Bani Phare furati de un fost edil

sursa: Romania Libera, Luni, 14 aprilie2008

Fostul viceprimar al municipiului Focsani din 2000-2004, Dan Radovici, a fost trimis in judecata printr-un rechizitoriu al procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia Teritoriala Galati. Radovici este acuzat de savarsirea infractiunilor de folosirea si prezentarea de documente si declaratii false in vederea obtinerii pe nedrept de fonduri de la bugetul Comunitatii Europene. Infractiunea este prevazuta in Legea privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Dosarul fraudarii fondurilor europene de catre viceprimarul Radovici are la baza un program derulat la nivel judetean incepand din noiembrie 2002, program intitulat “… si NOI stim sa muncim!”. Partile implicate in acest program au fost Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Est si Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap Vrancea. Proiectul viza integrarea socioprofesionala a unui grup de 30 persoane tinere, cu forme usoare de handicap, persoane institutionalizate intr-un centru de ocrotire aflat in coordonarea metodologica a ISTPH Vrancea. Valoarea totala a proiectului a fost de 61.326 euro, din care 49.060 euro erau fonduri europene nerambursabile. Proiectul s-a derulat pe parcursul anului 2003, cand comisia de selectare a ofertantilor pe proiect a avut de ales intre firmele SC Raia Serex SA, SC Danira Solar SA si SC Solar Construct SA. In toate trei, actionar majoritar, cu 60% din capital, erad Dan Radovici. Presedinta comisiei, Luminita Teodorescu, consilier judetean PSD si sefa ISTPH Vrancea, a ales SC Raia Serex SA pentru derularea proiectului.

 

Firma a fost aleasa chiar daca in clauzele contractuale se afirma ca “ofertantul sau candidatul trebuie sa declare, pe de o parte, ca nu exista nici un potential conflict de interese, iar pe de alta parte ca nu exista nici o legatura speciala cu alti ofertanti sau alte parti implicate in proiect”. Toate cele trei firme aveau datorii la bugetul de stat si nu puteau participa la licitatie.

» NUP pentru managerul de proiect
Luminita Teodorescu, in calitatea sa de manager de proiect, a fost cercetata de DNA Galati pentru comiterea infractiunilor de fals intelectual si fals in inscrisuri oficiale. Procurorii anticoruptie de la malul Dunarii au decis sa dea o solutie de NUP in cazul managerului deoarece “nivelul studiilor minime impuse pentru eliberarea unui certificat de calificare este motivul pentru care un astfel de act nu a putut fi eliberat tuturor cursantilor”.

Mai multa transparenta, mai putini bani in agricultura

sursa: financiarul.com

Efectul pervers al desecretizarii datelor celor care iau finantari europene

Intrarea in vigoare a pachetului de masuri privind transparenta alocarii fondurilor europene pentru agricultura ar putea afecta finantarile destinate marilor exploatatii agricole. Pana la sfarsitul lui aprilie 2009, statele membre ale Uniunii Europene au obli­ga­tia de a da publicitatii listele detaliate ale tuturor bene­ficiarilor platilor pentru agricultura si dezvoltare rurala. Acestea trebuie sa cuprinda datele de identificare si su­mele alocate fiecarui beneficiar. In­for­matiile urmeaza sa fie publicate pe site-uri de internet nationale care sa permita publicului accesul liber la aceste date, considerate de Comisia Eu­ropeana ca fiind de interes public. Este un exercitiu de transparenta de mult asteptat, avand in vedere nu­me­roas­ele scandaluri pe tema alocarii preferentiale a finantarilor pentru agricultura din bugetul comunitar, dar si din bugetele publice ale statelor membre. Reforma bugetului Politicii Agricole Comune nu poate avea loc fara sprijinul milioanelor de fermieri europeni, din ce in ce mai ne­mul­tu­miti de accesul preferential la fonduri al marilor latifundiari si trans­na­tio­na­lelor alimentare. Sub presiunea lor si a organizatiilor nonguvernamentale, Comisia Europeana si Consiliul Uni­unii Europene au impus noile reguli privind transparenta.Afaceri private cu bani publici

