentelor de decontare. Aceştia falsifică documentele care ar trebui să ateste că s-au efectuat activităţile din proiect, s-au achiziţionat echipamente, s-au efectuat cursuri şi alte activităţi şi alte cazuri în care beneficiarul este ajutat de către un intermediar care poate să aibe chiar rol de agenţie de implementare. Aici este un fenomen destul de grav, cel care are atribuţii de a verifica legalitatea implementării să fie implicat în fraudare. Adică cel care primeşte sarcina supravegherii, verificării şi atribuirii proiectelor este direct implicat în fraudare, fie că acceptă documente falsificate, fie participă la falsificarea documentelor prin persoane sau firme interpuse.
Alt tip de fraudă este cel referitor la achiziţionarea propriilor utilaje. Pare banal, dar se întâlneşte în foarte multe cazuri. În această situaţie, echipamentele şi chiar activitatea de producţie sunt transferate între două firme controlate sau deţinute de către aceeaşi persoană, una dintre firme fiind beneficiară de fonduri europene. În final, grupul de firme îşi sporeşte patrimoniul cu valoarea fondurilor primite, fără a dezvolta o nouă activitate faţă de situaţia iniţială.
Un alt caz foarte interesant este cel al supraevaluării achiziţiilor. Au fost situaţii în care au fost accesate fonduri de 1 milion de euro pentru un anumit proiect şi în final, prin subcontractări succesive, proiectul s-a realizat la o valoare de 40-50% din fondurile primite. O supraevaluare a proiectului iniţial permite în multe cazuri ca beneficiarul să simuleze propria contribuţie.
17 iunie 2008
reporter Catalina Toma
Publicat în de prin presa | Lasă un comentariu »
Scris de editor pe iunie 20, 2008
Incepand din anul 2005, o serie de campanii de presa au stimulat si intarit aceste nemultumiri. Astfel, fermierii francezi, sustinatori ferventi ai Politicii Agricole Comune, au aflat ca lor le revin doar 10% din subventiile europene, restul intrand in conturile unor familii nobiliare si ale marilor companii agroalimentare. Situatia se repeta si in Germania. Marile afaceri din agricultura landului Renania Nord-Westfalia, facute cu banii contribuabililor europeni, au adus profituri companiei Centralmarkt Roisdorf/Straelen, care a intrat in posesia a 12,8 milioane de euro in patru ani. Gigantul producator de lactate Campina a primit 12,7 milioane de euro, ca subventie pentru programul social de distribuire gratuita a laptelui in scoli. Compania Metternich Ratibor Corvey, proprietate a printului Viktor de Ratibor si Corvey, a beneficiat de 1,3 milioane de euro, iar herghelia baroanei Karin von Ullman, de jumatate de milion de euro. In Spania, primele 303 mari exploatatii agricole primesc peste 400 de milioane de euro anual, primele sapte dintre ele beneficiind de 14,5 milioane de euro fiecare, exact suma pe care o primesc si 12.700 de mici fermieri. In Danemarca, patru ministri si un fost comisar european au reusit sa isi adjudece fonduri europene pentru agricultura in valoare de trei milioane de euro. In Olanda, Cees Veerman, fost ministru al agriculturii, si-a folosit influenta pentru a primi 150.000 de euro, iar companiile Haineken NV si Philip Morris au atras cele mai mari ajutoare directe pentru agricultura si subventii la export. Noile state membre au preluat exemplul. Astfel, Zsolt Simon, fost ministru al agriculturii in Slovacia, si-a folosit influenta portofoliului detinut pentru a obtine 1,3 milioane de euro, in perioada 2003-2004.
Deturnarea subventiilor pentru agricultura de la scopul lor, respectiv sustinerea fermierilor mici si mijlocii, cresterea productivitatii si competitivitatii lor, nu ar fi fost posibila fara complicitatea guvernelor tarilor din Uniunea Europeana. Autoritatile dovedesc o ingeniozitate deosebita cand se pune problema desecretizarii beneficiarilor fondurilor. Astfel, exista diferente enorme intre tari privitor la informatiile despre alocari. In cele mai multe cazuri, daca numele celor care au luat bani sunt facute publice, ele sufera “mici” modificari de scriere de la an la an, sau sunt chiar schimbate complet, facand imposibila urmarirea traselui banilor europeni.
