Consiliul Judetean Caras-Severin deruleaza proiecte de 76 milioane euro

Consiliul Judetean Caras-Severin are in derulare 20 proiecte cu finantare europeana in valoare de aproximativ 76 milioane euro, a declarat presedintele CJ, Iosif Secasan.

Proiectele vizeaza, intre altele, imbunatatirea distributiei apei, canalizarea si tratarea apelor uzate din judet, reabilitarea infrastructurii turistice si dezvoltarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor pentru mai multe zone din Caras-Severin. Unul dintre proiecte vizeaza reabilitarea zonei industriale Valea Terovei – Resita, proiectul fiind pus in practica inca de anul trecut de Consiliul Judetean Caras-Severin in asociere cu Consiliul Local Resita. Termenul de finalizare al lucrarilor este de 18 luni.
Trei alte proiecte ce au in vedere dezvoltarea unui sistem de gestionare a deseurilor vor fi finalizate in 2008, in luna mai cel pentru zona turistica Semenic si in august pentru zona Oravita si Baile Herculane.

Tot in 2008, vor fi finalizate alte trei proiecte ale Consiliului Judetean Caras-Severin, respectiv, “Centrul de informare si promovare a atractiilor turistice Banat Garana”, “Centrul de coordonare si monitorizare a activitatilor de interventie in caz de dezastre Caras-Severin” si “Imbunatatirea accesului comunitatilor locale spre punctul de trecere a frontierei Naidas. Reabilitare DJ 571 C Naidas – Lescovita”.
In iulie 2008 vor demara alte lucrari prin proiectul ISPA, 2010 fiind termenul de finalizare a lor. Prin acest proiect va fi reabilitata statia de epurare a apei potabile Resita si statia de pompare Resita si va fi imbunatatit sistemului de distributie a apei si sistemul de canalizare in Anina, Baile Herculane, Bocsa, Caransebes, Moldova Noua, Oravita, Otelu Rosu si Resita. Totodata, este prevazuta imbunatatirea statiei de tratare a apelor reziduale (statia de epurare) Resita. Valoarea totala a proiectului este de peste 52,7milioane euro, din care 67% fonduri ISPA, Guvernul Romaniei 8% si consiliile locale asociate 25%.

De asemenea, cinci proiecte ale Consiliului Judetean Caras-Severin au fost depuse in data de 23 ianuarie 2008, la Biroul Regional de Cooperare Transfrontaliera si se afla in evaluare. Este vorba de “Evaluarea potentialului eolian, in partea de Sud a Banatului din perspectiva dezvoltarii durabile” (410.710 euro), “Promovarea resurselor de roci ornamentale ale Banatului Montan” (46.980 euro), “Dezvoltarea turismului tematic in Banatul Montan” (243.945 euro), “Imbunatatirea accesului comunitatilor locale spre punctele de trecere a frontierei. Consolidare DJ 581 Giurgiova – intersectia DJ586A” (1.060.000 euro) si Proiectul “Imbunatatirea capacitatii de interventie in caz de dezastre” (285.228 euro).

sursa: administratie.ro

Pentru primarii bacauani, alegerile sunt mai importante decat proiectele pentru fonduri europene

Doar o singura primarie comunala din cele 85 ale judetului Bacau a depus in timpul optim, pana pe 29 martie, documentatii pentru prima etapa din aplicarea masurii 322 din Planul operational referitor la sustinerea cu fonduri europene a modernizarii infrastructurii mediului rural.

Exceptia o constituie administratia din comuna Tamasi, al carei primar, Viorica Dontu, spune ca, “dupa doua saptamani in care s-a muncit ore in sir si s-a dormit pe sponci”, proiectele privind extinderea iluminatului, asfaltarea a 14 km de drum si achizitionarea unei masini multifunctionale pentru gospodarie comunala au fost finalizate si depuse la Oficiul judetean de plati pentru dezvoltare rurala (OJPDRP) Bacau. Primaria din Tamasi mai obtinuse si in anii trecuti bani europeni, prin programul SAPARD.

Un numar de 15 primari din comunele bacauane sustin ca au fost intarziati in elaborarea de proiecte pentru sustinerea acestora cu fonduri europene de “documentatia stufoasa” sau “birocratia excesiva”, fapt pentru care nu ar fi avut timp de a “reface studiile de fezabilitate pentru proiectele alese”.
Reprezentanti ai Consiliului Judetean Bacau afirma, la randul lor, ca alesii locali ar fi, in acesta perioada, “preocupati mai mult de alegeri decat de realizarea proiectelor pentru dezvoltare rurala”.