Incepand din anul 2005, o serie de campanii de presa au stimulat si in­ta­rit aceste nemultumiri. Astfel, fer­mie­rii francezi, sustinatori ferventi ai Po­liticii Agricole Comune, au aflat ca lor le revin doar 10% din subventiile europene, restul intrand in conturile unor familii nobiliare si ale marilor companii agroalimentare.  Situatia se repeta si in Germania. Marile afaceri din agricultura landului Renania Nord-Westfalia, facute cu banii con­tri­bua­bililor europeni, au adus profituri companiei Centralmarkt Rois­dorf­/Stra­­elen, care a intrat in posesia a 12,8 milioane de euro in patru ani. Gi­gan­tul producator de lactate Campina a primit 12,7 milioane de euro, ca sub­ven­tie pentru programul social de distribuire gratuita a laptelui in scoli. Compania Metternich Ratibor Corvey, proprietate a printului Viktor de Ra­ti­bor si Corvey, a beneficiat de 1,3 mi­lioa­ne de euro, iar herghelia baroanei Karin von Ullman, de jumatate de milion de euro. In Spania, primele 303 mari exploatatii agricole primesc peste 400 de milioane de euro anual, primele sapte dintre ele beneficiind de 14,5 milioane de euro fiecare, exact suma pe care o primesc si 12.700 de mici fermieri. In Danemarca, patru ministri si un fost comisar european au reusit sa isi adjudece fonduri europene pentru agricultura in valoare de trei milioane de euro. In Olanda, Cees Veerman, fost ministru al agriculturii, si-a folosit influenta pentru a primi 150.000 de euro, iar companiile Haineken NV si Philip Morris au atras cele mai mari ajutoare directe pentru agricultura si subventii la export. Noile state membre au pre­luat exemplul. Astfel, Zsolt Simon, fost ministru al agriculturii in Slo­va­cia, si-a folosit influenta portofoliului detinut pentru a obtine 1,3 milioane de euro, in perioada 2003-2004.

Deturnarea subventiilor pentru agricultura de la scopul lor, respectiv sustinerea fermierilor mici si mijlocii, cresterea productivitatii si compe­ti­ti­vi­tatii lor,  nu ar fi fost posibila fara com­plicitatea guvernelor tarilor din Uniunea Europeana. Autoritatile do­ve­desc o ingeniozitate deosebita cand se pune problema desecretizarii bene­fi­ciarilor fondurilor. Astfel, exista di­fe­rente enorme intre tari privitor la in­formatiile despre alocari. In cele mai multe cazuri, daca numele celor care au luat bani sunt facute publice, ele sufera “mici” modificari de scriere de la an la an, sau sunt chiar schim­ba­te complet, facand imposibila ur­ma­ri­rea traselui banilor europeni. 

Pe principiul “unde dai si unde crapa”

Odata cu publicarea numelor si sumelor pe site-urile nationale special create in acest scop,  este de asteptat ca sustinerea cetatenilor europeni pen­tru limitarea platilor directe pen­tru fermele mari (masura de reforma propusa de Comisia Europeana) sa creasca. Vor fi afectate atat vechi state membre – Olanda, Italia, Franta, Spania, Germania -, cat mai ales noile state membre, cu precadere cele care au aderat in 2007.

In Romania, si­tua­tia este cu totul speciala, ne-a declarat Dacian Ciolos, mi­nistru al agriculturii: “Marile ex­ploa­tatii agricole autohtone nu sunt capitalizate la nivelul celor din vechile state membre si orice plafonare, sau chiar eliminare a subventiilor, le poa­te destabiliza. Efectul aplicarii ma­su­ri­lor de transparenta asupra bugetului Po­liticii Agricole Comune este dis­cutabil, iar in cazul marilor exploa­ta­tii agricole din Romania, inca ne-­­deplin consolidate, aceste masuri ar putea duce la faramitarea supra­fe­telor”.

Scenarii de reducere a platilor acordate marilor exploatatii agricole

Exista propuneri ale unor state membre, luate in discutie si de Comisia Europeana, in directia limitarii platilor directe acordate exploatatiilor agricole mari, dupa cum urmeaza

- 100.000-200.000 euro/ferma reducere cu 10%

- 200.000-300.000 euro/ferma reducere cu 25%

- peste 300.000 euro/ferma reducere cu 45%

Efectul introducerii unei asemenea masuri este, potrivit partizanilor ei, redistribuirea platilor de la fermele mari catre fermele mici. Totodata, va fi contracarata concentrarea unei importante plati spre un numar mic de ferme (situatie frecvent intalnita in prezent).

Liber la banii UE

– Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale (MIMMCTPL) a lansat, ieri, Ghidurile pentru Investitii si Consultanta pentru intreprinzatorii care doresc sa acceseze fonduri europene nerambursabile. Practic, o data cu lansarea acestor “manuale de operare”, se da “startul” la accesarea fondurilor comunitare. Intreprinzatorii din Romania vor putea accesa, pana in 2013, suma de 1,07 miliarde euro, reprezentand fonduri europene nerambursabile.