Pe principiul “unde dai si unde crapa”
Odata cu publicarea numelor si sumelor pe site-urile nationale special create in acest scop, este de asteptat ca sustinerea cetatenilor europeni pentru limitarea platilor directe pentru fermele mari (masura de reforma propusa de Comisia Europeana) sa creasca. Vor fi afectate atat vechi state membre – Olanda, Italia, Franta, Spania, Germania -, cat mai ales noile state membre, cu precadere cele care au aderat in 2007.
In Romania, situatia este cu totul speciala, ne-a declarat Dacian Ciolos, ministru al agriculturii: “Marile exploatatii agricole autohtone nu sunt capitalizate la nivelul celor din vechile state membre si orice plafonare, sau chiar eliminare a subventiilor, le poate destabiliza. Efectul aplicarii masurilor de transparenta asupra bugetului Politicii Agricole Comune este discutabil, iar in cazul marilor exploatatii agricole din Romania, inca ne-deplin consolidate, aceste masuri ar putea duce la faramitarea suprafetelor”.
Scenarii de reducere a platilor acordate marilor exploatatii agricole
Exista propuneri ale unor state membre, luate in discutie si de Comisia Europeana, in directia limitarii platilor directe acordate exploatatiilor agricole mari, dupa cum urmeaza
- 100.000-200.000 euro/ferma reducere cu 10%
- 200.000-300.000 euro/ferma reducere cu 25%
- peste 300.000 euro/ferma reducere cu 45%
Efectul introducerii unei asemenea masuri este, potrivit partizanilor ei, redistribuirea platilor de la fermele mari catre fermele mici. Totodata, va fi contracarata concentrarea unei importante plati spre un numar mic de ferme (situatie frecvent intalnita in prezent).
Publicat în de prin presa | Lasă un comentariu »
Scris de editor pe iunie 20, 2008
sursa: Adevarul, 17.06.2008
Executivul intenţionează să înfiinţeze în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF) o entitate specializată responsabilă cu depistarea sumelor de recuperat la bugetul Uniunii Europene.
Potrivit unui proiect de ordonanţă privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, postat ieri pe site-ul MEF, serviciul „Inspecţia modului de constituire a creanţelor bugetare rezultate din nereguli în utilizarea fondurilor europene” va face parte din cadrul Direcţiei Inspecţie Generală a Ministerului.
Actuala legislaţie, insuficientă
Proiectul de ordonanţă reglementează astfel activităţile de constatare şi de recuperare a sumelor plătite necuvenit din asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de comunitarea Europeană, şi/sau din fondurile de cofinanţare aferente, ca urmare a unor nereguli.
„Deşi sistemul actual corespunde noilor cerinţe (…), au fost întâmpinate probleme în aplicarea reglementărilor în vigoare, datorită inexistenţei unei structuri specializate (…) care să aibă atribuţii în constatarea sumelor de recuperat la bugetul UE şi a bugetelor din care provine cofinanţarea aferentă, plătită necuvenit ca urmare a unei nereguli (…)”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Ordonanţa reglementează totodată şi cursul de schimb la care vor fi recuperate creanţele bugetare stabilite în Euro, respectiv cel comunicat de Banca Naţională în ziua emiterii titlului de creanţă.
Potrivit MEF, documentul care a stat la baza elaborării acestui proiect de ordonanţă este Strategia Naţională de Luptă Antifraudă pentru protecţia intereselor financiare ale UE în România.
Publicat în de prin presa | Lasă un comentariu »
Scris de editor pe iunie 20, 2008
sursa: Hotnews.ro
Presedintele DLAF, Ovidiu Obleaga, sustine intr-un interviu acordat NewsIn ca DNA intarzie rezolvarea dosarelor privind fraudarea fondurilor europene, riscand astfel sa depaseasa termenul de prescriptie. Intr-o declaratie pentru HotNews.ro, Livia Saplacan, purtator de cuvint al DNA, spune ca exista 55 de dosare penale trimise in judecata, doar o parte dintre acestea fiind ca urmare a sesizarilor DLAF. Cit priveste termenul de prescriptie, acesta este de 15 ani, iar DNA mai are in lucru doar 3 dosare ramase din 2005.