Administratia judetului, Prefectura si Consiliul judetean au cheltuit milioane de lei cu instruirea primarilor pe tema accesarii proiectelor care pot finantate de Uniunea Europeana. Oficialitati din administratia bacauana spun ca “nu exista cadrul legal pentru recuperarea sumelor cheltuite, se pare, inutil, pentru instruirea primarilor”. Unii dintre ei nici macar nu vor mai fi alesi.
“Cred ca iar o sa ramanem codasi la obtinerea acestor fonduri cu tot efortul Consiliului Judetean si Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala”, spune Constantin Becheanu, directorul OJPDRP Bacau.

sursa: administratie.ro

Contribuim suficient la bugetul UE

FONDURI. Contribuţia ţării noastre la bugetul Uniunii Europene este suficientă şi nu trebuie majorată, a declarat, ieri, Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor.Potrivit oficialului, datorită fondurilor de preaderare şi a altor sume care au intrat din bugetul UE, România a fost anul trecut beneficiar net de fonduri europene de aproape 500 de milioane de euro. România a primit, în 2007, de la UE fonduri totalizând 1,6 miliarde de euro şi a contribuit la bugetul comunitar cu 1,1 miliarde de euro.

sursa: evz.ro

Autorităţile locale, nepregătite să acceseze fonduri europene

Secretarul de stat Silviu Stoica spune că sistemele de termoficare viabile vor fi sprijinite financiar.Lipsa expertizei autorităţilor locale pentru realizarea de proiecte în vederea accesării fondurilor europene de mediu şi obligaţiile României în acest domeniu au făcut ca proiectele finanţate din aceşti bani să fie gândite de specialiştii europeni, împreună cu autorităţile de la Bucureşti. Decizia ca proiectele de mediu derulate cu bani europeni să fie elaborate de autorităţile centrale a avut la bază şi faptul că multe dintre proiectele autorităţilor locale, finanţate din fonduri ISPA sau SAPARD, nu au mai putut fi implementate.

Autorităţile locale nu mai pot depune proiecte pentru accesarea fondurilor structurale, în valoare de aproximativ 5,5 miliarde de euro, pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziţia României, până în 2013, pentru rezolvarea problemelor de mediu. Autorităţile centrale explică această decizie precizând că administraţiile locale nu deţin expertiza necesară pentru elaborarea de proiecte, motiv pentru care, ca să nu se piardă fondurile, este preferabil ca proiectele să fie întocmite la nivel central.

„Cea mai lungă perioadă de tranziţie obţinută de noi este până în 2018, dar în multe sectoare trebuie să ne conformăm mult mai devreme la cerinţele Uniunii Europene. Aşadar, având în vedere aceste obligaţii şi faptul că avem nevoie de investiţii foarte mari în acest domeniu – aproape 30 miliarde de euro până în 2018 -, soluţia viabilă pe care am găsit-o a fost abordarea regională a proiectelor”, a declarat, pentru „Adevărul”, secretarul de stat din Ministerul Mediului, Silviu Stoica.

Multe proiecte nu au putut fi implementate
Demnitarul a explicat că această soluţie a fost adoptată de autorităţile de la Bucureşti împreună cu oficialii de la Bruxelles. „Comisia Europeană a constatat că ­s-au făcut investiţii fără a avea la bază o strategie bine definită în domeniul apei şi apei uzate. Au fost investiţii făcute punctual de autorităţi locale care nu au avut la dispoziţie un corp tehnic bine pregătit care să verifice ceea ce a pregătit un aşa-zis specialist consultant. De exemplu, foarte multe orăşele care au beneficiat de fonduri europene – prin programul ISPA sau localităţi incluse în SAPARD – au derulat proiecte pe care, ulterior, nu au avut capacitatea să le implementeze.

De aceea, au fost şi multe întârzieri, iar la sfârşit de an s-a constatat lipsa absorbţiei fondurilor”, a precizat Silviu Stoica. Acesta a dat exemplul a două comune învecinate, despărţite de o pancartă, care au accesat fonduri europene pentru construcţia a două staţii distincte de epurare a apei, „ceea ce înseamnă costuri de operare şi de întreţinere duble”.

Şi pentru deşeuri, tot soluţii regionale
În ceea ce priveşte sectorul deşeurilor, secretarul de stat a explicat că soluţia unor proiecte regionale, care să fie gândite de autorităţile centrale, a fost impusă de obligaţiile pe care le are România în acest domeniu. „Având în vedere faptul că s-a negociat un număr maxim de depozite de deşeuri care pot fi deschise (65 la nivelul României – n.r.), va trebui să închidem celelalte gropi neecologice, să construim staţii de transfer şi să construim sistemul de colectare selectivă. Pornind de la aceste restricţii, şi în acest domeniu lucrurile trebuie să fie corelate, pentru că totul trebuie să fie integrat la nivelul a unul sau chiar două judeţe”, a mai spus Stoica.

