Lansare raport Transparenta fondurilor europene

La cateva zile de la lansarea raportului in Cluj si Iasi, azi l-am lansat si in Bucuresti.   E 22 octombrie, la doua zile dupa ce un raport al Comisiei Europene facea publice cateva date interesante legate de procesul de derulare a fondurilor europene in Romania si Bulgaria. Imediat presa din Romania a si anuntat stirea. (mai jos cateva titluri)

Romania Libera: Romania poate pierde definitiv 900 milioane euro din fonduri europene;
Hotnews: Raportul Comisiei privind administrarea fondurilor europene: Romania pierde 169 de milioane din 3 miliarde de euro;
NewsIn: Romania nu a absorbit 169 de milioane de euro de la UE dintr-un total de trei miliarde;
Ziarul de Iasi: Dupa trei ani in UE, Romania mai are de luat 169 de milioane de euro dintr-un total de trei miliarde;

Azi dimineata, in timp ce pregateam sala de conferinte ma gandeam ca poate o sa am parte de un numar important de jurnalisti la eveniment (lansare) din moment ce au reactionat atat de repede si vehement la raportul Comisie de acu 2-3 zile.

Din pacate, realitatea m-a contrazis. 4 jurnalisti au participat. De patru ori mai putin decat la Cluj si  de doua ori mai putin decat la Iasi. Si credeti-ma..am trimis cel putin 100 de invitatii la jurnalistii din Bucuresti.

In fine..astia sunt gazetarii din Romania..data urmatoare o sa intocmim un raport de monitorizare pe evolutia personajelor Sexy Braileanca si  Banel N.

Schimbam macazul

A trecut ceva timp de cand am inceput sa public pe acest blog articole, analize sau comunicate de presa pe subiectul fondurilor europene. Cand am pus prima data un articol “decupat” dintr-un ziar nu ma gandeam ca o sa ajung la acest moment.
Pare destul de usor si la moda, in 2009, sa publici pe un blog de la ganduri personale pana la  informatii despre ultimile jocuri de calculator aparute. Greul tine doar de cum sa-ti pastrezi si sa cresti numarul de vizitatori, oferindu-le informatia cautata si asteptata de ei.
Cand am creat pagina nu mi-am propus sa ajung la un numar mare de vizitatori, ci doar sa adun intr-un singur loc cea mai mare parte a informatiilor ajunse in presa romaneasca despre subiect.
Si, daca ma uit inapoi la ce am postat, sentimentul e unul de satisfactie. O analiza a articolelor nu doar ne-ar arata drumul parcurs de jurnalisti de la minimul de informatii care le era disponibil in 2007, ci si calitatea aparitiilor in presa pe subiect.

Acum, pentru mine, lucrurile s-au mai schimbat. Am suportul informatic – pagina web afaceripublice.ro ca sa pot posta aceste informatii acolo direct, intr-un meniu special creat. De aceea mi-am propus sa schimb cate ceva. As vrea sa adun, de la vizitatorii acestei pagini, acele informatii care ma intereseaza nu numai pe mine, ci si pe cativa colegi.

Am inceput in primavara lui 2009 un demers care la prima vedere pare foarte dificil si cu rezultate greu de atins, dar nu imposibil. Si cum nu povestesc aceste lucruri celor care cauta informatii despre ultimile jocuri aparute, ci despre subiectul nostru comun – fondurile europene – va spun si ce imi propun: sa strangem acele lucruri mai mult sau mai putin in regula care se intampla in sistemul care gestioneaza si beneficiaza de fondurile structurale. Suntem interesati sa aflam de la voi de la simple intamplari de genul convorbirilor nu chiar elegante dintre diversi functionari si voi sau suspiciunile voastre cu privire la cum s-au cheltuit anumiti bani sau pur si simplu intamplari hazlii. Poate doar sa adresati o intrebare la care nu ati gasit pana acum un raspuns ori poate sa oferiti o informatie noua care ar putea ajuta si pe altii.

Cate milioane de euro costa prietenia domnului ministru Ilie Sarbu?

Nota: azi, 24 iunie,  am primit informatia conform careia licitatia a fost anulata. Multumim celor care s-au sesizat

L-a dat afara acum 7 ani. S-a impacat cu prilejul a 32 milioane de euro. Asta este povestea.