Doua institutii care lupta impotriva coruptiei in Romania s-au contrazis astazi in declaratii. Seful DLAF sustine intr-un interviu acordat NewsIn ca DNA-ul nu a trimis catre instante nici jumatate din dosarele de fraudare a fondurilor europene trimise de Departamentul pentru Lupta Antifrauda.
Prejudiciul celor 139 de dosare existente se ridica la 80 de milioane de euro. Recuperati nu sunt decat 5 %, timp in care DNA-ul are pe masa 55 de dosare, din care insa au decizii definitive doar 9.
In plus, seful DLAF, Ovidiu Oblega, isi exprima nelinistea in legatura cu trenarea lucrarilor pentru anumite cazuri care ar putea depasi termenul de prescriptie a raspunderii penale.
Intr-un comunicat remis HotNews.ro, DNA il contrazice pe seful DLAF, sustinind ca pericolul implinirii termenului de prescriptie este “aproape inexistent” si ca de fapt acest termen nu e de doi ani si jumatate, asa cum a sustinut presedintele DLAF, ci de “15 ani si numai intr-un numar restrans de situatii de 7 ani si 6 luni”.
Livia Saplacan, purtatorul de cuvint al DNA, a declarat pentru HotNews.ro ca “ au fost trimise instantei 55 de dosare vizind fraudarea fondurilor europene, dar ca doar o parte dintre acestea sint ca urmare a sesizarilor facute de DLAF”.
In plus, DNA mai precizeaza ca sesizarile DLAF nu se fac decat in urma unor controale administrative si ca acestea reprezinta doar punctul de plecare al eventualelor cercetari penale care sunt de competenta Directiei Nationale Anticoruptie. Solutionarea dosarelor cu infractiuni impotriva intereselor financiare ale CE presupune “rapoarte tehnico-stiintifice, expertize de specialitate, adica un volum mare de munca si o durata de timp proportionala cu cercetarea de urmat”.
DNA afirma ca din 2005 nu au mai ramas de instrumentat decat 3 dosare, majoritatea celor care mai trebuie cercetate fiind din anii 2007 si 2008.
Publicat în de prin presa | Lasă un comentariu »
Scris de editor pe iunie 20, 2008
sursa: euractiv.ro
De la inceputul anului 2008 pana in prezent, Departamentul de Lupta antifrauda a demarat controale la 71 de proiecte in valoare totala de 176 milioane euro, a declarat pentru HotNews.ro secretarul de stat Ovidiu Dobleaga, seful institutiei. Din acestea, 40 au fost finalizate, si in mai mult de jumatate dintre ele au fost identificate indicii de frauda. Incepand cu acest an, DLAF controleaza si platile directe la hectar.
Luni, 23 iunie, HotNews.ro – EurActiv.ro vor publica “modele” concrete de fraudare a fondurilor UE, bazate pe cazuri recente, care se afla inca in curs de investigare.
Potrivit lui Ovidiu Dobleaga, Departamentul pentru Lupta Antifrauda – DLAF a derulat un numar de 71 de controale privind proiectele finantate din fondurile europene, repartizate in functie de programul de finantare, dupa cum urmeaza:
36 proiecte in cadrul programului PHARE
5 proiecte in cadrul programului ISPA
26 proiecte in cadrul programului SAPARD
2 proiecte finantate de Banca Europeana de Investitii
1 proiect proiect finantat prin Initiativa CIVITAS II
1 proiect proiect finantat prin Leonardo DaVinci
Valoarea totala a acestor proiecte este de peste 176 milioane Euro.
Informatiile DLAF, transmise HotNews.ro, arata ca din totalul celor 71 de controale, au fost finalizate 40 de cazuri:
in 24 de cazuri au fost identificate indicii de frauda;
in 8 cazuri s-au constatat nereguli;
in 8 cazuri aspectele sesizate initial nu s-au confirmat.