Prea puţine proiecte privind protecţia naturii
În privinţa fondurilor alocate pentru protecţia naturii, secretarul de stat şi-a exprimat nemulţumirea faţă de numărul mic de proiecte care s-au depus pentru acest sector.
Cele aproximativ 215 milioane de euro puse la dispoziţie pentru protecţia naturii pot fi accesate numai de custozii ariilor protejate, organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare, universităţi sau muzee.
„Ne aşteptam să primim mult mai multe proiecte, pe tranşa de finanţare referitoare la protecţia naturii, deschisă în toamna trecută. Însă au fost depuse doar 46 de proiecte, din care am selectat numai 26, care erau corect întocmite. Ministerul are datoria să garanteze că sunt bine făcute proiectele şi că au şanse foarte mari să fie acceptate la Bruxellles. Altfel, nici nu le trimitem”, a mai spus Silviu Stoica.

Sistemele de termoficare primesc bani dacă au clienţi

Pentru al treilea domeniu de intervenţie – reducerea emisiilor poluante provenite de la centralele care produc energie termică – urmează să se stabilească localităţile care vor beneficia de fonduri europene. „Analizăm împreună cu cei de la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative care sunt localităţile unde operatorii din acest domeniu mai sunt viabili, pentru că există mai multe localităţi unde sistemul de termoficare nu mai poate fi viabil, pentru că lumea s-a debranşat”, a menţionat oficialul Ministerului Mediului. Astfel, pentru localităţile unde se dovedeşte că sistemul de termoficare este necesar şi, mai ales, acolo unde există probleme majore în privinţa emisiilor, vor fi pregătite proiecte.

»Ne aşteptam să primim mult mai multe proiecte pe tranşa de finanţare pentru protecţia naturii
Silviu Stoica, Secretar de stat în Ministerul Mediului

sursa: adevarul.ro

Birocratia si managementul defectuos limiteaza utilizarea fondurilor UE in Croatia

Bruxelles a alocat 750 mn euro pentru sprijinirea reformelor din Croatia. Oficialii declara insa ca sunt utilizati doar o mica parte din bani deoarece autoritatile nu iau in serios procesul de solicitare a fondurilor. Autoritatile de la Bruxelles au blocat pana la sfarsitul acestei luni fonduri UE de 5 mn euro destinate Croatiei, masura simbolica luata pentru a atrage atentia asupra managementului inadecvat al autoritatilor de la Zagreb.
“Vrem sa vedem imbunatatiri” in modul de gestionare a fondurilor, a afirmat intr-o declaratie de presa ambasada Comisiei Europene la Zagreb. 750 mn euro au fost alocati in total de Bruxelles pentru diferitele programe din Croatia. Banii sunt acordati prin intermediul programului „Instrumentul de Asistenta pentru Preaderare (IPA)” destinat tarilor candidate si are ca scop facilitarea reformelor. Totusi, oficialii europeni afirma ca pregatirea insuficienta si managementul defectuos au determinat irosirea potentialului.
De exemplu, Croatia nu a profitat de banii proveniti din fondul pentru protectia mediului si infrastructurii. Statul a propus pana acum proiecte care se ridica la 0,5% din fondul de 35 mn euro.
Asistenta financiara din partea Uniunii Europene este oferita pentru diferite reforme importante, printre care se numara consolidarea democratizarii si a institutiilor, combaterea coruptiei, imbunatatirea cooperarii regionale si reforma economica. Fiecare proiect finantat de IPA trebuie sa contina documentatie valabila si sa fie evaluat de oficiali europeni.
Croatia a primit o prima avertizare cu privire la modul de administrare a asistentei europene in noiembrie 2007. Potrivit raportului de progres de la acea data, “problema administrarii fondurilor UE trebuie abordata imediat deoarece administratia de la Zagreb s-a lovit de unele obstacole

serioase”.
Potrivit autoritatilor de la Bruxelles, cea mai serioasa problema o reprezinta documentatia pregatita insuficient, inaintata fara explicatiile si estimarile necesare. Ca rezultat al unei munci atat de stangace, majoritatea proiectelor nu trec de faza de verificare, potrivit oficialilor.
“Aproape ca se poate simti indiferenta … parca chiar nu le pasa daca proiectul va primi fondurile sau nu”, afirma un diplomat strain, citat de Novi List.
Prim-ministrul Ivo Sanader a admis existenta acestei probleme. “Vom aborda toate aceste lucruri si vom pune procesul in treapta a cincea”, a promis acesta dupa castigarea celui de-al doilea mandat in alegerile din noiembrie 2007.
Accesarea fondurilor europene nu este o sarcina usoara. Procesul de verificare contine criterii severe si prevede ca propunerile de program sa fie detaliate si intocmite intr-un mod profesionist. Dintre toti candidatii la Uniunea Europeana din decursul anilor, Irlanda a inregistrat cel mai mare succes in acest domeniu, reusind sa atraga 75% din ajutoarele financiare alocate. In medie, tarile inregistreaza o sansa de succes de 35%.