Pentru cei cu mai mult timp la dispozitie, am putea adauga cateva detalii. A fost o licitatie la Ministerul Agriculturii. Suma o stiti. De banii astia ar fi nevoie sa infiintezi si sa sustii, de-a lungul a 7 ani, o Retea Nationala de Dezvoltare Rurala. O retea care sa functioneze ca un urias facilitator pentru absorbtia fondurilor europene destinate agriculturii. Cu alte cuvinte, o activitate frumoasa, la sfarsitul careia privesti inapoi si spui cu mandrie – uite, nu mi-am rupt oasele degeaba de banii astia. Uite ce retea frumoasa am creat. O retea prin care trec restul de cateva sute de milioane de euro, nu-i asa? La licitatia asta s-a infipt un soi de castigator din oficiu – o mega firma specializata pe acest gen de activitate, care are in pedigree dezvoltarea unei retele la nivelul Italiei si, mai mult, una mare la nivelul intregii Uniuni Europene. Dar in Romania, stiti bine, nu tine cu smecherii de-astea. La noi a castigat o firma spaniola – Innovacion i dessarrollo local (IDEL) – o firma care e specializata in “creativitate, flexibilitate si experienta”, servicii pe care le ofera la nivel global, oricui, in particular guvernelor. Pe site-ul firmei http://www.idelsl.com/idel11.asp nu exista nici o referire la vreun program rural, singura retea vizibila este una de centre de acces public la internet. evident, in Spania. E foarte bine asa, de ce sa repetam greselile UE, hai sa lasam un nou venit sa-si exerseze creativitatea. Ideal ar fi fost sa aiba macar o legatura cu Romania, ca e greu sa lucrezi cu taranii din Afumati dintr-un internet cafe pentru tarani spanioli. Ei bine, spaniolii dispun de o asemenea legatura.
Adevaratul castigator este: domnul Stefan Mitrache, fost sef al Directiei de implementare SAPARD in perioada in care ministru la agricultura era Ilie Sarbu. Unul dintre meritele domnului Sarbu a fost, de altfel, faptul ca a reusit sa-l dea afara pe domnul Mitrache, pe care l-a descoperit administrator in sapte firme de consultanta – recte in plin conflict de interese. Descoperirea asta s-a petrecut oarecumva sub presiunea procurorilor anticoruptie care tocmai o arestasera pe subalterna domnului Mitrache, Florica Dinculescu – sefa departamentului antifrauda – pentru suspiciune de frauda. Ei bine, domnul Mitrache apare in oferta spaniolilor – sau ce-or mai fi astia, ca pe site-ul lor nu exista nici un contact in afara de un e-mail – ca expert-cheie. Ce-i drept, expert e, mai ales daca nu e sub cheie. Mai trimite azi un ministru un buchet de flori cuiva ca sa repare o veche neintelegere? Nu-i mai frumos un cadou de 32 de milioane de euro? Cu atat mai mult cu cat fostul angajat se intoarce in calitate de urias consultant chiar pentru minister. El e adevaratul castigator, spaniolii exista – zicem noi – doar de fatada. De ce credem ca i s-a facut cadou contractul asta? La deschiderea ofertelor, cea mai scumpa a fost a asa zisilor spanioli: 108.364.828 RON. Dupa deschiderea ofertelor, insisi evaluatorii ministerului au avut o corespondenta cu Inovativii hispanici si le-au cerut permisiunea sa rectifice niste erori aritmetice din buget. Dupa care au anuntat ca oferta li s-a ieftinit la 101.208.480 RON, adica s-a redus cu aproape 2 milioane de euro. Nu stiu daca e limpede: ministerul i-a cerut voie unui ofertant sa-i imbunatateasca oferta ca sa poata castiga licitatia. Dupa ce s-au vazut cu pretul nou in caruta, evaluatorii au reusit sa acorde punctaj maxim la TOTI parametrii calitativi de evaluare. Ca sa fie clar ca Sarbu love Mitrache.

Nota:
interventia evaluatorilor in cazul descris semnaleaza o serioasa problema la nivelul legislatiei. Iata articolul in baza caruia interventia are aparenta de legalitate.