Au fost sesizate organele judiciare in 28 de cazuri.
Noi orientari ale activitatii de control
Ovidiu Dobleaga a mai explicat ca DLAF a extins sfera verificarilor si asupra fondurilor post-aderare. In prezent, se efectueaza verificari preliminare asupra modului de obtinere a platilor directe de catre fermierii pentru terenurile agricole pe care le exploateaza.
Urmare a ultimelor modificari legislative, competentele operative au sporit, fiind extinse si asupra descoperirii fraudelor ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania, prin alte modalitati precum diminuarea ilegala a resurselor proprii inscrise in bugetul general al Uniunii Europene. Adica, spre exemplu, cazurile in care agentii economici se sustrag de la plata TVA.
Ioana Morovan [EurActiv.ro / HotNews.ro]
Publicat în informari | Lasă un comentariu »
Scris de editor pe iunie 11, 2008
NewsIn
Transparenţa în gestionarea fondurilor europene şi respectarea regulilor sunt esenţiale pentru ca România să absoarbă eficient subvenţiile UE, a declarat marţi, la Bruxelles, comisarul european pentru politică regională Danuta Hubner. “Este foarte important să aveţi un sistem funcţional de monitorizare a proiectelor cu finanţare europeană. Fără acesta, nu veţi şti în ce stadiu se află proiectele şi unde există întârzieri. Nu este doar un instrument birocratic cerut de Comisie, ci unul de management care vă va ajuta să duceţi la bun sfârşit proiectele”, a spus Danuta Hubner, prezentă la conferinţa “Absorbţia fondurilor europene: lecţii de la Irlanda şi Spania”, organizată de europarlamentarul român Daniel Dăianu. În viziunea lui Hubner, există trei dimensiuni ale absorbţiei de fonduri: menţinerea la timp a angajamentelor, înţelepciunea economică a investiţiilor - ”nu doar nişte proiecte înşirate ca pe o listă de cumpărături” - şi respectarea regulilor. Referitor la respectarea regulilor, comisarul de origine poloneză a subliniat că executivul european află întotdeauna dacă există nereguli în gestionarea fondurilor, ceea ce poate duce la blocarea lor. ”Nici nu vorbesc de corupţie, pentru că asta se subînţelege, dar despre toate neregulile care pot apărea. Există controale, atât ex-ante, cât şi după demararea proiectelor. Un proiect care azi pare perfect poate fi blocat anul viitor, dacă în timpul controalelor se constată că nu s-au respectat regulile în ceea ce priveşte achiziţiile publice, mediul sau dacă nu cooperaţi cu instituţiile financiare”, a avertizat comisarul european. Ajutorul Comisiei Europene poate fi folosit în restructurarea unor “sectoare învechite” din România, cum a fost cel al gestionării resurselor de apă, a exemplificat Hubner. Luis Costa, consultant independent care a oferit asistenţă tehnică pentru implementarea unui proiect de dezvoltare a resurselor umane din România, a subliniat că cele mai mari deficienţe ale ţării sunt infrastructura şi pregătirea resurselor umane. ”Este foarte importantă modernizarea serviciilor publice din România, mai ales în ceea ce priveşte resursele umane. Aveţi posturi ocupate în totalitate, dar există un mare deficit de calificare, de utilizare a noilor tehnologii în administraţie”, a spus Costa. Un factor important în facilitarea corupţiei sunt salariile mici în serviciul public, a avertizat Anastassions Bougas, şef al departamentului pentru România din cadrul Direcţiei de politică regională a Comisiei Europene. “Nu pot accepta ca un funcţionar public care lucrează 12 ore pe zi să fie plătit cu 200 de euro pe lună, când trebuie să evite orice tentaţie de fraudă şi corupţie. Corupţia există pentru că există salarii de 200 de euro. Există fonduri pentru a acoperi aceste decalaje, dar nu pot accepta nici ca înalţii funcţionari să fie plătiţi