Sursa: Southeast European Times / EurActiv.ro

Ministerul Finantelor va prezenta o “lista a rusinii” cuprinzand companiile care nu au onorat contractele din fonduri UE

de Diana Zaharia HotNews.roSâmbătă, 22 martie 2008, 18:25 Economie | EuROfonduri

Ministerul Economiei si Finantelor va prezenta, luna viitoare, o lista cuprinzand companiile care nu isi onoreaza contractele obtinute din fonduri europene de preaderare, ISPA si PHARE. Lista va fi actualizata permanent. Firmele vizate vor putea participa insa in continuare la licitatii pentru proiecte din fonduri europene, urmand a fi eliminate de la licitatii numai in baza unor decizii definitive ale instantelor. “Firmele cu intarzieri in derularea contractelor sau cu majorari ale costurilor proiectelor din fonduri de preaderare vor fi prezentate intr-o lista a rusinii”, a declarat secretarul de stat in MEF, Eugen Teorodorovici. “Ne vom indrepta in justitie impotriva celor care provoaca intarzieri, indiferent daca sunt consultanti sau executanti de lucrari”, a precizat oficialul. Acesta a aratat ca ministerul va putea lua decizia de a exclude aceste firme de la licitatiile pentru proiecte din bani europeni numai in cazul in care instantele vor da sentinte definite impotriva lor. Statul trebuie sa recupereze daunele financiare pentru ca fondurile ISPA odata licitate nu mai pot fi majorate. Diferentele de cost pot fi platite, in astfel de situatii, numai de catre buget sau companie.Teodorovici a dat ca exemplu contractul obtinut de compania olandeza DHV Consulting pentru reabilitarea drumului Deva-Orastie din fonduri ISPA.  Lucrarile ar fi trebuit sa dureze 79 de luni si sa se incheie in martie anul trecut. Potrivit oficialului roman, pe langa intarzierea de un an in finalizarea proiectului, compania a majorat costurile de la 200 milioane euro, suma estimata initial, la aproximativ 350 milioane euro.Un alt contract dat ca exemplu negativ de Eugen Teodorovici este cel al companiei israeliene Tahal pentru reabilitarea unui drum la Pascani.  Suma estimata a proiectului a fost de 7,4 milioane euro si a ajuns in prezent la 20 milioane euro.Potrivit lui Eugen Teodorovici, compania a refuzat sa efectueze lucrarile, justificand ca in zona solul contine mine nedetonate datand din timpul razboiului. Desi s-au facut scanari ale solului si s-a dovedit ca zona era sigura, compania a oprit proiectul. Romania a cheltuit efectiv o treime (786 milioane euro) din sumele alocate prin fonduri ISPA de 2,7 miliarde euro. Valoarea proiectelor contractate si aflate in executie se ridica la 85% din aceasta suma. Pana in prezent, au fost finalizat zece contracte, iar alte 21 sunt in derulare. Secretarul de stat a preconizat ca, pana la sfarsitul acestui an, vor mai fi incheiate lucrarile pentru inca 27 de contracte. Fondurile ISPA sunt destinate proiectelor de mediu si in transporturi.

Bun venit !

Acest blog este un instrument pe care echipa departamentului de Buna Guvernare din cadrul Agentiei de Monitorizare a Presei au ales sa-l foloseasca pentru a contribui la transparentizarea procesului de implementare a fondurilor europene in Romania.

Departamentul de Bună Guvernare a fost înființat în anul 2002 ca urmare a implicării AMP în proiecte şi campanii destinate creşterii transparenţei în actul guvernării şi a combaterii corupţiei. De atunci, departamentul şi-a  extins  activitatea prin derularea unor proiecte ce vizează participarea publică, integritatea în administraţia publică, transparenţa fondurilor europene, respectarea normelor de mediu, etc. Toate aceste acţiuni  au ca scop  promovarea și respectarea principiilor bunei guvernări în România.

 

Despre afaceripublice.ro

afaceripublice.ro este un instrument cu care poti gasi proiectele finantate din fonduri europene si derulate de autoritatile publice din Romania. Baza de date contine informatii despre proiectele derulate de catre 100 autoritati publice locale, 40 de consilii judetene, 7 Agentii de Dezvoltare Regionala si 7 ministere publice. Scopul afaceripublice.ro este transparentizarea procesului de absorbtie al fondurilor europene in Romania.

Proiectul este derulat de Agentia de Monitorizare a Presei, in parteneriat cu Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie si Asociatia Pro Democratia.