HG 925/2006 (HOTARARE pentru aprobarea normelor de aplicarea prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii)

(3) În cazul în care ofertantul modifica, prin raspunsurile pe care le prezinta, continutul propunerii financiare, oferta sa va fi considerata neconforma, cu exceptia situatiei prevazute la art. 80 alin. (2).
Art. 80. -  (1) Comisia de evaluare are dreptul de a corecta erorile aritmetice numai cu acceptul ofertantului. In cazul in care ofertantul nu accepta corectia acestor erori, atunci oferta sa va fi considerata neconforma.
(2) Erorile aritmetice se corectează dupa cum urmeaza:
a) dacă exista o discrepanta intre pretul unitar si pretul total, trebuie luat in considerare pretul unitar, iar pretul total va fi corectat corespunzator;

Aceasta solutie normativa permite corectarea netransparenta (efectuata in absenta celorlalti competitori) a unei erori aritmetice de 7.156.384 RON (aproape 2 milioane de euro). Pentru un candidat la o activitate de management o eroare de dimensiunea asta ar trebui sa devina motiv de descalificare. Problema prezinta un important risc potential de pervertire a licitatiilor. Propunem Guvernului o reevaluare a HG sub aspectul acestui articol.

Mircea Toma,
presedinte Agentia de Monitorizare a Presei – Active Watch

Catalogul surselor de finantare pentru ONG-uri pentru luna iunie

descarca la http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=PFCatalog

Fondurile UE pentru zonele transfrontaliere, tocate in Delta

sursa: romanialibera.ro

Romania si Ucraina au primit de la UE peste 35 milioane de euro pentru gestionarea in comun a zonelor transfrontaliere, dar cooperarea este doar pe hartie. Ucrainenii din zona Odessa au cheltuit deja o jumatate de milion de euro, fara sa poata spune clar unde au mers banii.

Unsprezece functionari din regiunea Odessa au organizat la Tulcea o conferinta de presa in care au anuntat finalizarea unui proiect romano-ucrainean finantat de UE. “Proiectul a vizat imbunatatirea cooperarii transfrontaliere in managementul integrat al resurselor de apa din euroregiunea Dunarii de Jos”, a spus Igor Studennykov, managerul proiectului. Parteneri din Romania la realizarea acestui proiect au fost Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), Directia Apelor Romane Dobrogea – Litoral si Consiliul Judetean Tulcea. UE a alocat ucrainenilor pentru respectivul proiect 570.000 de euro. Cu aceste resurse partea ucraineana ar fi urmat sa realizeze o banca de date privind resursele de apa in zona transfrontaliera romano-ucraineana din Delta Dunarii, care sa permita implementarea unei monitorizari conforme normelor europene si a unui sistem de comunicare, in timp real, a informatiilor privind producerea unor incidente majore.

Managerii proiectului nu au putut preciza daca aceste obiective s-au materializat si nici cum s-au cheltuit banii europeni. Igor Studennykov, managerul proiectului, a precizat: “Am cheltuit 100.000 de euro pentru achizitionarea unei nave rapide tip laborator pentru verificarea calitatii apei din Delta Ucrainei”. In privinta diferentei de 470.000 de euro, Studennykov a spus ca “banii s-au cheltuit pentru simpozioane, plata specialistilor si a managerilor de proiect si pentru realizarea unor filme de prezentare a proiectului”.
Grigore Baboianu, guvernatorul ARBDD, a declarat ca “exista un proiect in oglinda, manageriat de ARBDD, finantat de UE, pentru monitorizarea calitatii apei din zona transfrontaliera. ARBDD a achizitionat, de asemenea, o nava-laborator pentru monitorizarea calitatii apei din Delta. Respectivul laborator ar trebui sa efectueze monitorizari si pe teritoriul Ucrainei, cum s-a prevazut in proiectul european”. Afirmatiile guvernatorului arata ca s-au efectuat investitii dublate pentru monitorizarea transfrontaliera a apei din Delta, iar monitorizarea in comun ramane un deziderat, desi UE a cheltuit pana acum pentru acest obiectiv peste 3 milioane de euro.

» Zeci de milioane de euro
In ultimii ani, Uniunea Europeana a deschis mai multe linii de finantare nerambursabila pentru imbunatatirea cooperarii transfrontaliere intre Romania si Ucraina. Romania a accesat pentru zonele sale de granita cu Ucraina finantari europene care insumeaza 29 milioane de euro, iar Ucraina – 6,5 milioane de euro. O buna parte din aceste finantari vizeaza buna cooperare in domeniul mediului in zona Deltei Dunarii.