cu 1000 de euro şi cei care fac treaba cu doar 300″, a spus Bougas. Oficialul european a explicat că succesul Irlandei şi Spaniei în absorbţia de fonduri a fost şi o chestiune de mentalitate. În aceste ţări, s-a împământenit ideea că “a pierde un euro este foarte rău”, pentru că tot cetăţenii ţării îl vor plăti mai târziu, cu dobândă. Disciplina administrativă şi consecvenţa politicienilor în a duce la bun sfârşit proiectele, chiar dacă au fost începute de alţii, fie şi rivali, sunt de asemenea esenţiale în garantarea unei absorbţii de succes a fondurilor europene. Apoi, e şi chestiunea unei viziuni strategice, consideră Bougas. “Degeaba faci un parc industrial, dar fără autostradă şi aeroport în zonă”, a exemplificat oficialul UE. |
|
10 iunie 2008 15:31 senior reporter Valentina Pop senior editor Luana Pavaluca
|
Publicat în de prin presa | Lasă un comentariu »
Scris de editor pe iunie 9, 2008
sursa: DailyBusiness.ro
Grad slab de absorbtie, estimat pentru primii ani
In 2007, Romania a atras 21,7% din cele 2 mld. de euro fonduri europene de postaderare alocate de la Uniunea Europeana, ceea ce reprezinta doar jumatate din gradul de absorbtie inregistrat in primul an de aderare de tarile din zona Europei Centrale si de Est, care au aderat la UE in 2004 (Cehia – 41,5%, Polonia – 42,8%, Slovacia – 41,6%, Ungaria – 42,9%), conform datelor Bancii Nationale a Romaniei.
Pentru anul in curs, Romania are alocate de la Uniunea Europeana circa 2,9 miliarde de euro prin programele operationale post aderare. Bancile implicate pe acest segment pot acorda solicitantilor imprumuturi pentru a acoperi contributia proprie ceruta de Uniunea Europeana sau credite “punte” ce asigura solicitantului resursele necesare pana la venirea grantului.
Cele mai multe din bancile implicate in derularea de fonduri europene sunt de parere ca primii doi ani, 2007- 2008, sunt perioada de “incalzire” in accesarea fondurilor, asa incat procesul de absorbtie al banilor este de asteptat sa fie destul de slab in acest an.
“Potrivit experientei noastre, ne asteptam ca nici acest an sa nu fie unul “exploziv” in acordarea de credite pe acest segment, ci unul axat pe consolidarea proceselor operative atat ale finantatorilor, cat si al solicitantilor”, sustin reprezentantii Libra Bank Romania, in timp ce oficialii BCR impartasesc acelasi punct de vedere.
Reprezentantii Raiffeisen Bank Romania, banca implicata de asemenea in derularea fondurilor, atrag atentia ca, dat fiind ca 2008 si 2009 sunt ani electorali, accesarea fondurilor depinde intr-o proportie insemnata de rezultatul alegerilor.
Dincolo de aspectele de conjunctura, reprezentantii Raiffeisen Bank Romania atrag atentia asupra unei conditii impuse de Uniunea Europeana, din cauza careia fondurile sunt inaccesibile multor intreprinzatori, si anume “interdictia de a aduce in garantie obiectivul finantat din fonduri nerambursabile”.
Conform oficialilor Raiffeisen, Romania a urmat in cazul acestei interdictii exemplul celor mai multe din statele aderate si nu a negociat conditia impusa de Uniunea Europeana. “Cu exceptia Poloniei si Ungariei, nici una dintre celelalte tari din Europa Centrala nu a negociat o astfel de conditie, iar in aceasta situatie putini agenti economici vor putea avea acces la finantarea necesara acoperirii contributiei proprii”.
Banii incep sa se “invarta”
CEC se asteapta ca fondurile europene post-aderare pe care le deruleaza sa contribuie sensibil la cresterea cu 48% a creditelor, planificata de banca pentru acest an.
BCR nu a putut estima un volum pentru creditele ce-ar putea fi acordate pe acest segment in 2008, dat fiind si ritmul accelerat in care au evoluat solicitarile pe acest segment in ultimul timp.