Cele trei publicatii, disponibile in varianta electronica pe site-ul www.animmc.ro, abordeaza investitiile mici – “Ghidul pentru sprijin financiar de pana la 250.000 de euro” (n.r. aprox. 920.000 lei noi), investitiile mari – “Ghidul pentru sprijin financiar cuprins intre 250.001 si 1.500.000 euro” si consultanta – “Ghidul de sprijin pentru consultanta acordata intreprinderilor mici si mijlocii”. “Trebuie, insa, sa precizez ca, intr-adevar, va fi suficient de multa birocratie, pentru ca trebuie sa urmam birocratia Bruxelles-ului, care este destul de stufoasa. Probabil ca acesta este un motiv pentru care agentii economici sunt usor susceptibili in a accesa fonduri europene. La intalnirile pe care le-am avut in numeroasele deplasari prin tara am recomandat sa fie folosite firme de consultanta, obisnuite cu cerintele Bruxelles-ului, pentru a nu aparea probleme, mai ales ca aceasta consultanta este o cheltuiala eligibila”, a explicat Ovidiu Silaghi (foto), ministrul pentru IMM-uri. (G.M.)

sursa: ziua.net

Peste 200 de sate au «accesul interzis» la fondurile europene

31.03.2008

Masura 322 pentru renovarea, dezvoltarea satelor si imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala, lansata la inceputul lunii martie, elimina din råndul beneficiarilor locuitorii din satele care apartin de orase, adica circa 13% din populatia rurala. Prin aceasta masura se aloca 1,5 milioane de euro, din care 80% fonduri europene si 20% de la bugetul de stat. Acest lucru i-a nemultumit pe reprezentantii satesti din consiliile locale din peste 200 de orase care nu mai sunt eligibile pentru a obtine fonduri printr-o masura care, paradoxal, se adreseaza dezvoltarii rurale.

Presedintele Asociatiei Oraselor din Romania (AOR), Ionel Chirita, a explicat ca si consiliile locale s-au confruntat cu aceeasi problema in momentul accesarii fondurilor SAPARD. “Orasele nu au putut accesa fonduri prin programul SAPARD si acest lucru s-a resimtit, cu atat mai mult cu cat nu exista o diferenta mare intre sate si orase in ceea ce priveste problemele legate de dezvoltare”, a precizat Ionita. El a mai spus ca in sase ani au fost transformate in orase peste 60 de comune care nu indeplineau conditiile in acest sens. “D

in acest punct de vedere se poate spune ca nu exista o diferenta ca si aspect intre aceste orase si sate. Si asta pentru ca unii primari si-au dorit fara temei sa transforme comunele in orase”, a completat presedintele AOR.

Peste 200 de sate ramån fara fonduri pentru modernizare
Explicatia ministerului este una simpla, mai exact nu exista harti de delimitare cerute de Comisia Europeana (CE). „Una dintre cerintele solicitate de catre CE a fost delimitarea pe baza de harti a satelor apartinatoare oraselor, acestea nefiind unitati administrativ teritoriale. Lipsa hartilor a ridicat o serie de probleme în stabilirea demarcarii axei cu Programul Operational Regional sub incidenta caruia intra spatiul urban, fapt care a condus la excluderea acestor sate de la finantare”, ne-au declarat reprezentantii ministerului. Ei considera ca acest lucru ar fi creat mari probleme de demarcare între fonduri, motiv pentru care au decis eliminarea lor din randul beneficiarilor. „În conditiile în care satele apartinatoare ar fi fost eligibile prin PNDR, consiliile locale ale oraselor ar fi intrat în categoria de beneficiari eligibila prin doua programe cu finantare europeana si cumulat cu lipsa hartilor de delimitare ar fi creat mari probleme de demarcare între fonduri”, au precizat sursele citate. Potrivit presedintele Asociatiei Oraselor, Ionel Chirita, la nivel national exista 216 orase a caror populatie insumeaza 13% din populatia urbana care nu vor putea primi fonduri din aceasta cauza. Fiecare dintre aceste orase are la randul lui in administrare mai multe sate, acestea facand obiectul restrictiilor impuse de minister.