Actualul director APIA Mures, cercetat pentru fraudarea fondurilor europene

sursa: curentul.ro

Lupul, paznic la oi

Fostul primar al comunei Sântana de Mureş, Viorel Bubău (foto), trimis în judecată pentru infracţiuni împotriva intereselor financiare ale comunităţii europene, a fost numit oficial, ieri, în funcţia de director coordonator adjunct al Centrului Mureş al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), în ciuda recomandărilor Comisiei Europene referitoare la persoanele asupra cărora există suspiciuni de fraudare a fondurilor europene. Bubău a precizat că în cadrul APIA Mureş se va ocupa tocmai de partea de investiţii. Potrivit rechizitoriului, din dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Mureş, Viorel Bubău, fost primar al comunei Sântana de Mureş, a fost trimis în judecată în anul 2007 de Serviciul Teritorial Mureş al DNA pentru infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, dar şi pentru alte infracţiuni de corupţie prevăzute de Legea nr. 78/2000 şi de alte legi speciale. Conform DNA, prejudiciul cauzat se ridică la valoarea totală de 174.201 lei, din care 42.571 lei proveneau din fonduri SAPARD. După numirea în funcţie, Bubău a ţinut să afirme că este nevinovat şi că dosarul său de corupţie aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Mureş a rămas fără obiect, deşi instanţa nu s-a pronunţat. El a declarat că din 2007, de când dosarul se află pe rol, nu a fost încă audiat şi că „fapta nu există“, iar restul capetelor de acuzare ar fi „mici probleme neadevărate şi foarte mărunte“.

Din totalul de 512 proiecte finantate din programele Phare CES si FNDR in perioada 2000-2008 in Regiunea Vest – 88 de proiecte reziliate / 352 finalizate si 72 in derulare

ADR Vest lanseaza primele studii regionale despre evolutia sectoarelor industriale si impactul finantarilor Phare

mai multe info la:  www.adr5vest.ro

Basescu: In Romania s-a ajuns la “exagerari incredibile” in controlul utilizarii banilor UE

sursa: standard.ro

Presedintele Traian Basescu a declarat, la o intalnire cu romanii din Grecia, ca in Romania, s-a ajuns la “exagerari incredibile” in ceea ce priveste controlul utilizarii fondurilor europene, motiv pentru care s-a reusit cheltuirea a doar 300 de milioane de euro in ultimii trei ani.

In contextul in care un cetatean roman stabilit in Grecia i-a spus sefului statului ca, in tara de adoptie, controlul pentru utilizarea fondurilor europene este foarte riguros, fapt care duce la tergiversarea procesului de accesare si folosire a banilor, Basescu a remarcat ca, din acest punct de vedere, in Romania s-a ajuns la exagerari. “In Romania este cel putin la fel de adanc controlul fondurilor europene. S-a ajuns pana la exagerari incredibile, motiv pentru care am reusit, avand la dispozitie 5,9 miliarde cu tot cu bugetul pe anul acesta, sa cheltuim doar vreo 300 de milioane de euro in 2007, 2008 si 2009. Cred ca in Romania s-a exagerat cu adancimea controlului pe fondurile europene, ori din exces de zel, ori din teama birocratilor de a nu avea probleme si atunci mai bine intorc hartia aia si pe cant sa vada nu cumva o fi vreun semn pe cant? Prefera sa nu dea avizul decat sa aiba el probleme”, a explicat seful statului situatia din Romania.

Declaratii de presa sustinute de primul-ministru Emil Boc la finalul sedintei Comitetului interministerial pentru gestionarea fondurilor comunitare