“In primele patru luni din 2008, BCR a primit de zece ori mai multe proiecte eligibile decat in 2007″, a declarat pentru DailyBusiness Ramona Ivan, director executiv al Directiei Institutii Financiare din BCR.
Banca Comerciala Carpatica vrea sa deruleze circa 20 de milioane de lei in 2008 prin fonduri europene. Raportat la imprumuturile derulate de banca anul trecut, estimarea bancii pentru finantarile pe fonduri europene reprezinta o pondere de circa 13%.
Riscul pe credite agricole, acoperit prin asigurari sau preintampinat de experienta clientilor
40% din fondurile postaderare destinate Romaniei de Uniunea Europeana sunt cele pentru agricultura, ceea ce pune bancherii in fata provocarii de a finanta un segment considerat de creditori drept unul dintre cele mai riscante.
“Domeniul agricol este perceput drept unul dintre cele mai riscante pentru finantatori, avand in vedere in special faptul ca este dependent de capriciile vremii si ca puterea financiara a fermierilor este destul de redusa”, a explicat Nicoale Hoanta, presedintele Bancii Carpatica.
Riscul aferent creditelor agricole este preintampinat diferit de banci. Banca Comerciala Carpatica se orienteaza spre o clientela cu o experienta bogata in activitate.
“Totodata, banca cere asigurarea obligatorie a tuturor culturilor fermelor finantate, precum si atragerea de garantii colaterale solide fiind, de asemenea, cateva dintre aspectele importante urmarite de banca”, a spus Nicolae Hoanta.
BCR va colabora pentru finantarile din agricultura cu companiile de asigurari care se adreseaza acestui segment si cu Fondul de Garantare a Creditului Rural. Pentru diminuarea riscului operational, banca investeste in traininguri de agri-business destinate personalului din departamente care gestioneaza fonduri europene. Raiffeisen se orienteaza pe acest segment spre clienti cu o foarte buna situatie financiara.
Bancile mari mizeaza pe proprii clienti pentru plasarea fondurilor
O alta provocare cu care se confrunta bancile implicate in derularea fondurilor post aderare este atragerea clientilor. Bancile mari, cu ponderi considerabile de finantari pe segmentul corporate, se bazeaza in special pe clientii din portofoliul propriu pentru plasarea fondurilor.
Astfel, prima si a treia banca dupa total active, respectiv BCR si Raiffeisen Bank, si-au propus sa “exploateze” masa critica de clienti proprii.
BCR considera ca ponderea majoritara a clientilor ce vor obtine finantari prin intermediul bancii pe fonduri europene o vor reprezenta intreprinzatorii din portofoliu.
Raiffeisen estimeaza la randul sau ca majoritatea clientilor care vor depune proiecte o vor constitui cei deja existenti. Libra Bank spera sa atraga prin intermediul fondurilor europene clienti noi, reprezentantii bancii declarand insa ca si actualii clienti si-au manifestat interesul pentru aceste produse.
Banca Comerciala Carpatica spera ca prin aceste finantari sa atraga clienti noi.
Produse bancare pentru solicitantii de fonduri europene
Cele mai multe dintre banci implicate in derularea fondurilor structurale au in oferta linii de credit pentru investitii, credite punte (ce asigura resursele necesare pana la contractarea grantului, credite de investitii, pentru proiectele de investitii ce se realizeaza intr-o singura transa), iar pentru creditele de valori mari, bancile pot emite scrisori de garantie pentru garantarea avansului.
Accesarea fondurilor va depinde de calitatea proiectelor, asa incat bancile au investit in departamente de consultanta finantari pe segmentul fondurilor structurale cele mai multe din banci au investit in departamente de consultanta, dar si in reclama.
Cele 7 programe operationale prin intermediul carora pot fi accesate fondurile europene sunt Fondul European pentru Dezvotare Regionala (FEDR), Fondul de Coeziune (FC), Fondul Social European (FSE), Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR), Fondul European pentru Pescuit (FEP). Cumulate, fondurile alocate Romaniei prin cele 7 programe in perioada 2007-2013 sunt in valoare de 27,47 mld. euro.
Publicat în de prin presa | Lasă un comentariu »