Exista posibilitatea includerii in program din 2009
Pe de alta parte, Ministerul Agirculturii sustine ca pentru satele apartinatoare de orase vor fi disponibile fonduri pe alte axe, in timp ce primarii spun ca acesti bani vor fi putini. “Desi satele apartinatoare oraselor nu sunt eligibile prin axa 3, acestea pot beneficia de sprijin prin intermediul axei Leader din cadrul PNDR, în conditiile în care vor face parte din aria de acoperire a unui Grup de Actiune Locala sau prin alte programe cu finantare comunitara sau nationala”, au aratat reprezentantii Ministerului Agriculturii. Aceste grupuri de actiunile locala vor putea fi constituite prin parteneriate public-private. De asemenea, grupurile trebuie sa isi desfasoare activitatea in mediu teritoriu rural, cu o populatie cuprinsa între 10.000-100.000 locuitori si densitatea de maximum 150 de locuitori/km patrat. Toate aceste conditii ii nemultumesc pe primarii exclusi de la fondurile europene. “Sunt niste portite, dar nu sunt suficiente. Masurile PNDR ar trebui sa se adreseze spatiului urban, daca vrem sa dezvoltam cu adevarat satul. Cred ca trebuie sa fie incluse in program si localitatile din zonele periurbane si orasele, deoarece nivelul de dezvoltare a acestora este putin vizibil”, a adaugat Chirita. Asociatia Oraselor din Romania sustine ca aceste sate ar putea fi incluse din 2009, insa doar daca ministerul va incepe sa faca demersurile necesare din acest an. Cu toate acestea, Ministerul Agriculturii a precizat ca “eventuala includere a satelor apartinatoare presupune fie delimitarea prin harti a acestora de orasele care apartin, fie prin adoptarea definitiei spatiului rural conform metodologiei Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD), fiind suprafata in care densitatea este mai mica de 150 de locuitori pe km patrat”.

Gabriela Niculescu
sursa: gardianul.ro

Afaceri de partid pe bani publici

Edilul din Alba Iulia finanteaza cu fonduri de la buget firma unui bun amic de-al sau, fost consilier local, actualmente director al Agentiei de Mediu Alba

Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava (foto), dirijeaza banul public catre firma unui bun amic de-al sau, fost consilier local, actualmente director al agentiei locale de mediu. Deja este de notorietate faptul ca municipiul Alba Iulia a devenit fieful PD-L, odata cu alegerea lui Mircea Hava in functia de primar, acesta aflandu-se la al treilea mandat si pregatindu-se pentru urmatorul. Un oarecare echilibru politic a functionat in oras, pana la data la care liberalul Teodor Atanasiu a devenit ministru al Apararii si apoi presedintele AVAS. Din acel moment, edilul orasului, membru al Partidului Democrat Liberal, a directionat toate contractele spre clientela politica si amicii sai, fara sa intampine prea mare opozitie in Consiliul local pe care il controleaza. Dupa firmele DPL, DELTACO, SALPREST, ELIS, NORDCONF OREST, GOTA si LUXTEN LIGHTING CO, a venit si randul SC LUXOR L.T.D. SRL, detinuta de fostul consilier local Vasile Todea, sa se infrupte din banii contribuabilului. Anul trecut, Primaria a aprobat proiectul denumit “Imbunatatirea calitatii mediului prin reabilitarea si infiintarea unor spatii verzi in municipiul Alba Iulia”. Este vorba despre amenajarea a 7,63 ha de spatii verzi, intrucat municipiul sufera profund de pe urma distrugerilor datorate dezvoltarii economico – sociale din ultimii ani. Ani in care, in perioada 1993 – 1996, Hava a fost viceprimar, iar din ‘96 a ocupat functia de primar plin, ceea ce denota ca distrugerile la care se face referire au primit girul sau. Documentatia privind reabilitarea cu pricina i-a fost incredintata direct, fara nici un fel de licitatie, SC LUXOR L.T.D. SRL, la care Vasile Todea este unic asociat, sotia acestuia fiind trecuta in acte drept administrator. Todea a fost consilier local pana in anul 2002, cand a demisionat pentru a se ocupa de afaceri. In paralel, insa, gratie apartenentei sale politice, a devenit director al Agentiei de Mediu Alba. Si, cum 90% din finantarea amenajarii celor sase zone din oras este asigurata de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (restul procentelor fiind platite de primarie), rezulta fara tagada ca amicul primarului Hava se afla intr-o flagranta pozitie de incompatibilitate. Printre consilierii opozanti primarului Hava circula zvonul ca ministerul va declansa o ancheta privind aceasta afacere, insa sperantele privind restabilirea legalitatii sunt deosebit de reduse. La fel s-a intamplat anul trecut si in cazul unor anchete anticoruptie, in urma carora Mircea Hava a fost scos basma curata.

Dan COSTE

sursa: ziua.net