Mai multa transparenta, mai putini bani in agricultura

sursa: financiarul.com

Efectul pervers al desecretizarii datelor celor care iau finantari europene

Intrarea in vigoare a pachetului de masuri privind transparenta alocarii fondurilor europene pentru agricultura ar putea afecta finantarile destinate marilor exploatatii agricole. Pana la sfarsitul lui aprilie 2009, statele membre ale Uniunii Europene au obli­ga­tia de a da publicitatii listele detaliate ale tuturor bene­ficiarilor platilor pentru agricultura si dezvoltare rurala. Acestea trebuie sa cuprinda datele de identificare si su­mele alocate fiecarui beneficiar. In­for­matiile urmeaza sa fie publicate pe site-uri de internet nationale care sa permita publicului accesul liber la aceste date, considerate de Comisia Eu­ropeana ca fiind de interes public. Este un exercitiu de transparenta de mult asteptat, avand in vedere nu­me­roas­ele scandaluri pe tema alocarii preferentiale a finantarilor pentru agricultura din bugetul comunitar, dar si din bugetele publice ale statelor membre. Reforma bugetului Politicii Agricole Comune nu poate avea loc fara sprijinul milioanelor de fermieri europeni, din ce in ce mai ne­mul­tu­miti de accesul preferential la fonduri al marilor latifundiari si trans­na­tio­na­lelor alimentare. Sub presiunea lor si a organizatiilor nonguvernamentale, Comisia Europeana si Consiliul Uni­unii Europene au impus noile reguli privind transparenta.Afaceri private cu bani publici

Incepand din anul 2005, o serie de campanii de presa au stimulat si in­ta­rit aceste nemultumiri. Astfel, fer­mie­rii francezi, sustinatori ferventi ai Po­liticii Agricole Comune, au aflat ca lor le revin doar 10% din subventiile europene, restul intrand in conturile unor familii nobiliare si ale marilor companii agroalimentare.  Situatia se repeta si in Germania. Marile afaceri din agricultura landului Renania Nord-Westfalia, facute cu banii con­tri­bua­bililor europeni, au adus profituri companiei Centralmarkt Rois­dorf­/Stra­­elen, care a intrat in posesia a 12,8 milioane de euro in patru ani. Gi­gan­tul producator de lactate Campina a primit 12,7 milioane de euro, ca sub­ven­tie pentru programul social de distribuire gratuita a laptelui in scoli. Compania Metternich Ratibor Corvey, proprietate a printului Viktor de Ra­ti­bor si Corvey, a beneficiat de 1,3 mi­lioa­ne de euro, iar herghelia baroanei Karin von Ullman, de jumatate de milion de euro. In Spania, primele 303 mari exploatatii agricole primesc peste 400 de milioane de euro anual, primele sapte dintre ele beneficiind de 14,5 milioane de euro fiecare, exact suma pe care o primesc si 12.700 de mici fermieri. In Danemarca, patru ministri si un fost comisar european au reusit sa isi adjudece fonduri europene pentru agricultura in valoare de trei milioane de euro. In Olanda, Cees Veerman, fost ministru al agriculturii, si-a folosit influenta pentru a primi 150.000 de euro, iar companiile Haineken NV si Philip Morris au atras cele mai mari ajutoare directe pentru agricultura si subventii la export. Noile state membre au pre­luat exemplul. Astfel, Zsolt Simon, fost ministru al agriculturii in Slo­va­cia, si-a folosit influenta portofoliului detinut pentru a obtine 1,3 milioane de euro, in perioada 2003-2004.

Deturnarea subventiilor pentru agricultura de la scopul lor, respectiv sustinerea fermierilor mici si mijlocii, cresterea productivitatii si compe­ti­ti­vi­tatii lor,  nu ar fi fost posibila fara com­plicitatea guvernelor tarilor din Uniunea Europeana. Autoritatile do­ve­desc o ingeniozitate deosebita cand se pune problema desecretizarii bene­fi­ciarilor fondurilor. Astfel, exista di­fe­rente enorme intre tari privitor la in­formatiile despre alocari. In cele mai multe cazuri, daca numele celor care au luat bani sunt facute publice, ele sufera “mici” modificari de scriere de la an la an, sau sunt chiar schim­ba­te complet, facand imposibila ur­ma­ri­rea traselui banilor europeni. 

Pe principiul “unde dai si unde crapa”

Odata cu publicarea numelor si sumelor pe site-urile nationale special create in acest scop,  este de asteptat ca sustinerea cetatenilor europeni pen­tru limitarea platilor directe pen­tru fermele mari (masura de reforma propusa de Comisia Europeana) sa creasca. Vor fi afectate atat vechi state membre – Olanda, Italia, Franta, Spania, Germania -, cat mai ales noile state membre, cu precadere cele care au aderat in 2007.

In Romania, si­tua­tia este cu totul speciala, ne-a declarat Dacian Ciolos, mi­nistru al agriculturii: “Marile ex­ploa­tatii agricole autohtone nu sunt capitalizate la nivelul celor din vechile state membre si orice plafonare, sau chiar eliminare a subventiilor, le poa­te destabiliza. Efectul aplicarii ma­su­ri­lor de transparenta asupra bugetului Po­liticii Agricole Comune este dis­cutabil, iar in cazul marilor exploa­ta­tii agricole din Romania, inca ne-­­deplin consolidate, aceste masuri ar putea duce la faramitarea supra­fe­telor”.

Scenarii de reducere a platilor acordate marilor exploatatii agricole

Exista propuneri ale unor state membre, luate in discutie si de Comisia Europeana, in directia limitarii platilor directe acordate exploatatiilor agricole mari, dupa cum urmeaza

- 100.000-200.000 euro/ferma reducere cu 10%

- 200.000-300.000 euro/ferma reducere cu 25%

- peste 300.000 euro/ferma reducere cu 45%

Efectul introducerii unei asemenea masuri este, potrivit partizanilor ei, redistribuirea platilor de la fermele mari catre fermele mici. Totodata, va fi contracarata concentrarea unei importante plati spre un numar mic de ferme (situatie frecvent intalnita in prezent).