sursa: guv.ro

Am incheiat sedinta saptamanala a Comitetului Interministerial pentru absorbtia fondurilor comunitare. Am invitat la aceasta sedinta si presedintii in exercitiu ai Regiunilor de Dezvoltare pentru a le prezenta unele probleme legate de implementarea unor proiecte cu privire la fondurilor europene si pentru a lua unele decizii cu privire la o mai buna implementare a acestor proiecte in Romania.
Astăzi am luat două decizii. Prima decizie este extrem de importantă.
Am decis majorarea procentului de pre-finanţare a proiectelor din fondurile europene de la 20% la 30%. Până acum, am majorat procentul de pre-finanţare a proiectelor europene de la 15% la 20%, iar în urma deciziei de astăzi acest procent de pre-finanţare a crescut de la 20 la 30%.
Am luat această decizie din două motive. În primul rând, pentru a asigura o mai bună absorbţie a fondurilor comunitare.
În al doilea rând, pentru a exista mai mulţi bani în economie, prin care să fie plătite lucrările care se efectuează din fonduri europene.
Am atras însă atenţia atât preşedinţilor în exerciţiu ai Regiunilor de Dezvoltare, după cum atragem atenţia tuturor acelora care beneficiază de fonduri, că această pre-finanţare mărită la 30% va fi acordată dacă se face treabă.
Adică, dacă se ţin la timp licitaţiile şi se începe derularea lucrărilor şi, de asemenea, dacă există facturi care să fie plătite. Nu vom transfera aceşti bani în conturile autorităţilor locale doar ca să stea acolo. Ei vor fi transferaţi doar dacă vor fi plătiţi efectiv şi lucrările vor fi efectuate pe fondurile europene pe care le avem.
Prin aceste măsuri mai rezolvăm o problemă scadentă a acelora care derulează fonduri europene, o altă problemă a administraţiilor locale: problema TVA-ului pe care trebuie să îl plătească autorităţile administraţiei publice locale.
Prin faptul că am majorat cota de pre-finanţare de la 20 la 30% dăm posibilitatea autorităţilor locale să plătească mult mai uşor partea de TVA pe care trebuie să o plătească potrivit legii, nemaifiind obligate să suporte din bugetul Consiliului Local această sumă de bani. Din acest punct de vedere, reprezintă o uşurare pentru administraţiile locale.
Sper ca administraţiile locale şi judeţene şi toţi cei care operează cu fonduri europene să fi înţeles acest efort pe care noi îl facem.
Este un efort de injecta câţi mai mulţi bani în economie, de a dinamiza lucrările de investiţii, de a avea licitaţii organizate şi lucrări publice efectuate.
Guvernul şi Ministerul Finanţelor fac un efort extraordinar pentru a asigura aceste resurse financiare. Şi sperăm ca acest efort să se poată regăsi şi într-o mai bună absorbţie a fondurilor europene de către administraţiile locale.
Mă voi referi la cea de a doua decizie. Am luat astăzi act de propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei – care coordonează Programul Operaţional Regional – de a stabili un coordonator pentru fiecare pol de creştere.
Asta ce înseamnă ?
Că în fiecare Regiune de Dezvoltare vom avea un coordonator care se va ocupa de problemele polului de creştere, aşa cum au fost stabiliţi polii de creştere prin lege, în diversele regiuni ale ţării, pentru a monitoriza şi aplica direct politicile Guvernului. Dorim, de asemenea, să ne asigurăm că banii care sunt alocaţi României de către UE vor fi cheltuiţi rapid, la termen şi potrivit regulilor stabilite de lege.
Este un lucru nou. Prin această decizie avem o responsabilitate precisă, dată unei persoane care va raporta în permanenţă atât Guvernului, cât şi Agenţiei de Dezvoltare Regională, problemele care apar şi va urmări implementarea proiectelor europene care aduc în România acei bani de care avem nevoie.

Redactor: Domnule prim-ministru, când vor fi gata normele de aplicare a legii privind restituirea imobilelor care au fost preluate abuziv ? Senatorul Dan Voiculescu a anunţat că va face tot posibilul pentru a începe declanşarea urmăririi penale împotriva dumneavoastră ?

Emil Boc: Vreau să vă asigur că Guvernul, prin agenţiile şi structurile abilitate, oferă informaţii corecte tuturor acelora care le solicită. Din acest punct de vedere, e decizia fiecărui deputat sau senator să facă mai departe ceea ce doreşte.

Redactor: Puteţi să ne spuneţi cum veţi numi responsabilii pe Regiunile de Dezvoltare, din rândul căror funcţionari ?

Emil Boc: Va fi o selecţie efectuată de către Agenţiile de Dezvoltare Regională pe baza unor proiecte de management.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 26.05.2009

Guvernul a decis majorarea prefinantarii proiectelor din fonduri europene de la 20% la 30%

sursa: standard.ro

Guvernul a decis majorarea procentului de prefinantare a proiectelor din fonduri europene, de la 20% la 30% pentru a sigura o mai buna absorbtie a fondurilor comunitare si pentru a aduce mai multi bani in economie.

“Am decis majorarea procentului de prefinantare a proiectelor din fonduri europene de la 20% la 30% pentru a sigura o mai buna absorbtie a fondurilor comunitare si pentru a exista mai multi bani in economie”, a declarat azi premierul Emil Boc. Pana acum nivelul era unul de 20%, dupa ce fusese in prealabil majorat de la pragul de 15%.

“Aceasta prefinantare va fi acordata doar in conditii legale. Nu se vor transfera acesti bani in conturile autoritatilor locale doar sa stea acolo. Banii trebuie folositi asa cum trebuie”, a mai adaugat premierul.